O suno le Nebukandeçarohko.
1 Ando duito bărši le raimahko le Nebukandeçarohko, o Nebukandençar sas les varesar sune. O duxo sas lehkă biujeardo, thai xasai'li lesti lindri.
2 O thagar mothodea te akharăn le drabarden, le drabarimatăn andel čeraia, le fermekătoren thai le Xaldeien, kaste phenen lehkă le sune. On avile, thai thodine pe angloa thagar.
3 O thagar phendea lengă: „Dikhlem khă suno; o duxo sîmangă biujeardo, thai kamaua te jeanau o suno kodoa.”
4 Le Xaldeia dineanglal le thagares ande šib e aramaika: „Ando veako te rais thagarina! Phen le robengă tirăngă o suno, thai sîkavasa tukă lehko ameazămos!”
5 O thagar lea pale o divano thai phendea le Xaldeiengă: „Našli mangă andai godi e buti kodea: kana či kărăna mangă prinjeando o suno thai o ameazămos lehko, avena kărdine kotora, thai le khăra tumară avena parugline ande khă gomila marimartăndi.
6 Ta kana phenena mangă o suno thai lehko ameazămos, lena mandar partiva thai dimata, thai bari pativ. Andakodea, phenen mangă o suno thai lehko ameazămos.”
7 On dine anglal o duito data: „Te phenel o thagar pehkă robengă o suno, thai dasa les o ameazămos!”
8 O thagar lea pale o divano thai phendea: „Dikhau čeačimasa, kă kamen te len čiro, anda kă dikhăn kă e buti kadea skăpisardea mangă andai godi.
9 Kana kadea či phenena mangă o suno, ajukrăl tume saoŕăn sa kodea bax, anda kă kamen te den tumeduma kaste phenen mangă xoxaimata thai bičeačimata, ji kana parugleona pe le čirurea. Anda kodea, phenen mangă o suno, kaste jeanau kana san ando daštimos te den les ameazămos!”
10 Le Xaldeia dine anglal le dineanglal le thagares: „Nai khonikh pe phuw, kai te dašti phenel so mangăl o thagar; andakodea či khă thagar, or sode dă baro thai zurallo sas, či manglea kadea vareso, kata khă drabaerno, drabardino andel čeraia or Xaldeo!
11 So mangăl o thagar sî pharo, nai khonikh kai te phenel e buti kadea le thagarehkă, avri anda le zeia, savengo bešlimos nai maškar le merimahkămanuši!”
12 Koa ašundimos kadale divanurengă, o thagar avilea lehkă xolli, thai xoleail'lo but zurales. Mothodea te xasarăn sa le godeavearăn le Babilonohkărăn.
13 O mothodimos ankăstosas, le godeaver linesas te aven mudardine, thai rodenas i le Danielos thai lehkă jenen, kaste xasarăn le.
14 Atunčeara o Danielo dea duma la godeasa thai krisasa le Ariokohkă, o šerobaro le străjengo le thagarehko, kai ankăstosas te mudarăll le xaranen le Babilonohkărăn.
15 Lea o divano thai phendea le Ariokohkă, o kăpitano le thagarehko: „Anda soste dea o thagar khă mothodimos kaditi dă zurallo?” O Arioko phendea le Danielohkă sar bešenas le butea.
16 Thai o Danielo gălo koa thagar, thai rudisardea les te deles čiro te del le thagares o amazaimos,
17 pala kadea o Danielo gălo ande pehko khăr, thai phendea pa e buti kadea pehkă jenengă le Xananiahkă, le Mišaelohkă thai le Azariahkă.
18 Rudindoi le te mangăn o meklimos le Devllehkă le čerurengo anda kadoa garadimos, kaste na xasaol o Danielo thai lehkă jene ăkhdata le kolavră xaranença le Babilonohkărănça.
19 Pala kodea sîkadileas le Danielohkă o garadimos ande khă dičimos ando čiro la reateako.Thai o Danielo deadumadămišto le Devlles le čerurengo.
20 O Danielo lea o divano thai phendea: „Dinodumadămišto te avel o Anau le Devllehko, anda o veako ando veako! Lehko sî o xaraimos thai e zor!
