O Bakreari o lašo.
1 Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kon či šol pe poa udar le çîrkosti le bakreandi, thai xutel pa aver rig, sî ăkh čior thai ăkh mudarditori.
2 Ta kon šol pe poa udar, sî o bakreari le bakreango.
3 O udari pîtărăl lehkă, thai le bakrea ašunene lehko mui; o akharăl pehkă bakrean po anau, thai ankalavel le avri andoa çarko.
4 Pala so ankaladea sa pehkă bakrean, jeal angla lende; thai le bakrea jean pala leste, anda kă prinjeanen lehko mui.
5 Či jean le bakrea dălokh pala khă străino; našen lestar, anda kă či prinjeanen o mui le străinohko.”
6 O Isus phendea lengă kadea paramiči, ta on či ateardine pa soste dea lengă duma.
O Isus, o udar le bakreango.
7 O Isus mai phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă kă Me sîm o udar le bakreango.
8 Sa kukola kai avile angla mande, sî čior thai mudarditorea; ta le bakrea či ašundine lendar.
9 Me sîm o Udar. Kana šol pe varekon ande Mande, avela skăpime; šola pe thai anklela, thai arakhăla čeareakothan.
10 O čior či avel numai te čiorăl, te delšuri, thai te mudarăl. Me avilem ta le bakrea te avele čivava, thai te avel ando butimos.
11 Me sîm o Bakreari o lašo. O Bakreari o lašo del pesti čivava anda le bakrea.
12 Ta kukoa o potindo, kai nai bakreari, thai savehkă bakrea nai lehkă, kana dikhăl o ruw avindoi, mekăl le bakrean thai našel; thai o ruw čiorăle thai pharavele.
13 Kukoa o potindo našel, anda kă sî potindo, thai či fales andal bakrea.
14 Me sîm o Bakreari o lašo.Me prijeanau Mîŕă bakrean, thai on prinjeanen Ma Man,
15 kadea sar prijeanelma Man o Dadd, thai sar prinjeanau Me le Daddes; thai Me dau Mîŕă čivava anda Mîŕă bakrea.
16 Mai sî ma i aver bakrea, kai nai andai stîna kadea; thai i kodolen trăbul te anau le. On ašunena mîŕă muiestar, thai avela khă turma thai khă Bakreari.
17 O Dadd kamel ma, anda kă dau Mîŕî čivava, ka pale te lau la.
18 Khonikh či lel mangăla la zorasa, ta dau la Me Mandar.Sîma zor te dau la, thai sîma zor te lau la pale: koadoa sî o mothodimos, kai lem les kata Muro Dadd.”
19 Anda e doši kadale divanurendi, pale kărdi'lo pharadimos maškar le Iudeia.
20 But anda lende phenenas: „Sî les beng, sî dilo; sostar ašunen Les?”
21 Aver phenenas; „Le divanuri kadala nai divanuri bengailehkă; daštil khă beng te pîtîrăl le iakha le koŕăngă.”
O Isus koa prazniko le Nevimahko.
22 Ando Ierusalimo prăznuilas pe o prazniko Le Nevimahko le Templohko. Sas iwend.
23 Thai o Isus phirălas andoa Templo, tala o pridvoro le Solomonohko.
24 Le Iudeia dinelesroata, thai phende Lehkă: „Ji kana nikărăs amaro dii çapăno? Kana san o Kristoso, phen amengă čeačes.”
25 „Phendem tumengă”, dea le anglal o Isus, „thai či patean. Le butea, kai Me kărau le, ando Anau Mîŕă Daddehko, on denduma pa Mande.
26 Ta tume či patean, anda kă, pala sar phendem tumengă, či san anda Mîŕă bakrea.
27 Mîŕă bakrea ašunen Muŕo mui; Me prinjeanau le, thai on aven pala Mande.
28 Me dau le e čivava e vešniko, ando veako či xasaona, thai khonikh či çîrdela le anda Muŕo vast.
29 Muŕo Dadd, kai dea Mangă le, sî mai baro dă sar sa; thai khonikh našti çîrdele anda o vast Mîŕă Daddehko.
30 Me thai o Dadd iekh sam.
31 Atunčeara le Iudeia pale line baŕ kaste mudarăn Les.
32 O Isus phendea lengă: „Sîkadem tumengă but butea lašea, kai aven kata Muŕo Dadd: anda save kadala butea šuden le baŕănça ande Mande?”
33 Le Iudeia dine Les anglal: „Na anda khă buti laši šudas ame le baŕănça ande Tute, ta anda khă prasaimos, thai anda kă Tu, kai san khă manuši, Tu kărdeos o Dell.”
34 O Isus dea le anglal: „Nai ramome ande tumari Kris: „Me phendem: San Devlla?”
35 Kana e Kris dea anau „devlla”, kolen, kai dea lengă duma o Divano le Devllehko, – thai o LillleDevllehko našti avel pharado, –
36 sar phenen tume kă prasau Me, kai o Dadd sfinçosardea Ma thai trdea Ma ande lumea? Thai kadea, anda kă phendem: „Sîm o Šeau le Devllehko!”
37 Kana či kărau le butea Mîŕă Daddehkă, patean Ma, te na patean Ma.
38 Ta kana kărau le, orta kana či patean Ma Man, patean barem le butea kadala, kaste arăsăn te prinjeanen thai te jeanen kă o Dadd sî ande Mande thai Me sîm ando Dadd.”
