O Ionatano thai o Davido.
1 O Davido isprăvisardeasas te del duma le Saulosa.Thai dă atunčeara o dii le Ionatanohko lipisa'lo le diiestar le Davidoskărăstar, thai o Ionatano kamblea les mai but sar o dii anda peste.
2 Ande kodoa des, o Saulo atărdeardea le Davidos, thai či muklea les te amboldel pe ando khăr pehkă daddehko.
3 O Ionatano kărdea phanglimos le Davidosa, anda kă kamelas les sar o dii lehko.
4 Ankaladea e raxami kai phiravelas la, kaste dela le Davidohkă; thai dea les pehkă çoale, orta i e sabia, o arko thai o brečinarii lehko.
5 O Davido jealas thai izbîndilas or kai tradelas les o Saulo; sas thodino le Saulostar ando čikat le manušengo le mardimahko, thai sas čeailo sa le poporostar, orta i le kanditorengo le Saulohko.
E dilli le izbîndimasti le juwleandi.
6 Ta kana avenas on, koa amboldimos le Davidohko kata o mudarimos le Filistianohko, le juwlea ankăste ande sal četăçi le Israelohkă angloa thagar o Saulo, dilabaindoi thai khălindoi, ando bašimos le timpanengo thai le alăutengă, ankaladindoi çîpimata bukurimahkă.
7 Le juwlea kai dilabanas denas pe anglal iekh avrean, thai phenenas:
„O Saul mardea le mii lehkă,
Ta o Davido le dešimata le miiengă.”
8 O Saulo xoleai'lo but zurales, thai či čeaileosardea les e orba kadea. O phendea: „Le Davidohkă den les deši mii thai mangă den ma mii! Manai te den les dăsar o thagarimos.”
9 Thai dă andoa des kodoa o Saulo dikhlea iakhănça jungale le Davidos.
10 O duito des, o duxo o jungalo, tradino le Devllestar, astardea le Saulos, kai xoleai'lo ando maškar le khărăhko. O Davido dilabalas, sar i ande le kolaver des, thai o Saulo sas kha suliçasa ando vast.
11 O Saulo vazdea e suliça, phendindoi ande peste: „Karfoua le Davidos po zîdo.” Ta o Davido ferisai'lo duvarăs.
12 O Saulo daralas le Davidostar, anda kă o Rai sas le Davidosa thai durilosas lestar.
13 Dureardea les paša peste, thai thodea les mai baro pa khă mia manuši.
O Davido anklelas thai šolas pe ando čikat le poporohko;
14 izbîndilas ande sa so kărălas, thai o Rai sas lesa.
15 O Saulo, dikhlindoi kă izbîndilas orkana, daralas lestar;
16 ta soa Israelo thai o Iuda kamenas le Davidos, anda kă anklelas thai avelas ande lengo čikat.
O Davido, o jeamîtro le thagarăjko.
17 O Saulo phendea le Davidohkă: „Dikta, daua tu dă romni mîŕa šea la mai barea la Meraba: ta dăsar te kandes mangă zuralimasa, thai te phiraves mîŕă mardimata le Raiehkă.” Ta o Saulo phenelas pehkă: „Či kamau te thoau o vast me pe leste, ta o vast le Filisteainengo te avel pa leste.”
18 O Davido dea anglal le Saulos: „Kon sîm me, thai so sî mîŕî čivava, so sî e familia mîŕă daddesti ando Israelo, kaste avau o jeamîtro le thagarehko?”
19 Avindoi o čiro kana e Merab, e šei le Saulosti, sas te avel dini le Davidohkă, oi sas dini dă romni le Adrielohkă, andai Mexola.
20 E Mikal, e šei le Saulosti, kamelas le Davidos. Phendine le Saulohkă, thai e buti kadea čeaileales.
21 O phenelas pehkă: „Daua lehkăla kaste avel lehkă akh kursa, thai te perăl tala o vast le Filisteainengo.” Thai o Saulo phendea le Davidohkă anda duito data: „Adesea avesa mangă jeamîtro.”
22 O Saulo dea pehkă kanditoren kakoa mothodimos: „Den duma čioreal le Davidohkă, thai phenen lehkă: „Dikta kă o thagar sî but lašimasa tusa, thai sa le kanditatorea lehkă kamen tu; av akana o jeamîtro le thagarehko.”
23 Le kanditorea le Saulohkă phendine kadala butea kal kan le Davidohkă. Thai o Davido dea le anglal: „Patean kă sî lesne te avau o jeamîtro le thagarehko? Me sîm khă manuši čioŕo thai dă xanç ameaimos.”
24 Le kanditorea le Saulohkă phendine lehkă so deasas le anglal o Davido.
25 O Saulo phendea: „Kadea te den duma le Davidohkă: „O thagar či mangăl či khă mandimos; ta kamel ăkh šell prepuçurea Filistianengă, kaste amboldel pe pehkă dušmaia.” O Saulo sas les ande godi te kărăl le Davidos te perăl ando vast le Filistianengo.
26 Le kanditorea le Saulohkă phendine kadala divanuri le Davidohkă, thai o Davido lea so mangleasas pe lehkă, anda kaste avel o jeamîtro le thagarehko. Angloa čiro mothodino,
27 o Davido ušti'lo, teleradea pehkă manušença, thai mudardea dui šella manuši andal Filistienea; andea lengă prepuçurea, thai dea le thagres o dindimos sa, kaste avel o jeamîtro le thagarehko. Atunčeara o Saulo dea les dă romni pehka šea la Mikala.
