O ujimos le illehko le Samuelohko.
1 O Samuelo phendea sa le poporohkă le Israelohkă: „Dikta kă ašundem tumaro mui ande sa so phendean mangă, thai thodem khă thagar pa tumende.
2 Dă akanara, dikta o thagar kai jeala angla tumende. Sode pa mande, me sîm phuro, parnilem, kadea kă mîŕă šeave sî tumença; phirdem angla tumende, andoa tărnimos ji ando des dă adesara.
3 Dikta ma! Denduma pa mande, angloa Rai thai angla o makhlo Lehko: Kahkă lem o guruw, or kahkă lem o čiuši? Pe kaste mekle ma thai kas čioŕardem? Kastar lem čioreal kaste phandavau le iakha pa leste? Denduma, thai daua tume parpale.”
4 On dine anglal: „Či meklean tu pa amende, či čioŕardean ame, thai čina či lean khanči andoa vast khanikahko.”
5 O mai phendea lengă: „O Rai sî dikhlitorii pa tumende, thai o makhlo Lehko sî dikhlitorii, ando des kadoa, kă či arakhlean khanči ande mîŕă vast.” Thai on dine anglal: „Sam dikhlitorea!”
O Samuelo manai krisînitorii.
6 Atunčiara o Samuelo phendea le poporohkă: „O Rai thodea le Moisas thai le Aronos, thai ankaladea tumară dadden andoa Ejipto.
7 Akana, aventa, kaste krisîni tume angloa Rai anda sa le lašimata kai kărdea tumengă le o Rai, tumengă thai tumară daddengă.
8 Pala so avilo o Iakovo ando Ejipto, tumară dadda dine mui karing o Rai, thai o Rai tradea le Moisas thai le Aronos, kai ankaladeea tumară dadden andoa Ejipto thai andine le te bešen ando than kadoa.
9 Ta on bîstărde le Raiesle Devlles lengo; thai O bitindea le andel vast le Siserahkă, o šerobaro la oštireako le Xaçorohko, andel vast le Filisteainengă, thai andel vast le thagarehkă le Moabohkă, kai line o mardimos lença.
10 Çîpisarde pale karing o Rai, thai phendine: „Bezexardeam, kă mekleam le Raies, thai kandeam le Baaliengă thai le Astareetengă, skăpisar ame kana andoa vast amară dušmaiengo, thai kandasa Tukă.”
11 Thai o Rai tradea le Ierubaalos, thai le Barakos, thai le Ieftas, thai le Samuelos, thai skăpisardea tume andoa vast tumară dušmaiengo kai denas tume roarta, thai bešlean ando ujimos.
12 Pala kodea, kana dikhlean kă avilo o Naxaš, o thagar le šeavengo le Amonohkă, avelas pa tumende, phendean mangă: „Či!” či khă thagar te rail pa amende.” „Thai sa o Rai, o Dell tumaro, sas o Thagar tumaro.
13 Dikta kă o thagar kai alosardean les, thai saves manglean les, dikta kă o Rai thodea khă thagar pa tumende.
14 Te darana le Raiestar, te kandena Les, thai te na dena anglal Lehkă divanostar, astardeona le Raiestar, o Dell tumaro, kaditi tume sode i tumaro thagar kai sî pa tumende.
15 Ta kana či ašunena le mostar le Raieskărăstar, thai dena anglal Lehkă divanostar, o vast le Raiehko avela lino pa tumende, sar sas i pa tumară dadda.
16 Akana mai ajukărăn koče, kaste dikhăn e minunea kai kărăla o Rai tala tumară iakha.
17 Či sam ame koa tidimos le grînengo? Daua mui karing o Rai, thai tradela trăneturi thai brîšind. Te jeanen atunčeara sode nasul kărdean angloa Rai kana manglean khă thagar pa tumende.”
18 O Samuelo çîpisardea karing o Rai, thai o Rai tradea orta ando des kodoa trăsneturi thai brîšind. Soa poporo sas les khă bari dar andoa Rai thai andoa Samuelo.
19 Thai soa poporo phendea le Samuelohkă: „Rudisao le Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă, anda te robea, kaste na meras; kă sa ka amară bezexa mai thodeam i kadoa ta mangleam khă thagar anda amende.”
20 O Samuelo phendea le poporohkă: „Na daran! Kărdean o nasul kadoa; ta na den tume rigate kata o Rai, thai kanden le Raiehkă anda sa tumaro illo.
21 Na den tume rigate Lestar; kadeadar, jeana pala buteande khančimahkă, kai či anen či khă valoso či skăpimos, anda kă sî butea khančehkă.
22 O Rai či mekăla Pehkă poporos, anda Pehko Anau kukoa o baro, kă o Rai mothodea te kărăl anda tumende Pehko poporo.
23 Dur pale anda mande te bezexarau angloa Rai te atărdiuaua rudindoi ma anda tumende! Sîkavaua tumengă o drom o čečio thai o lašo.
