O šutimos ando Ierusalimo.
1 Kana pašile le Ierusalimostar, thai sas paša e Betfaghe thai Betania, karing o baŕbaro le Zetinengo, o Isus tradea don anda Pehkă jenen,
2 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende: iekhatar kana šona tume ande leste, arakhăna khă čiušiç phanglo, pe sao či ankăstea ji akana či khă manuši; pîtrăn les thai anen Mangă les.
3 Te pušela tume varekon vareso: „Anda soste kărăn e buti kadea?” te den anglal: „O Rai sî les buti lesa.Thai iekhatar tradela les parpale koče.”
4 Le jene găline, thai arakhline o čiušiç phanglo avri paša khă udar, koa bandearimos le dromehko, thai pîtărde les.
5 Iekh anda kukola kai bešenas oče, phendine lengă: „So kărăn? Sostar pîtrăn o čiušiç kadoa?”
6 On dine anglal sar mothodeasas lengă o Isus. Thai mukle le te jeantar.
7 Andine o čiušiç koa Isus, šudine pehkă çoale pe leste, thai o Isus ankăsto pe leste.
8 But manuši lašarănas pehkă çoale po drom, aver šudenas ŕaioŕa, kai šindesas le poa kîmpo.
9 Kola kai jeanas angle thai kola kai avenas pala o Isus, denas mui: „Osana! Dinodumadămišto sî kukoa kai avel ando Anau le Devllehko!
10 Dinodumadămišto sî o Thagarimos kai avel, o Thagarimos amară daddehko le Davidohko! Osana ande le čeruri but opră!”
11 O Isus šutea pe ando Ierusalimo, thai gălo ando Templo. Pala so dikhlea ka sal butea ande sal riga, thai kă sas dăkusara, teleardea ande Betania kukole dešudonça.
O smoitino dinoarman.
12 O duito des, pala so ankăstea andai Betania, o Isus bokhailo.
13 Dikhlea dă dural khă smoitino, kai sas les patrea, thai avilo te dikhăl dašti arakhăla vareso ande leste. Paši'lo le smoitinostar, ta či arakhlea numai patrea, kă nas înkă o čiro le smoitinengo.
14 Atunčeara lea o divano, thai phendea le smoitinohkă: „Ando veako te na mai xal khonikh rodo anda tute!” Thai le jene ašundine kadala orbe.
15 Arăsle ando Ierusalimo; thai o Isus šutea pe ando Templo. Lea te ankalavel avri kukolen kai bitinenas thai tinenas ando Templo; deamuial le skafidea le paruglitorengă le lovengă, thai le skamina kolengă kai bitinenas gulumbea.
16 Thai či mekălas khanikas te phiravel vokh vaso ando Templo.
17 Thai sîkavelas le thai phenelas: „Ta nai ramome: „O Khăr Muŕo bušola khă khăr rudimahko anda sal neamuri? Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro anda le čior.”
18 Le raša le mai bară thai le zakonarea, kana ašundine le divanuri kadala, rodenas te mudarăn Les; kă daranas Lestar, anda kă soa norodo sas mirime anda Lehko sîkaimos.
19 Orsodivar mekălas pe e reat, o Isus anklelas avri andai četatea.
E zor le pateaimasti.
20 Dădroboitu, kana nakhănas paša o smoitino, dikhline les šuko dă andal vîne.
21 O Petro andea pehkă godi kolendar so sas, thai phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, dikta kă o smoitino, kai dean les armaia, šuti'lo.”
22 O Isus lea o divano, thai phendea lengă: „Avel tume pateaimos ando Dell!
23 Čeačes phenau tumengă kă, kana phenela varekon le baŕbarăhkă kadalehkă: „Vazde tu thai šude tu ande marea,” thai či avela les bipateaimos ando illo, thai pateala kă so mothol kărdeol pe, sî te aveles e buti mangli.
24 Anda kodea phenau tumengăkă, orsavi buti mangănala kana rudin tume, te patean kă i lean la, thai avela tume.
25 Thai kana bešen ande pînŕănde ta rudin tume, te iertin orso avela tume anda varekaste, anda ka i o Dadd tumaro kai sî ando čeri te iertil tumară athadimata.
26 Ta kana či iertin, či o Dadd tumaro kai sî andel čeruri či iertila tumengă tumară athadimata.
E zor le Isusosti.
27 Găline pale ando Ierusalimo. Thai, kana phirălas o Isus andoa Templo, avile Leste le raša le mai bară, le zakonarea thai le phură.
28 Thai phende Lehkă: „Savea zorasa kărăs Tu kadala butea? Thai kon dea Tu e zor kadea kaste kărăs le?”
29 O Isus dea le anglal: „Sî ma te thoau tumengă i Me khă pušlimos; den Ma anglal leste, thai pala kodea phenaua tumengă i Me savea zorasa kărau kadala butea.
