O Zakxeo.
1 O Isus šutea pe ando Ierixono, thai naškhălas andai četatea.
2 Thai khă manuši bravalo, kai bušolas Zašeu, o mai baro le tidinitorengo,
3 rodelas te dikhăl sao sî o Isus; ta naštilas anda le but manuši, kă sas çînoro statohko.
4 Prastaia anglal, thai ankăsto ande khă dudelin kaste dikhă Les, anda kă oçal trăbulas te nakhăl.
5 O Isus, kana arăslo ando than kodoa, vazdea Pehkă iakha opră, thai phendea lehkă: „Zašee, de tu tele iekhatar, kă ades trăbul te ašeau ande teo khăr.”
6 O Zašeuo dea pe tele iekhatar, thai primisardea Les dragosa.
7 Kana dikhline e buti kadea, sa bandearănas andoa nakh thai phenenas: „Šutea pe te gostil ka khă manuši bezexalo!”
8 Ta o Zaxeo bešlo angloa Rai, thai phendea Lehkă: „Dikta, Raia, dopaši anda muŕo mandimos dau les ăl čioŕăngă; thai, kana bičeačeardem varekas varesosa, dau les parpale štarvarăs.”
9 O Isus phendea lehkă: „Ades šutea pe o skăpimos ando khăr kadoa, kă i o sî o šeau le Avraamohko.
10 Anda kă o Šeau le manušehko avilo te rodel thai te skăpil so sas xasardo.”
E pilda le polendi.
11 Ta kana ašunenas on kadala butea, o Isus mai phendea khă pilda, anda kă sas paše paša o Ierusalimo, thai on pateanas kă o Thagarimos le Devllehko sî te sîkadeol iekhatar.
12 Ta phendea: „Khă manuši anda khă neamo baro gălotar ande khă čem dureardo, kaste lel pehkă khă thagarimos, thai pala kodea te amboldel pe.
13 Akhardea peste deši anda pehkă robea, dea le deši polea, thai phendea lengă: Thon le ande buti ji kana amboladaua ma.”
14 Ta lehkă manuši či dabadikhănas les; thai tradine pala leste khă solia te phenen lehkă: „Či kamas kadale manušes te thagaril pa amende.”
15 Kana amboldea parpale, pala so leasa pehko thagarimos, phendea te akharăn le roben kodolen, kai deasas le ăl love, kaste dikhăl sode kărdea sakogodi anda lende.
16 Kukoa anglal avilo, thai phendea lehkă: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
17 O phendea lehkă: „Mišto, robona lašea; anda kă sanas pateaimahko ande xançî butea ale te avesbaro pa deši četăçi.”
18 Avilo o duito, thai phendea: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
19 O phendea i lehkă: „Ale i tu te avesbaro pa panji četăçi.”
20 Avilo iekh aver, thai phendea: „Raia, dikta teo polo, kai gardem les phanglo ande khă pištiri;
21 kă darailem tutar, anda kă san khă manuši xarvalo; les katar či thodean, thai tides katar či šutean;
22 O stăpîno phendea lehkă: „Robona jungalea; krisîniua tu pala tiră divanuri. Jeanesas kă sîm khă manuši xarvalo, kai lau katar či thodem thai tidau katar či šutem;
23 atunčeara sostar či thodean mîŕî love kal zarafea, anda kă, ka muŕo amboldimos, te lino le parpale kamătasa?”
24 Pala kodea phendea kolengă kai sas oče: „Len lehko polo, thai den les kolehkă kai sî les deši poli.”
25 „Raia,” phendine on: „les sî les deši poli.”
26 Ta o phendea lengă: „Phenau tumengă kă kukoa kai sî les, dela pe lehkă; ta kata kukoa kai nai les, lela pe orta i so sî les.
27 Sode pa mîŕă dušmaia, kai či kambline te thagari pa lende, anen le orde, thai šinen le angla mande.”
28 Pala so dea duma kadea, o Isus lea la angle thai dikhălas karing o Ierusalimo.
O avimos le Isusohko ando Ierusalimo.
29 Kana paši'lo le Betfaghe thai la Betaniatar, karing o baŕbaro dino anau le Zetinengo, o Isus tradea duien anda Pehkă jene,
30 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende. Kana šona tume ande leste, arakhăna khă čiušiç phanglo, pe sao či ankăsto khonikh čiăkhdata: pîtărăn les, thai anen Mangă les.
