1 O presbitero karing e but alosardi Raii thai karing lakă šeave, saven kamau le ande čeačimaste – thai na numai me, ta sa kola kai prinjeanen o čeačimos, –
2 andoa čeačimos kadoa kai ašel ande amende, thai sao avela amença ando veako:
3 o Xaro e mila thai pačea te avel tumença andai rig le Devllesti o Dadd, thai andai rig le Raiesti le Isus Kristososti, o Šeau le Daddehko, ande čeačimaste thai ande kamblimaste!
4 Me but bukurisailem but kana arakhlem iekhăn andal šeave tiră phirindoi ande čeačimaste, pala o mothodimos kai leam les kata o Dadd.
5 Thai akana, rudi tu, Raia, na ta i sar ramoua tukă khă mothodimos neo, ta kukoa, sao sas ma dă anglal: te kamas ame iekh avrăn!
6 Thai o kamblimos bešel ando čivavimos Lehkă mothodimatăngă. Kadoa sî o mothodimos ande sao trăbul te phirăn, pala sar ašundean dă anglal.
7 Kă ande lumea šutine pe but atxaditorea, kai či denduma kă o Isus Kristoso avilo ando stato. Dikta o athaitorii, dikta o Antikristo!
8 Arakhăn tume mišto te na xasarăn o rodo la buteako tumareako, ta te len khă potindimos pherdo.
9 Orkon lela anglal, thai či ašel ando sîkaimos le Kristosohko, nai les le Devlles. Kon ašel ando sîkaimos kadoa, sîles le Daddes thai i le Šaves.
10 Kana avel varekon tumende, thai či anel tumengă o sîkaimos kadoa, te na šon les ando khăr thai te na phenen lehkă: „Mišto avilean!”
11 Kă kon phenel lehkă: „Mišto avilean!” kărdeol jeno lehkă kărdimatănça le nasulimahkărănça.
12 Sahkă kamau te phenau tumengă but butea; ta na kamau te ramo tumengă le po papiro thai la černealasa; ta ajukărau te avau tumende, thai te dau tumengă duma mui muieste, anda kaste o bukurimos amaro te avel pherdo.
13 Le šave tea alosardea pheiakă traden tukă sastimos. Amin.
Urarea
1 Prezbiterul către aleasa Doamnă și către copiii ei, pe care‑i iubesc în adevăr – și nu numai eu, ci toți cei ce cunosc adevărul – 2 pentru adevărul care rămâne în noi și care va fi cu noi în veac: 3 harul, îndurarea și pacea de la Dumnezeu Tatăl și de la [Domnul] Isus Hristos, Fiul Tatălui, să fie cu voi în adevăr și în dragoste!
Adevăr și dragoste
4 M‑am bucurat mult să aflu că unii dintre copiii tăi umblă în adevăr, după porunca pe care am primit‑o de la Tatăl. 5 Și acum, te rog, Doamnă, nu ca și cum ți‑aș scrie o poruncă nouă, căci este cea pe care am avut‑o de la început: să ne iubim unii pe alții! 6 Și dragostea stă în umblarea după poruncile Lui. Aceasta este porunca, după cum ați auzit de la început: să umblați în dragoste.
7 În lume s‑au răspândit mulți amăgitori, care nu mărturisesc că Isus Hristos a venit în trup. Iată amăgitorul și antihristul! 8 Luați seama la voi înșivă, ca să nu pierdeți rodul muncii voastre, ci să primiți o răsplată deplină!
9 Oricine o ia înainte și nu rămâne în învățătura lui Hristos nu‑L are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învățătura aceasta Îl are și pe Tatăl, și pe Fiul. 10 Dacă vine cineva la voi și nu vă aduce învățătura aceasta, să nu‑l primiți în casă și să nu‑i ziceți: „Bun venit!” 11 Căci cine‑i zice: „Bun venit!” se face părtaș faptelor lui rele.
Salutări de final
12 Deși am multe lucruri să vă scriu, n‑aș vrea să vi le scriu pe hârtie, cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi și să vă vorbesc gură către gură, pentru ca bucuria noastră să fie deplină.
13 Copiii surorii tale alese îți trimit salutări. [Amin!]