O Davido ando thanošudro En-Ghedi. O Saulo iertime le Davidostar.
1 Kana amboldi'lo o Saulo pala o phirimos le Filistianengo, avile thai phendine lehkă: „Dikta kă o Davido să ande pustia En-Ghedi.”
2 O Saulo lea trin mii manuši alosarde anda soa Israelo, thai gălo te rodel le Davidos thai lehkă manušen ji pe le kotoralebaŕăngă le busnengă le văšune.
3 Arăslo ka varesar çîrkurea bakreangă, kai sas paša o drom; thai oče sas khă thanšudro, ande sao šutea pe te sovel. O Davido thai lehkă manuši sas ando fundo le thanešudrăhko.
4 Le manuši le Davidohkă phende lehkă: „Dikta o des ande sao o Rai phenel tukă: „Dau te dušmanos ande te vast; kăr lehkă so čeaileola tu.” O Davido ušti'lo, thai šindea lokăs o kolço la raxameko le Saulosti.
5 Pala kodea, o illo marălas lehkă, anda kă šindeasas o kolço la raxameako le Saulosti.
6 Thai phendea pehkă manušengă: „Te arakhăl ma o Rai, te kărau vareso mîŕă raiehkă, kai sî o makhlo le Raiehko, khă kadea kărimos te thoau o vast pe leste! Kă o sî o makhlo le Raiehko.”
7 Kadale divanurença o Davido atărdeardea pehkă manušen, thai lopînzîsardea le te šuden pe poa Saulo. Pala kodea o Saulo ušti'lo te anklel avri andoa thanošudro, thai dikhlea pehkă dromestar mai angle.
8 Pala kodea, o Davido ušti'lo thai ankăsto andoa thanošudro. O lea te çîpil atunčeara pala o Saulo: „Thagarîna, o rai muŕo!” O Saulo dikhlea parpale, thai o Davido meklea pe le mosa kai phuw thai bandi'lo.
9 O Davido phendea le Saulohkă: „Sostar ašunes tu le divanuri le manušengă kai phenen: „O Davido kamel teo nasul?”
10 Dikta akana te iakhănça kă o Rai deasas tu adesea ande mîŕă vast ando thanošudro. Mîŕă manuši phenenas mangă te mudarau tu; ta me iertisardem tu, thai phendem: „Či thoaua o vast po rai muŕo, kă sî o makhlo le Raiehko.”
11 Dikta, muŕo rašai, dikta o kolço tea raxameako ande muŕo vast. Anda kă šindem o kolço tea raxameako, thai či mudardem tu, thai te jeanes thai te dikhăs kă ande muŕo phirimos nai či khă jungalimos či amboldimos thai kă či bezexardem pa tute. Ta tu sa tinzos mangă astardimata, kaste les mîŕî čivava.
12 Krisînil o Rai maškar mande thai tute, thai o Rai te amboldel pe pa tute; ta me či thoaua o vast pe tute.
13 O nasul kata le jungale avel, phenel khă orba puraii. Anda kodea me či thoaua o vast pe tute.
14 Pala kaste teleardea o thagar le Israelohko? Pala kaste phirăs tu? Khă jukăl mullo, khă pišom.
15 O Rai krisînila thai mothola maškar mande thai tute, O dikhăla, O lela muŕo kandimos thai O kărăla čeačimos, skăpindoi ma anda teo vast”:
16 Kana isprăvisardea o Davido phendimahkă kadala divanuri le Saulohkă, o Saulo phendea: „Teo mui sî, šeaua Davidona?” Thai o Saulo vazdea o mui thai ruia.
17 Thai phendea le Davidohkă: „Tu san mai lašo sar mande; kă tu kărdean mangă mišto, ta me kărdem tukă nasul.
18 Tu sîkaves teo lašimos savesa phiraves tu angla mande, kă o Rai deasas ma ande te vast, thai či mudardean ma.
19 Kana arakhăl varekon pehkă dušmanos, mekăles te phirăl ando ujimos pe pehko drom? O Rai te potinel tukă anda so kărdean mangă ando des kadoa!
