Le jeanglimata le Pavelohkă.
1 Sî avimos te lăudima, barem kai nai valosohkă. Avaua kadea le vedeniença thai le sîkaimatănça le Devllehkă.
2 Prinjeanau khă manuši ando Kristoso, kai, akana dešuštar bărši, sas nigărdo ji ando trito čerii (kana sas ando stato or bistatohko, či jeanau: o Dell jeanel).
3 Thai jeanau kă o manuši kadoa (kana sas ando stato or bistatohko, či jeanau: o Dell jeanel),
4 sas nigărdo ando raio, thai ašundea divanuri, kai našti phenen pe, thai save nai mekhline khă manušehkă te del le duma.
5 Khă kadea manušesa lăudiua ma; ta sar dikhăl man orta, či lăudiua ma numai mîŕă kovlimatănça.
6 Orta te kamaua te lăudiu ma, či avaua dillo, kă phenaua o čeačimos; ta arakha ma, kaste na avel khanikas pa mande khă gîndo mai učio dă sar dikhăl ande mande, or so ašunel mandar.
7 Thai kaste na phutiuau barimatasa, andoa străfeaimos kadale dičimatăngo, sas mangă thodino ando mas khă ăkh kanro, khă solo le Bengăhko, kaste palmearăl ma, thai te lopînzîl ma kaste dau ma baro.
8 Trivar rudisardem le Raies te lel mangă les.
9 Thai O phendea mangă: „O xaro Muŕo sî tukă arăslimahko, kă e zor Mîŕî ando kovlimos sî kărdi ortomasa.” Kadea kă lăudiua ma but mai bukurimasa mîŕă kovlimatănça, anda kaste e zor le Kristososti te ašel ande mande.
10 Anda kodea atearau čeailimos andel kovlimata, andel prasaimata, andel kamimata, andel nachaimata, andel strandimata, andoa Kristoso; kă kana sîm kovlo, atunči sîm zuralo.
O kandimos le Pavelohko.
11 Arăslem khă dillo: tume zureardean ma. Ta tume trăbunas te lăudin ma; kă, barem kă či sîm khanči, ta khančesa či sîmas mai tele kadale apostolendar minunime.
12 Le sămnuri khă apostoklohkă sas tume maškar tumende ande soa ŕăbdimos, andel semne, zora thai minunea kai sas maškar tumende.
13 Ande čeačimaste, ande soste sanas tume thodine mai tele dă sar le kolaver Khăngărea, avri doar kă numai me korkoŕo či sîmas tumengă khă pharimos? O, iertin o bičeačimos kadoa!…
14 Dikta kă sîm gata te avau o trito data tumende; thai sa na avaua tumengă khă pharimos; kă či rodau le butea tumară, ta tumen orta. So sî čeačio, na le šeave sî unjile te tiden anda pehkă dadda, ta le dadda anda pehkă šeave.
15 Thai me, potinaua bute bukurimasa anda mîŕă, thai potinaua ande sa orta i man anda tumară duxurea. Kana kamau tume mai but, sîm kamblino kaditi mai xançîmasa?
16 Avela i kadea! Cî sîmas tumengă pharimos dălokh. „Ta” phenen on, „sar khă manuši xarano so sîm, astardem tume čiordaimasa.”
17 Ta, çîrdem me kadea vokh valoso tumendaranda vo iekh anda kukola, kai tradem le tumende?
18 Rudisardem le Titos te avel te dikhăl tume; andekhthan lesa tradem i le phrales: manglea vareso o Tito tumendar? Či samas ame phirade sa kodole Duxostar, thai či ušteadeam ame sa pe kodola urme?
19 Dă but čiro tume den tume gîndo, kă kamas te lašardiuas angla tumende! Ame das duma angloa Dell ando Kristoso; thai sa kadala butea, phenas le, but kaminengă, anda o vazdimos tumaro.