39 Koa ašundimos kadale orbengo, rodenas pale te astarăn Les; ta O skăpisardea anda lengă vast.
O telearimos le Isusohko ande Perea.
40 O Isus gălo pale înteal le Iordanostar, ando than kai boldeasas o Ioan dă anglal. Thai ašilo oče.
41 But avenas Leste, thai phenenas: „O Iano či kărdea či khă sămno, ta sa so phendeas o Ioan poa manuši kadoa, sas čeačes.”
42 Thai but pateaine ande Leste ando than kodoa.
Pilda oilor din staul
1 Adevărat, adevărat vă spun: cine nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare prin altă parte, este un hoț și un tâlhar. 2 Dar cine intră pe ușă este păstorul oilor. 3 Portarul îi deschide, și oile aud glasul lui; el își cheamă oile sale pe nume și le duce afară. 4 După ce le scoate pe toate care sunt ale sale, merge înaintea lor; și oile îl urmează, pentru că îi cunosc glasul. 5 Pe un străin nu‑l vor urma nicidecum, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.” 6 Isus le‑a spus această pildă, dar ei n‑au înțeles despre ce le vorbea.
Isus, Păstorul cel bun
7 Isus le‑a mai spus: „Adevărat, adevărat vă spun: Eu sunt Ușa oilor. 8 Toți câți au venit înainte de Mine sunt hoți și tâlhari, dar oile n‑au ascultat de ei. 9 Eu sunt Ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit: va intra și va ieși și va găsi pășune. 10 Hoțul nu vine decât să fure, să înjunghie și să nimicească. Eu am venit ca oile să aibă viață, și s‑o aibă din belșug.
11 Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oi. 12 Cel plătit, care nu este păstor și ale cărui oi nu sunt ale sale, când vede lupul venind, lasă oile și fuge, iar lupul le răpește și le risipește. 13 Cel plătit fuge pentru că este plătit și nu‑i pasă de oi.
14 Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile , și ele Mă cunosc pe Mine, 15 așa cum Mă cunoaște pe Mine Tatăl și cum Îl cunosc Eu pe Tatăl; și Îmi dau viața pentru oi. 16 Mai am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta; și pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu și vor fi o turmă, cu un Păstor. 17 De aceea Mă iubește Tatăl, pentru că Eu Îmi dau viața ca iarăși să o iau. 18 Nimeni nu Mi‑o ia, ci o dau Eu de la Mine. Am autoritate s‑o dau și am autoritate s‑o iau iarăși; porunca aceasta am primit‑o de la Tatăl Meu.”
19 Din pricina acestor cuvinte, iarăși s‑a făcut dezbinare între iudei. 20 Mulți dintre ei spuneau: „Are demon și a înnebunit. De ce‑l ascultați?” 21 Alții spuneau: „Cuvintele acestea nu sunt cuvintele unui demonizat. Poate un demon să deschidă ochii orbilor?”
Isus la Sărbătoarea Înnoirii Templului
22 În Ierusalim era atunci Sărbătoarea Înnoirii Templului . Era iarnă, 23 și Isus Se plimba prin Templu, prin Porticul lui Solomon. 24 Iudeii L‑au înconjurat și I‑au spus: „Până când ne vei ține sufletele în încordare? Dacă tu ești Hristosul, spune‑ne‑o deslușit!” 25 „V‑am spus” , le‑a răspuns Isus, „și nu credeți. Lucrările pe care le fac Eu în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine. 26 Dar voi nu credeți, pentru că, după cum v‑am spus, nu sunteți din oile Mele. 27 Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, și ele Mă urmează. 28 Eu le dau viață veșnică, în veac nu vor pieri și nimeni nu le va răpi din mâna Mea. 29 Tatăl Meu, care Mi le‑a dat, este mai mare decât toți și nimeni nu le poate răpi din mâna Tatălui [Meu]. 30 Eu și Tatăl una suntem.”
31 Iudeii au luat iarăși pietre ca să‑L ucidă. 32 Isus le‑a răspuns: „V‑am arătat multe lucrări bune, care vin de la Tatăl [Meu]: pentru care dintre ele vreți să aruncați cu pietre în Mine?” 33 Iudeii I‑au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în tine, ci pentru blasfemie și pentru că tu, om fiind, te dai drept Dumnezeu.” 34 Isus le‑a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: Eu am zis: «Sunteți dumnezei» ? 35 Dacă Legea i‑a numit dumnezei pe aceia cărora li se adresa Cuvântul lui Dumnezeu, și Scriptura nu poate fi desființată, 36 cum ziceți voi: «Hulești!» Celui pe care Tatăl L‑a sfințit și L‑a trimis în lume? Și aceasta, pentru că am zis: «Sunt Fiul lui Dumnezeu!» 37 Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeți! 38 Dar, dacă le fac, și nu Mă credeți pe Mine, credeți măcar lucrările acestea, ca să cunoașteți și să știți că Tatăl este în Mine și Eu sunt în Tatăl.” 39 Atunci au căutat iarăși să‑L prindă, dar El a scăpat din mâinile lor.
Plecarea lui Isus în Pereea
40 Isus S‑a dus iarăși dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început, și a rămas acolo. 41 Mulți veneau la El și spuneau: „Ioan n‑a făcut niciun semn, dar tot ce a spus Ioan despre Omul acesta era adevărat.” 42 Și mulți au crezut în El în locul acela.