31 Te pušela tume varekon: „Anda soste pîtărăn les?” te phenen lehkă kadea: „Anda kă o Rai sî les kandimos lestar.”
32 Kukolakai sas tradine, găline thai arakhline kadea sar phendeasa lengă o Isus.
33 Ta kana pîtărănas le čiušorăs, lehkă stăpînea phendine lengă: „Anda soste pîtărăn o čiušiçăs?”
34 On dine les anglal: „O Rai sî les kandimos lestar.”
35 Thai andine o čiušiçî koa Isus. Pala kodea šudine pehkă raxamea pe leste, thai thodine le Isusos, ankăsto opral.
36 Ta kana jealas o Isus, le manuši lašarănas pehkă raxamea po drom.
37 Thai kana pašile ăl Ierusalimostar, karing ulel o baŕbaro le Zetinengo, sa o butimos le jenngă pherde baxtalimos, line te lăudin le Devlles muiesa zuralo anda sa le minuni, kai dikhline sas le.
38 On phenenas: „Lăudime sî o Thagar kai avel ando Anau le Devllehko! Pačea ando čeri, thai slava andel thana dă opral!”
39 Unii Fariseia, andoa norodo, phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, xatu Te jenença!”
40 Thai O dea le anglal: „Phenau tumengă kă, kana on ašena, le baŕ çîpina.”
O Isus rovel andai četatea.
41 Kana paši'lo la četateatar thai dikhlea la, o Isus ruia anda late,
42 thai phendea: „Te prinjeandino i tu, barem ande kadoa des, le butea, kai daštinas te den tu e pačea! Ta akana, on sî garadine te iakhăndar.
43 Avena le des pa tute, kana te dušmaia tidena tu šancurença, peste sa, thai tidena tu anda sal riga:
44 kărăna tu iekh la phuweasa, tut thai le šeaven anda teo maškar; thai či mekăna ande tute baŕ pe baŕăste, anda kă či prinjeandean o čiro kana sanas rodini.”
O našadimos le bitindorengo andoa Templo.
45 Pala kodea šutea pe ando Templo, thai lea te ankalavel avri kolen kai bitinenas thai tinenas ande leste.
46 Thai phendea lengă: „Sî ramome: „O Khăr Muŕo, avela khă khăr rudimahko. Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
47 O Isus sîkavelas ande sako des le norodos ando Templo. Thai le raša le mai bară, le zakonarea thai le phură le norodohkă rodenas te mudarăn Les;
48 ta či jeanenas sar te kărăn, anda kă o norodo sas lehkă drago Lehko divano.
Isus și Zacheu
1 Isus a intrat în Ierihon și străbătea cetatea . 2 Și iată că acolo era un om bogat, pe nume Zacheu, mai‑marele vameșilor. 3 El căuta să vadă care este Isus, dar nu putea de mulțime, căci era mic de statură. 4 A alergat înainte și s‑a suit într‑un sicomor ca să‑L vadă, fiindcă pe acolo avea să treacă. 5 Isus, când a ajuns la locul acela, Și‑a ridicat ochii și i‑a zis: „Zacheu, coboară iute, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta!” 6 Zacheu a coborât repede și L‑a primit cu bucurie. 7 Când au văzut, toți au început să cârtească, zicând: „A intrat să găzduiască la un om păcătos!” 8 Dar Zacheu a stat în picioare și I‑a zis Domnului: „Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor și, dacă am înșelat pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.” 9 Isus a zis despre el: „Astăzi a ajuns mântuirea în această casă, căci și el este un fiu al lui Avraam. 10 Pentru că Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.”