21 O paruvel le čirurea thai le riga; O delmuial thai thol le thagaren; O del godi thai xaraimos le thagaren thai prinjeandimos kolengă le prinjeandengă!
22 O sîkavel so sî andră thai garado; O jeanel so sî ando tuneriko, thai Leste bešel e lumina!
23 Tut, Devlla mîŕă daddengo, slăvi Tu, thai lăudiu Tu kă dean ma xaraimos thai zor, thai kărdean mangă prinjeando so mangleam Tukă ame; kă sîkadean amengă o garadimos le thagarehko!”
24 Pala kodea, o Danielo gălo koa Arioko, savehkă mothodeasa lehkă o thagar te xasarăl le godeaver le Babilonohkărăn; gălo, thai dea lehkăduma kadea: „Na xasar le godeavearăn le Babilonohkărăn! Nigăr ma angloa thagar, thai daua le thagares o ameazaimos!”
25 O Ariok nigărdea iekhatar le Danielos angloa thagar, thai dea lehkă duma kadea: „Arakhlem maškar le astarde le mardimahkă le Iudahkă khă manuši kai dela le thagares o ameazaimos!”
26 O thagar lea o divano thai phendea le Danielohkă, kai bušolas Beltšaçar: „San tu ando daštimos te phenes mangă o suno kai dikhlem les thai lehko ameazaimos?”
27 O Danielo deanglal angloa thagar, thai phendea: „So mangăl o thagr sî khă garaimos save le godeaver, le drabarimahkă andel čeraia, le drabarne thai le drabardine nai daštimasa te sîkaven le thagarehkă.
28 Ta sî andel čerurii khă Dell, kai sîkavel le garaimata, thai kai kărăl prinjeando le thagarehkă le Nebukandeçarohkă so avela andel čiruri mai palal. Dikta o suno tiro thai le dikhlimata kai sas tu ande triro pato.
29 Ande teo pato, thagarina, avile tukă ande godi gîndurea dikhlimasa ta so avela pala kadala čirurea; thai Kukoa kai sîkavel le garaimata kărdea tukă prinjeando so avela pe.
30 Ta kana sîkadi'lo pe mangă o garadimos kadoa, či ameal kă sî ande mande khă xaraimos mai baro dă sar sa kole le juwindengo, ta kaste del le thagares o amazaimos lehko, thai te jeanes so kamel teo illo te jeanes.
31 Tu, thagarina, dikhăsas, thai dikta kă dikhlean khă tipo baro. O tipo kadoa sas but baro, thai dă khă străfeaimos nemaidihlino. Bešelas ande pînŕănde angla tute, thai lehko ameaimos sas daraimahko.
32 O šero kadale tipohko sas andoa sumnakai ujo; o kolin thai le vast sas rupune; o păŕ thai le ticuri sas xarkune;
33 le čiokîia le pînŕăngă, sastrune; le pînŕă, rig sastresti, rig phuweati.
34 Tu dikhăsas pe leste, thai pîtărdi'lo khă baŕ, bi le kandimahko vokh vastehko, maladea le pînŕă le sastrehkă thai la phuweakă le tipohkă, thai kărdea le kotora.
35 Atunčeara o sastri, e phuw, e xarkuma, o rup thai o sumnakai linčeai'le andekhthan thai kărdi'le sar e poši milla pe phuw; lea le e bravall, thai či urma či mai arakhadi'li anda lende. Ta o bar, kai linčeardeasas o tipo, kărdi'lo khă baŕbaro baro, thai pherdea sai phuw.
36 Dikta o suno. Akana phenasa lehkă i o ameazaimos angloa thagar.
37 Tu, thagarina, san o thagar le thagarimatăngo, kă o Dell le čerurengo dea tu thagarimos, zor, bravallimos thai slava.
38 O dea tu andel vast, orkai bešen on, le šaven le manušengărăn, le jiwinen le kîmpohkărăn, le čiriklean le čerehkărăn, thai kărdea tu stăpîno pa sa kadala: tu san o šero o sumnakuno!
39 Pala tute, vazdela pe aver thagarimos, mai bisămbnome sar tiro; pala kodea khă trito thagarimos, kai avela xarkuno, thai savo stăpînila pa sai phuw.