30 O bolimos le Ioanohko avelas andoa čeri or katal manuši? Den Ma anglal!”
31 On denas duma maškar lende kadea: „Kana dasa les anglal: „Andoa čeri”, phenela: „Ta sostar či pateaian les?”
32 Thai kana dasa anglal: „katal manuši…” daranas le norodostar, kă saoŕă dinenas kă o Ioano sas ande čeačimaste khă prooroko.
33 Atunčeara dine anglal le Isusos: „Či jeanas.” Thai o Isus phendea lengă: „Či Me nai te phenau tumengă savea zorasa kărau kadala butea.”
Intrarea lui Isus în Ierusalim
(Matei 21:1‑11. Luca 19:28‑40. Ioan 12:12‑19)
1 Când s‑au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe și Betania, lângă Muntele Măslinilor, Isus i‑a trimis pe doi dintre ucenicii Săi 2 și le‑a zis: „Duceți‑vă în satul dinaintea voastră! Îndată ce veți intra în el, veți găsi legat un măgăruș pe care niciun om n‑a încălecat vreodată; dezlegați‑l și aduceți‑l la Mine! 3 Dacă vă va întreba cineva: «De ce faceți lucrul acesta?», să răspundeți: «Domnul are trebuință de el, și îndată îl va trimite înapoi aici.»” 4 Ucenicii s‑au dus, au găsit măgărușul legat afară, lângă o ușă, în drum, și l‑au dezlegat. 5 Unii dintre cei ce stăteau acolo le‑au zis: „Ce faceți? De ce dezlegați măgărușul?” 6 Ei le‑au răspuns cum le spusese Isus. Și i‑au lăsat să plece. 7 Au adus măgărușul la Isus, și‑au aruncat hainele pe el și Isus a încălecat pe el. 8 Mulți își așterneau hainele pe drum, iar alții presărau ramuri tăiate de pe câmp. 9 Cei ce mergeau înainte și cei ce veneau în urmă strigau:
Osana!
Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului.
10 Binecuvântată este Împărăția care vine, a părintelui nostru David!
Osana în înălțimi!”
11 Isus a intrat în Ierusalim, în Templu. După ce S‑a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a ieșit spre Betania cu cei doisprezece.
Smochinul blestemat
(Matei 21:18‑19)
12 În ziua următoare, pe când ieșeau ei din Betania, lui Isus I s‑a făcut foame. 13 A zărit de departe un smochin care avea frunze și a venit să vadă dacă va găsi ceva în el, dar ajungând lângă el, nu a găsit nimic decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor. 14 Atunci i‑a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Și ucenicii Lui au auzit aceste vorbe .
Izgonirea vânzătorilor din Templu
(Matei 21:12‑17. Luca 19:45‑48. Ioan 2:13‑22)
15 Au ajuns în Ierusalim și, după ce a intrat în Templu, Isus a început să‑i scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei. 16 Și nu îngăduia nimănui să care vreun lucru prin Templu. 17 Și‑i învăța și zicea: „Oare nu este scris:
Casa Mea se va numi casă de rugăciune
pentru toate neamurile ?
Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari .” 18 Preoții de seamă și cărturarii au auzit și se gândeau cum să‑L omoare. Dar se temeau de El, pentru că toată mulțimea era uimită de învățătura Lui. 19 Și când s‑a înserat, Isus și ucenicii au ieșit din cetate.
Puterea credinței
(Matei 21:20‑22)
20 Dimineața , pe când treceau pe lângă smochin, ucenicii l‑au văzut uscat din rădăcini. 21 Petru și‑a adus aminte și I‑a zis lui Isus : „Rabbí, iată, smochinul pe care l‑ai blestemat s‑a uscat!” 22 Drept răspuns, Isus le‑a zis: „Aveți credință în Dumnezeu! 23 Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva acestui munte: «Ridică‑te și aruncă‑te în mare» și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că se va împlini ceea ce zice, i se va face. 24 De aceea vă spun: tot ce veți cere, când vă rugați, să credeți că ați și primit, și vi se va da. 25 Iar când stați în picioare și vă rugați, să iertați dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre. [ 26 Dar dacă nu iertați, nici Tatăl vostru, care este în ceruri, nu vă va ierta greșelile voastre.”]
Autoritatea lui Isus
(Matei 21:23‑27. Luca 20:1‑8)
27 S‑au dus din nou la Ierusalim. Și , pe când Se afla Isus în Templu, au venit la El preoții de seamă, cărturarii și bătrânii 28 și I‑au zis: „Cu ce autoritate faci Tu aceste lucruri? Sau cine Ți‑a dat autoritate să faci toate acestea?” 29 Isus le‑a răspuns: „Vă voi întreba un singur lucru. Răspundeți‑Mi, și vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac toate acestea. 30 Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? Răspundeți‑Mi!” 31 Ei însă vorbeau între ei, zicând: „Dacă spunem: «Din cer», va zice: «Atunci de ce n‑ați crezut în el?» 32 Și dacă vom spune: «De la oameni…»”, se temeau de mulțime, căci toți credeau că Ioan fusese într‑adevăr profet. 33 Atunci I‑au răspuns lui Isus: „Nu știm.” Și Isus le‑a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.”