Pilda minelor
11 După ce au ascultat ei aceste lucruri , Isus a mai spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că Împărăția lui Dumnezeu avea să se arate îndată. 12 El a zis: „Un om de neam ales a plecat într‑o țară îndepărtată ca să primească domnia și apoi să se întoarcă. 13 A chemat zece dintre robii săi, le‑a dat zece mine și le‑a spus: «Faceți negustorie până mă întorc!» 14 Dar cetățenii lui îl urau și au trimis după el o solie, zicând: «Nu vrem ca acesta să domnească peste noi!» 15 Când s‑a întors, după ce luase domnia, a poruncit să fie chemați robii aceia cărora le dăduse banii, ca să vadă cât au câștigat cu negustoria. 16 Cel dintâi s‑a înfățișat și i‑a zis: «Stăpâne, mina ta a făcut zece mine.» 17 El i‑a zis: «Bine, rob bun! Fiindcă ai fost credincios în puțin, primește stăpânirea a zece cetăți!» 18 Al doilea a venit și a zis: «Stăpâne, mina ta a făcut cinci mine.» 19 El i‑a zis și acestuia: «Tu vei fi peste cinci cetăți!» 20 Altul a venit și a zis: «Stăpâne, iată‑ți mina! Am păstrat‑o într‑un ștergar, 21 căci m‑am temut de tine , fiindcă ești om aspru; iei ce n‑ai pus și seceri ce n‑ai semănat.» 22 Stăpânul i‑a zis: «Din vorbele tale te voi judeca, rob rău! Ai știut că sunt om aspru, care ia ce n‑a pus și seceră ce n‑a semănat. 23 Atunci, de ce nu mi‑ai dat banii la un zaraf? La întoarcere, i‑aș fi luat cu dobândă.» 24 Apoi le‑a zis celor ce erau de față: «Luați‑i mina și dați‑i‑o celui ce are zece mine!» 25 «Stăpâne», i‑au zis ei, «el are deja zece mine.» 26 «Vă spun : oricui are i se va da, dar celui ce nu are i se va lua și ce are. 27 Cât despre vrăjmașii mei, care n‑au vrut să domnesc peste ei, aduceți‑i aici și ucideți‑i în fața mea!»”
Intrarea lui Isus în Ierusalim
(Matei 21:1‑11. Marcu 11:1‑11. Ioan 12:12‑19)28 După ce a spus aceste cuvinte , Isus a mers înainte, urcând spre Ierusalim. 29 Când S‑a apropiat de Betfaghe și de Betania, lângă muntele numit al Măslinilor, a trimis doi ucenici, 30 zicând: „Mergeți în satul dinaintea voastră și, când veți intra în el, veți găsi legat un măgăruș pe care niciun om n‑a încălecat vreodată; dezlegați‑l și aduceți‑l la Mine! 31 Dacă vă va întreba cineva de ce‑l dezlegați, să‑i spuneți: «Domnul are nevoie de el.»” 32 Cei trimiși s‑au dus și au găsit așa cum li se spusese. 33 Pe când dezlegau măgărușul, stăpânii lui le‑au zis: „De ce dezlegați măgărușul?” 34 Ei au răspuns: „Domnul are nevoie de el.” 35 Au adus măgărușul la Isus, și‑au aruncat hainele pe el și L‑au așezat pe Isus deasupra. 36 Când trecea El, oamenii își așterneau hainele pe drum.
37 Apropiindu‑se de povârnișul Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, cuprinsă de bucurie, a început să‑L laude pe Dumnezeu cu glas puternic pentru toate minunile pe care le văzuseră. 38 Ei ziceau:
„Binecuvântat este Regele ce vine
în Numele Domnului!
Pace în cer
și slavă în înălțimi!”
39 Unii farisei din mulțime I‑au zis: „Învățătorule, ceartă‑ți ucenicii!” 40 Și El le‑a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga!”
41 Când S‑a apropiat și a văzut cetatea, Isus a plâns pentru ea, 42 zicând: „Dacă ai fi cunoscut, măcar în această zi, lucrurile ce‑ți pot aduce pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi. 43 Vor veni peste tine zile când dușmanii te vor înconjura cu întărituri, te vor împresura și te vor strânge din toate părțile. 44 Te vor face una cu pământul, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, fiindcă n‑ai cunoscut vremea cercetării tale!”
Izgonirea vânzătorilor din Templu
(Matei 21:12‑17. Marcu 11:15‑19. Ioan 2:13‑22)45 Când a intrat în Templu, Isus a început să‑i scoată afară pe cei ce vindeau [și cumpărau în el], 46 zicându‑le: „Este scris:
«Casa Mea va fi o casă de rugăciune» ,
dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari .”
47 Isus dădea învățătură în fiecare zi în Templu. Preoții de seamă , cărturarii și mai‑marii poporului căutau să‑L omoare, 48 dar nu știau cum să facă, pentru că poporul se ținea după El ca să‑L asculte.