40 Avela e štarto thagarimos, zurallo sar o sastrii; pala sar o sastri linčearăl thai phagăl sa, i oi linčearăla thai phagăla sa, sar o sastri kai kărăl sa kotora.
41 Thai pala sar dikhlean le pînŕă thai le naia le pănŕăngă rig phuweati phuwearăsti thai rig sastresti, sa kadea i o thagarimos kadoa avela xulado; ta ašela vareso ande leste andai zor le sastresti, orta kadea sar dikhlean o sastrii xamime la phuweasa.
42 Thai pala sar le naia katal pînŕă sas rig sastresti thai rig phuweati, sa kadea i o thagarimos kadoa avela ande rig zurallo thai ande rig kovleardo.
43 Kana dikhlean o sastrii xamime la phuweasa, ameal kă xamina pe andel phanglimata manušardine le măritimahkă, ta či avena astarde iekh avrăstar, pala sar o sastrii či dašti tidel pe la phuweasa.
44 Ta ando čiro kadale thagarimatăngo, o Dell le čerurengo vazdela khă thagarimos, kai či avela xasardino čiăkhdata, thai sao či nakhăla tala o stăpînimos avră poporohko. O linčearăla thai xasarăla sa kadala thagarimata, thai o orta ašela ando veako.
45 Kadoa sî o baŕ, kai dikhlean les pîtărdindoi pe andoa baŕobaro, bi le kandimasa khă vastehko, thai kai linčeardea o sastrii, e xarkuma, e phuw, o rup thai o sumnakai. O Dell kukoa o baro kai kărdea prinjeando le thagarehkăso sî te avel pala kadea. O suno sî čeačio, thai o ameazaimos sî čeačimasa.”
46 Atunčea o thagar o Nebukandençar pelo le mosa kai phuw thai bandi'lo angloa Danielo, thai mothodea te anen pe lehkă jertfe xabenehkă thai miresme.
47 O thagar deaduma le Danielohkă thai phendea: „Le čeačimasa, o Dell tumaro sî o Dell le devlengo thai o Rai le thagarengo, thai O sîkavel le garaimata, anda kă daštisardean te arakhăs kadoa garadimos!”
48 Palakodea o thagar vazdea le Danielos, thai deales pativa but thai bravale; dea les stăpînimos pa sai phuw le Babilonosti, thai thodea les ta sar mai barošero pa sal godeaver le Babilonohkă.
49 O Danielo rudisardea le thagares te del o kandimos le buteango la phuweako le Babilonohkăro ando vast le Šadrohko, le Mešakohko thai le Abed-Negohko. Ta o Danielo ašilo kai bar le thagaresti.
Primul vis al lui Nebucadnețar
1 În al doilea an de domnie, Nebucadnețar a avut un vis, iar duhul i s‑a tulburat și i‑a pierit somnul . 2 Împăratul a poruncit să fie chemați vrăjitorii, descântătorii, magii și caldeenii , ca să‑i spună visul. Ei au venit și s‑au înfățișat înaintea împăratului. 3 Împăratul le‑a zis: „Am visat un vis și sunt nerăbdător să‑l înțeleg.” 4 Caldeenii i‑au răspuns împăratului în limba aramaică : „Veșnic să trăiești, împărate ! Spune‑le robilor tăi visul, iar noi îți vom spune tâlcuirea!”
5 Împăratul le‑a zis caldeenilor: „Hotărârea mea este nestrămutată : dacă nu‑mi veți spune atât visul, cât și tâlcuirea lui, veți fi făcuți bucăți, iar casele voastre vor fi prefăcute în grămezi de gunoi; 6 dar , dacă‑mi veți spune visul și tâlcuirea lui, veți primi de la mine daruri, răsplată și mare cinste. De aceea, spuneți‑mi visul și tâlcuirea lui!” 7 Ei au răspuns a doua oară: „Să le spună împăratul robilor săi visul, și i‑l vom tâlcui!” 8 Împăratul a luat iarăși cuvântul și a zis: „Știu eu că vreți să câștigați timp, fiindcă ați văzut că hotărârea mea este nestrămutată. 9 Dacă nu‑mi spuneți visul, aceeași soartă vă așteaptă pe toți . Știu eu că v-ați gândit să veniți cu minciuni și cu șiretlicuri până se mai schimbă vremurile. Așadar, spuneți‑mi visul, și, astfel , voi ști că puteți să‑mi arătați tâlcuirea lui!”