20 Anda kă darau ta na varesar, koa avimos muŕo, te arakhau tume kadea sar nahkă kamau te arakhau tume, thai me orta te avau arakhado tumendar kadea sar nahkă kamen. Darau te na arakhau čiungar, kîrkota, xolea, pharadimata, nasulimata orbengă, prsaimata, barimata, biujimata.
21 Darau, koa avimos muŕo tumende, te na peravel ma pale o Dell dikhlimasa tumende, thai te trăbul te rovau buten anda kola kai bezexarde mai anglal, thai či kăisai le anda o biujimos, e kurvia, thal prikăjimata kai kărde le.
Revelațiile primite de Pavel
1 E nevoie să mă laud; nu că ar fi de vreun folos, dar voi trece totuși la vedeniile și descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în Hristos care, acum paisprezece ani, a fost răpit până în al treilea cer (dacă a fost cu trupul, nu știu; dacă a fost fără trup, nu știu – Dumnezeu știe). 3 Și știu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu știu – Dumnezeu știe) 4 a fost răpit în rai și a auzit cuvinte care nu se pot spune și pe care nu‑i este îngăduit unui om să le rostească. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda, dar , în ce mă privește, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile. 6 Și dacă aș vrea să mă laud, n‑aș părea nebun, căci aș spune adevărul, dar mă feresc, ca să nu‑mi pună nimeni în seamă altceva decât ce vede la mine sau ce aude de la mine, 7 dată fiind strălucirea acestor descoperiri. De aceea, ca să nu mă umflu de mândrie, mi s‑a dat o țepușă în trup, un trimis al Satanei, ca să mă pălmuiască și să mă împiedice să mă îngâmf. 8 De trei ori L‑am rugat pe Domnul să o înlăture de la mine, 9 dar El mi‑a zis: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită.” Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să locuiască în mine. 10 De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos. Când sunt slab, atunci sunt tare.
Grija lui Pavel pentru biserica din Corint
11 Am ajuns nebun , voi m‑ați silit. Se cuvenea să primesc aprecieri din partea voastră, căci, deși nu sunt nimic, n‑am fost deloc mai prejos de acești minunați apostoli. 12 Semnele unui apostol au fost săvârșite între voi cu toată răbdarea, prin semne, puteri și minuni. 13 Într‑adevăr, cu ce ați fost voi puși mai prejos decât celelalte biserici, în afara faptului că eu unul nu v‑am fost povară? O, iertați‑mi nedreptatea aceasta!
14 Iată, sunt gata să vin la voi a treia oară, dar nu vă voi fi povară, căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înșivă! De altfel, nu copiii sunt datori să agonisească pentru părinți, ci părinții pentru copii. 15 Și eu voi cheltui prea bucuros din ale mele și mă voi cheltui cu totul pe mine însumi pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, să fiu iubit mai puțin ? 16 Fie și‑așa! Eu, unul, nu v‑am împovărat deloc. Dar, zic ei, ca un om șiret ce sunt, v‑am luat prin vicleșug. 17 Dar am tras eu oare vreun folos de la voi prin vreunul din cei pe care i‑am trimis la voi? 18 L‑am rugat pe Tit să meargă , iar împreună cu el l‑am trimis pe fratele nostru ; a tras Tit vreun folos de la voi? N‑am umblat noi în același duh și pe aceleași urme?
19 De multă vreme vă închipuiți că vrem să ne apărăm înaintea voastră. Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu în Hristos și toate aceste lucruri, preaiubiților, le spunem pentru zidirea voastră! 20 Căci mă tem ca nu cumva, la venirea mea, să vă găsesc cum n‑aș vrea, iar eu să fiu găsit de voi cum n‑ați vrea. Mă tem să nu găsesc ceartă, invidie, mânii, ambiții, defăimări, bârfeli, îngâmfări, tulburări. 21 Mă tem ca , atunci când voi veni din nou, să nu mă smerească Dumnezeul meu cu privire la voi și să nu ajung să‑i plâng pe mulți din cei ce au păcătuit mai înainte și nu s‑au pocăit de necurăția, desfrâul și dezmățul la care s‑au dedat.