20 Akana dikta, jeanau, kă tu raisa, thai kă o thagarimos le Israelohko ašela ande te vast.
21 Solaxa mangă po Rai kă či xasarăsa mîŕî sămînça pala mande thai kă či khosăsa muŕo anau andoa khăr mîŕă daddehko.”
22 O Davido solaxadea le Saulohkă. Pala kodea o Saulo teleardea khără, ta o Davido thai lehkă manuši ankăste ando than o zureardo.
David îi cruță viața lui Saul
1 Când s‑a întors Saul de la urmărirea filistenilor, i s‑a dat de veste: „Iată, David este în pustiul En‑Ghedi!” 2 Saul a luat trei mii de oameni aleși din tot Israelul și s‑a dus să‑i caute pe David și pe oamenii lui până la Stâncile Țapilor. 3 A ajuns la niște țarcuri pentru turme, care erau lângă drum. Acolo era o peșteră, în care a intrat să‑și acopere picioarele . David și oamenii lui stăteau în fundul peșterii. 4 Oamenii lui David i‑au zis: „Iată ziua în care DOMNUL îți zice: «Îl dau pe vrăjmașul tău în mâinile tale; fă‑i după cum vei găsi de cuviință!»” David s‑a ridicat și a tăiat încet colțul mantiei lui Saul. 5 După aceea, inima îi bătea cu putere , pentru că tăiase colțul mantiei lui Saul. 6 El le‑a zis oamenilor săi: „Să mă ferească DOMNUL să fac așa ceva împotriva stăpânului meu, care este unsul DOMNULUI, anume să ridic mâna asupra lui! Totuși, este unsul DOMNULUI!” 7 Prin aceste cuvinte, David i‑a oprit pe oamenii săi și nu i‑a lăsat să se ridice împotriva lui Saul. Apoi Saul a ieșit din peșteră și și‑a continuat drumul.
8 David s‑a ridicat în urma lui și a ieșit din peșteră. El a strigat după Saul, zicând: „Stăpânul meu, o, rege!” Saul s-a uitat înapoi, și David s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat. 9 David i‑a zis lui Saul: „De ce asculți vorbele oamenilor care zic: «David îți vrea răul»? 10 Iată, ochii tăi văd acum că DOMNUL te dăduse astăzi în mâinile mele în peșteră. Unii îmi spuneau să te omor, dar eu te‑am cruțat și am zis: «Nu voi ridica mâna asupra stăpânului meu, căci este unsul DOMNULUI!» 11 Uite, părintele meu, uite colțul mantiei tale în mâna mea, căci ți‑am tăiat colțul mantiei și nu te‑am ucis! Să știi și să vezi că în purtarea mea nu este nici răutate , nici trădare – nici n‑am păcătuit față de tine, deși tu îmi întinzi curse , ca să‑mi iei viața. 12 DOMNUL să judece între mine și tine și DOMNUL să mă răzbune pe tine, dar eu nu voi pune mâna pe tine! 13 Cum zice vechea zicală: «Din cei răi răutate iese.» De aceea eu nu voi pune mâna pe tine. 14 După cine a ieșit regele lui Israel? Pe cine urmărești tu? Un câine mort, un purice. 15 DOMNUL va fi judecătorul, și El va judeca între mine și tine. Va vedea și îmi va apăra pricina, izbăvindu‑mă din mâna ta.”
16 Când a sfârșit David de spus aceste vorbe lui Saul, Saul a zis: „Glasul tău este acesta, fiul meu David?” Saul și-a înălțat glasul și a plâns. 17 Și i‑a zis lui David: „Tu ești mai drept decât mine, căci tu te‑ai purtat față de mine cu bunătate, iar eu m‑am purtat față de tine cu răutate. 18 Tu mi‑ai arătat astăzi cât bine mi‑ai făcut, când DOMNUL m‑a dat în mâinile tale, și nu m‑ai omorât. 19 Dacă îl întâlnește cineva pe vrăjmașul lui, îl lasă oare să‑și urmeze drumul în liniște? DOMNUL să‑ți răsplătească binele pe care mi l‑ai făcut în ziua aceasta! 20 Acum, iată, știu că negreșit tu vei domni și că domnia lui Israel va fi întărită în mâinile tale. 21 Acum, jură‑mi pe DOMNUL că nu‑mi vei nimici sămânța și că nu‑mi vei șterge numele din casa tatălui meu!” 22 David i‑a jurat lui Saul. Apoi Saul a plecat acasă, iar David și oamenii lui s‑au suit în locul întărit .