10 Caldeenii i‑au răspuns împăratului: „Nu există niciun om pe pământ care să poată împlini cererea împăratului. De aceea, niciun împărat, oricât de mare și puternic ar fi fost, nu le‑a cerut vreodată așa ceva vreunui vrăjitor, vreunui descântător sau vreunui astrolog. 11 Cererea împăratului este grea; nimeni nu-i poate destăinui lucrul acesta împăratului în afară de zei , care nu locuiesc printre muritori.”
12 La auzul acestor cuvinte, împăratul s‑a mâniat și s‑a înfuriat din cale afară, poruncind să fie nimiciți toți înțelepții Babilonului. 13 Porunca era dată și înțelepții urmau să fie nimiciți, iar Daniel și prietenii lui erau căutați și ei ca să fie uciși. 14 Atunci, Daniel i-a vorbit cu chibzuință și cu pricepere lui Arioc, căpitanul gărzilor împăratului, care ieșise să‑i omoare pe înțelepții Babilonului. 15 El i‑a zis lui Arioc, împuternicitul împăratului: „De ce a ieșit de la împărat o poruncă atât de aspră?” Atunci, Arioc i‑a spus lui Daniel ce se întâmplase, 16 iar Daniel s‑a dus la împărat și l‑a rugat să‑i dea răgaz, ca să‑i spună tâlcuirea.
17 Daniel s‑a dus acasă și le-a făcut cunoscut acest fapt prietenilor lui, Hanania, Mișael și Azaria, 18 ca să ceară împreună îndurarea Dumnezeului cerului cu privire la această taină și să nu piară și Daniel și prietenii lui odată cu ceilalți înțelepți ai Babilonului. 19 Atunci, lui Daniel i s‑a descoperit taina într‑o vedenie de noapte. Și Daniel L‑a binecuvântat pe Dumnezeul cerului, 20 zicând:
„Binecuvântat fie Numele lui Dumnezeu
din veșnicie în veșnicie!
Ale Lui sunt înțelepciunea și puterea.
21 El schimbă vremurile și soroacele,
El răstoarnă împărați și ridică împărați,
El le dă înțelepciune înțelepților
și pricepere celor pricepuți.
22 El dezvăluie adâncimi și taine,
El știe ce este în întuneric
și la El este sălașul luminii.
23 Pe Tine, Dumnezeul părinților mei ,
Te slăvesc și Te laud eu,
căci mi‑ai dat înțelepciune și putere
și mi‑ai destăinuit ce Ți‑am cerut noi:
ne‑ai dezvăluit taina împăratului.”
24 După aceea, Daniel s‑a dus la Arioc, pe care împăratul îl pusese să‑i nimicească pe înțelepții Babilonului; s-a dus la el și i‑a zis astfel: „Nu‑i ucide pe înțelepții Babilonului! Du‑mă la împărat, și‑i voi da tâlcuirea!” 25 Atunci, Arioc l‑a dus degrabă pe Daniel înaintea împăratului, zicându‑i: „Am găsit între prizonierii din Iuda un om care ar putea să‑i dea împăratului tâlcuirea!” 26 Împăratul i‑a zis astfel lui Daniel, care era numit Beltșațar: „Poți tu să‑mi spui visul și tâlcuirea lui?” 27 Daniel i‑a răspuns împăratului:
„Ce vrea împăratul să știe este o taină pe care înțelepții, descântătorii, vrăjitorii și astrologii nu vor putea să i‑o spună împăratului. 28 Dar este un Dumnezeu în ceruri care descoperă tainele și care i‑a făcut cunoscut împăratului Nebucadnețar ce se va întâmpla în vremurile viitoare. Iată visul și vedeniile pe care le-ai avut în patul tău:
29 Pe când erai culcat, împărate, ți‑au venit în minte gânduri despre ce va fi după aceste vremuri, iar Descoperitorul Tainelor ți‑a făcut cunoscut ce se va întâmpla. 30 Și nu pentru că aș avea eu o înțelepciune mai mare decât a tuturor muritorilor mi‑a fost descoperită această taină, ci ca să i se dea împăratului tâlcuirea și să afli ce-ți dorește inima să știi.