28 O Saulo dikhlea thai ateardea kă o Rai sî le Davidosa; thai lesti šei, e Mikal kamelas le Davidos.
29 O Saulo darai'lo sa mai but le Davidostar, thai sa lesti čivava sas lehkă dušmano.
30 Le raimata le Filisteainengă anklenas koa mardimos; thai orsodivar anklenas, o Davido sas les mai baro izbutimos dă sar sa le kanditorea le Saulohkă, thai lehko anau arăslo but ašundo.
David câștigă popularitate
1 Îndată ce David a sfârșit de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s‑a legat de sufletul lui David; și Ionatan l‑a iubit pe David ca pe sine însuși. 2 În aceeași zi, Saul l‑a oprit pe David și nu l‑a lăsat să se întoarcă în casa tatălui său. 3 Ionatan a făcut legământ cu David, pentru că‑l iubea ca pe sine însuși. 4 Și-a scos mantaua pe care o purta și i‑a dat‑o lui David, împreună cu armura, sabia, arcul și cingătoarea sa. 5 David ieșea oriunde îl trimitea Saul și avea izbândă; și Saul l‑a pus peste oamenii de război, lucru care a fost pe placul întregului popor, chiar și al slujitorilor lui Saul.
6 Pe când veneau ei, la întoarcerea lui David de la uciderea filisteanului, femeile din toate cetățile lui Israel au ieșit înaintea regelui Saul, cântând și jucând în sunet de tamburină și de clopoței , cu cântări de bucurie. 7 Femeile jucau, spunându‑și unele altora în cântec :
„Saul a bătut cu miile,
iar David, cu zecile de mii!”
8 Saul s‑a aprins de mânie, fiindcă nu i‑au căzut bine aceste vorbe, și a zis: „Lui David îi dau zeci de mii, iar mie îmi dau mii! Nu‑i mai lipsește decât domnia!” 9 Și din ziua aceea Saul l‑a privit cu ochi răi pe David. 10 A doua zi, un duh rău trimis de Dumnezeu a pus stăpânire pe Saul, care a început să aiureze în mijlocul casei. David cânta la instrument, ca în celelalte zile, și Saul era cu sulița în mână. 11 Saul a aruncat sulița, zicându‑și în sinea lui: „Îl voi țintui pe David de perete!” David s‑a ferit de el de două ori. 12 Saul se temea de David, pentru că DOMNUL era cu David, iar de Saul Se îndepărtase . 13 Saul l‑a îndepărtat de lângă el și l‑a pus căpetenie peste o mie de oameni. David ieșea și intra în fruntea poporului. 14 El izbutea în toate căile sale și DOMNUL era cu el. 15 Saul a văzut că David avea totdeauna izbândă și se temea de el, 16 dar tot Israelul și Iuda îl iubeau pe David, pentru că ieșea și intra în fruntea lor.
David devine ginerele regelui
17 Saul i‑a zis lui David: „Iată, ți‑o dau de nevastă pe fiica mea cea mai mare, Merab, numai să‑mi slujești cu vitejie și să porți războaiele DOMNULUI.” Dar Saul își zicea: „Să nu fie mâna mea împotriva lui, ci mâna filistenilor să fie împotriva lui.” 18 David i‑a zis lui Saul: „Cine sunt eu și cât valorează familia mea sau clanul tatălui meu în Israel, ca să fiu ginerele regelui?” 19 Când a venit vremea ca Merab, fiica lui Saul, să‑i fie dată lui David, i‑a fost dată de nevastă lui Adriel din Abel-Mehola .
20 Mical , fata lui Saul, îl iubea pe David. I s‑a spus lui Saul, și lucrul acesta i‑a fost pe plac. 21 Saul își zicea: „Lui i‑o voi da, ca să fie o cursă pentru el; și mâna filistenilor să fie împotriva lui.” Saul i‑a zis lui David a doua oară: „Astăzi îmi vei fi ginere.” 22 Apoi Saul le‑a poruncit slujitorilor săi: „Vorbiți‑i în taină lui David astfel: «Iată, îi ești drag regelui și toți slujitorii lui te iubesc; primește deci să fii ginerele regelui!»” 23 Slujitorii lui Saul au spus aceste lucruri în auzul lui David. Și David a zis: „Credeți că este ușor să fii ginerele regelui? Eu sunt un om sărac și neînsemnat.” 24 Slujitorii lui Saul i‑au dat de știre, zicând: „Iată ce a zis David!” 25 Saul a zis: „Așa să‑i vorbiți lui David: «Regele nu dorește nicio zestre; doar o sută de prepuțuri de-ale filistenilor, ca să se răzbune pe vrăjmașii lui.»” Saul avea de gând să‑l facă pe David să cadă în mâna filistenilor. 26 Slujitorii lui Saul i‑au spus aceste cuvinte lui David, căruia i‑a surâs gândul de a fi ginerele regelui.
Înainte de vremea hotărâtă, 27 David s‑a sculat, a plecat cu oamenii lui și a ucis două sute de filisteni; David a adus prepuțurile și i le‑a dat regelui în număr deplin, ca să fie ginerele regelui. Atunci Saul i‑a dat‑o de nevastă pe fiica sa Mical. 28 Saul a văzut și a înțeles că DOMNUL era cu David; și fiica sa Mical îl iubea pe David. 29 Saul s‑a temut de David și mai mult și i‑a fost vrăjmaș toată viața. 30 Domnitorii filistenilor ieșeau la luptă și, ori de câte ori ieșeau, David avea izbândă mai mult decât toți slujitorii lui Saul; și numele lui a ajuns foarte vestit.