24 Daran dăsar le Raiestar, thai kanden Les patimasa anda sa tumaro illo; kă dikhăn so zor kărăl O maškar tumende.
25 Ta kana kărăna nasul, xasaona, i tume thai i tumaro thagar.”
Cuvântarea de rămas‑bun a lui Samuel
1 Samuel a zis întregului Israel: „Iată, am ascultat de glasul vostru în tot ce mi‑ați zis și am pus un rege peste voi. 2 De acum, iată, regele va merge înaintea voastră! Cât despre mine, eu sunt bătrân, am încărunțit, iar fiii mei sunt cu voi; eu am umblat înaintea voastră din tinerețe până în ziua de azi. 3 Iată‑mă! Mărturisiți împotriva mea în fața DOMNULUI și în fața unsului Său: cui i‑am luat boul sau cui i‑am luat măgarul? Pe cine am apăsat și pe cine am năpăstuit? Din mâna cui am luat mită ca să închid ochii asupra lui? Mărturisiți , și vă voi da înapoi!” 4 Ei au răspuns: „Nu ne‑ai apăsat, nu ne‑ai năpăstuit și n‑ai primit nimic din mâna nimănui.” 5 El le‑a mai zis: „DOMNUL este martor împotriva voastră, și unsul Său este martor în ziua aceasta că n‑ați găsit nimic în mâinile mele.” Și ei au răspuns: „Sunt martori.”
6 Atunci Samuel a zis poporului: „DOMNUL i‑a pus conducători pe Moise și pe Aaron și i‑a scos pe părinții voștri din țara Egiptului. 7 Acum, înfățișați‑vă să mă judec cu voi înaintea DOMNULUI și să vă amintesc de toate izbăvirile pe care vi le‑a dat DOMNUL vouă și părinților voștri. 8 După ce s-a dus Iacov în Egipt, părinții voștri au strigat către DOMNUL, și DOMNUL i‑a trimis pe Moise și pe Aaron, care i‑au scos pe părinții voștri din Egipt și i‑au adus să locuiască în locul acesta. 9 Dar ei L‑au uitat pe DOMNUL, Dumnezeul lor, așa că El i‑a vândut în mâinile lui Sisera, căpetenia oștirii Hațorului, în mâinile filistenilor și în mâinile regelui Moabului , care s‑au ridicat la luptă împotriva lor. 10 Atunci ei au strigat către DOMNUL și au zis: «Am păcătuit , căci L‑am părăsit pe DOMNUL și le‑am slujit baalilor și astarteelor; dar, acum, izbăvește‑ne din mâna vrăjmașilor noștri, și‑Ți vom sluji!» 11 Și DOMNUL i‑a trimis pe Ierubaal , pe Barac , pe Iefta și pe Samuel și v‑a izbăvit din mâna vrăjmașilor voștri din jur și ați locuit în siguranță.
12 Când ați văzut că Nahaș , regele fiilor lui Amon, vine împotriva voastră, mi‑ați zis: «Nu, ci să domnească un rege peste noi!» Și totuși DOMNUL, Dumnezeul vostru, este Împăratul vostru. 13 Acum, iată-l pe regele pe care l‑ați ales și pe care l‑ați cerut; iată, DOMNUL a pus un rege peste voi! 14 Dacă vă veți teme de DOMNUL, dacă Îi veți sluji, dacă veți asculta de glasul Lui și nu vă veți răzvrăti împotriva poruncii DOMNULUI și dacă Îl veți urma pe DOMNUL, Dumnezeul vostru, atât voi, cât și regele care domnește peste voi, va fi bine de voi . 15 Dar, dacă nu veți asculta de glasul DOMNULUI și vă veți răzvrăti împotriva poruncii DOMNULUI, mâna DOMNULUI va fi împotriva voastră, cum a fost și împotriva părinților voștri.
16 Acum, rămâneți pe loc , ca să vedeți această mare lucrare pe care o va face DOMNUL sub ochii voștri! 17 Nu suntem oare la secerișul grâului? Îl voi chema pe DOMNUL, și El va trimite tunete și ploaie – și atunci veți ști și veți vedea cât rău ați făcut înaintea DOMNULUI când ați cerut un rege pentru voi.” 18 Samuel L‑a chemat pe DOMNUL, și DOMNUL a trimis în ziua aceea tunete și ploaie. Tot poporul a avut o mare frică de DOMNUL și de Samuel. 19 Și tot poporul i‑a zis lui Samuel: „Roagă‑te DOMNULUI, Dumnezeului tău, pentru robii tăi, ca să nu murim, căci la toate păcatele noastre l‑am adăugat și pe acela de a cere un rege pentru noi!” 20 Dar Samuel a zis poporului: „Nu vă temeți! Ați făcut, într-adevăr , tot răul acesta; nu vă abateți însă de la DOMNUL, ci slujiți‑I DOMNULUI din toată inima voastră! 21 Nu vă abateți de la El după nimicuri , care nu aduc nici folos, nici izbăvire, pentru că sunt nimicuri. 22 DOMNUL nu‑Și va părăsi poporul, din pricina Numelui Său celui mare, căci DOMNUL a hotărât să facă din voi poporul Său. 23 Cât despre mine, departe de mine gândul să păcătuiesc împotriva DOMNULUI încetând să mă rog pentru voi! Vă voi învăța calea cea bună și dreaptă. 24 Numai temeți‑vă de DOMNUL și slujiți‑I cu credincioșie, din toată inima voastră, căci ați văzut ce lucrări mari a făcut El pentru voi! 25 Dar, dacă veți stărui în rău, veți pieri și voi , și regele vostru.”