31 Tu, împărate, priveai și se făcea că era un chip uriaș. Chipul era măreț și de o strălucire nemaipomenită. Era ridicat înaintea ta și avea o înfățișare înfricoșătoare. 32 Capul chipului era de aur curat, pieptul și brațele îi erau de argint, pântecele și coapsele îi erau de aramă, 33 pulpele, de fier, iar labele picioarelor, o parte din fier și o parte din lut ars. 34 În timp ce priveai acest chip, o piatră s‑a desprins fără ajutorul vreunei mâini omenești , a izbit picioarele de fier și lut ars ale chipului și le‑a făcut bucăți. 35 Atunci, fierul, lutul ars, arama, argintul și aurul s‑au sfărâmat împreună și s‑au făcut ca pleava din arie vara; le‑a luat vântul și nu s‑a mai găsit nici urmă de ele. Dar piatra care lovise chipul s‑a făcut un munte mare, care a umplut tot pământul. 36 Acesta a fost visul. Acum îi vom spune împăratului și tâlcuirea:
37 Tu, împărate , ești împăratul împăraților , și Dumnezeul cerului ți‑a dat împărăție, putere, tărie și slavă. 38 El ți‑a dat în mâini tot ce locuiește sub cer – oamenii, fiarele câmpului și păsările cerului – și te‑a făcut stăpân peste toate acestea: tu ești capul de aur! 39 După tine se va ridica o altă împărăție, care va fi mai prejos decât a ta; apoi o a treia împărăție, de aramă, care va stăpâni tot pământul.
40 Va urma o a patra împărăție, tare ca fierul; după cum fierul zdrobește și rupe totul, da, ca fierul care sfărâmă toate aceste metale , așa va zdrobi ea și va sfărâma totul . 41 Și, după cum ai văzut labele picioarelor cu degetele lor alcătuite din lut ars și din fier, și aceasta va fi o împărăție dezbinată, dar va rămâne în ea ceva din tăria fierului, așa cum ai văzut fierul amestecat cu lutul ars. 42 Și, după cum degetele de la picioare erau o parte de fier și o parte de lut ars, tot așa împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte fragilă. 43 Dacă ai văzut fierul amestecat cu lut ars, înseamnă că cele două părți se vor amesteca prin legături omenești , dar nu se vor ține strâns una de alta, după cum fierul și lutul nu se pot uni.
44 În zilele acelor împărați, Dumnezeul cerului va ridica o împărăție care nu va fi nimicită niciodată și care nu va trece sub stăpânirea altui popor. Ea va sfărâma toate aceste împărății și le va pune capăt, dar ea va dăinui în veci. 45 Aceasta înseamnă piatra pe care ai văzut-o desprinzându-se din munte fără ajutorul vreunei mâini și care a sfărâmat fierul, arama, lutul ars, argintul și aurul. Dumnezeul cel mare i‑a făcut cunoscut împăratului ce va fi după aceste vremuri . Visul este sigur și tâlcuirea lui este adevărată.”
46 Atunci, împăratul Nebucadnețar s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat înaintea lui Daniel , poruncind să i se aducă ofrande și miresme . 47 Împăratul i‑a zis lui Daniel: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul împăraților și Descoperitorul Tainelor, de vreme ce ai putut să descoperi taina aceasta!”
48 Apoi, împăratul l‑a înălțat în rang pe Daniel și i‑a dat daruri multe și bogate. L-a făcut guvernator peste toată provincia Babilon și l-a pus ca cea mai înaltă căpetenie peste toți înțelepții Babilonului. 49 La cererea lui Daniel, împăratul i-a pus pe Șadrac, Meșac și Abed‑Nego mari dregători peste provincia Babilon, iar Daniel a rămas la curtea împăratului.