1 Ando norodo vazdinisaile i prooročea xoxamne, sar i maškar tumende avena sîkaitorea xoxamne, kai šona čioreal dilimata xasaimahkă thai šudena pe le Stăpînostar, kai potindeale, thai kărăna te perăl pa lende khă xasarimos andakhdata.
2 But jeana pala lende ande lengă dilimata. Thai andai doši lendi, o drom le čeačimahko avela dino duma dă nasul.
3 Ando xarvalimos lengo rodena ta, andel divanuri le athaimahkă, te avele khă valoso tumendar. Ta o došalimos ajukărăle dă but čiro, thai o xasarimos lengo či sovel.
4 Kă kana či iertisardea o Dell le înjeren kai bezexarde, thai šudea le Andră, phangline le lançurença thai garade andai kris;
5 kana či iertisardea O e lumea e puraii, ta skăpisardea le Noias, kadoa dinoduma le bibezexalimahko, andekhthan avră efta jenença, kana tradea o barobrîšind pa khă lumea bikrisako;
6 kana došaldea O koa xasarimos ta paruglea ando ušar le četăçi e Sodoma thai e Gomora, kaste kanden sar avimos kolengă kai traina ande bi la krisako,
7 thai kana skăpisardea le bibezexales le Lotos, kai sas but tristome la čivavatar peradini kai nigrănas la kadala rimome;
8 (kă o bibezexalo kadoa, kai bešelas ando maškar lengo thai kăsnilas ande sako des pehko duxo o bibezexalo, anda so dikhălas thai ašunelas andal kărdimata lengă la bikrisako;)
9 jeangleol pe kă o Dell jeanel te skăpil andoa zumaimos le manušen le meklinen, thai te nikrăl kolen le bezexalen, kaste aven došalde ando des la krisako:
10 mai but kolen kai, ande lendi pofta biatărdeardi, phirăn poftindoi o stato avrăhko, thai či dabadikhăn o stăpînimos.
11 Ta kana le înjerea, kai sî mai bară ando bešlimos thai zor, či anen angloa Dell či khă kris prasaimasti pa lende.
12 Ta kadala, sar varesar juvindimata bi godeako, andoa mas dinde te aven astarde thai xasardine, prasaindoi so či prinjeanen, xasaona ande lengo rimomos,
13 thai lena pehkă kadea o potindimos kai del pe anda lengo bikrisînimos. O baxtalimos lengo sî te train andel čeailimata desă ando des o baro. Sar varesar makhline thai marime, thon pe po matearimos kal skafidea lengă le kamblimahkă, kana bešen andekhthan tumença.
14 Xuten lengă iakha la butkurvăriatar, thai či mai čeaileon te bezexarăn. Çîrden duxuri bibešlimahkă, sî le o illo thodino po xîpalimos, sî varesar dinearman!
15 Pala so mekline o drom o čeačio, xasaile, thai line pe pala o drom le Balaamohko, o šeau le Bosorohko, kai kamblea o potindimos la bikrisako.
16 Ta sas lino zurales andoa ušteaimos lehko la krisako: khă čiušni bidinedumasti, kai lea te del duma muiesa manušano, thodea atărdimos le dilimahkă le proorokohkă.
17 Kadala manuši sî varesar xainga bi paiehko, varesar norea, našade brîšindestar: lengă sî lengă nikărdo o kalimos le tunerikohko.
18 On den duma barimasa pa buteande khančehkă, astarăn, la poftasa le masăsti thai le kurvimasa, kolen so daba skăpisarde anda kola so train ando xasarimos.
19 Šinaven lengă o slobozîmos, ando čiro son să orta robea le rimomahkă. Kă sakoiekh sî o robo la buteako saveatar sî nikărdino.
20 Ande čeačimaste, kana, pala so skăpisarde anda le marimata la lumeakă, andoa prinjeandimos le Raiehko thai le Skăpitorehko amarăhko le Isus Kristosohko, ambladeon pale thai sî nikărdine lendar, thai e starea lendi mai palal kărdeol mai jungali sar kutea dă anglal.
21 Sahkă avel but mai mišto anda lendete na prinjeandino o drom le bibezexalimahko, dăsar, pala so prinjeande les, te ambolden pe kata o mothodimos o sfînto, kai sas lengă dino.
22 Lença kărdilea so phenel e orba e čeači: „O jukăl amboldi'lo ka so šagleasas”, thai „e bali e xaladi amboldi li te tăvălil pe pale ande čikh.”
Profeți și învățători mincinoși
(Iuda 1:4‑13)
1 Au fost însă în popor și profeți mincinoși, după cum și între voi vor fi învățători mincinoși, care vor aduce pe furiș erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul care i‑a răscumpărat și vor face să cadă asupra lor o nimicire năprasnică. 2 Mulți îi vor urma în destrăbălările lor și, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău. 3 În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvântări înșelătoare, să aibă un câștig de la voi, dar osânda îi paște de multă vreme și pierzarea lor nu doarme.
4 Căci, dacă nu i‑a cruțat Dumnezeu pe îngerii care au păcătuit, ci i‑a aruncat în tartar , legați în lanțurile beznei, și i‑a rânduit să fie păstrați pentru judecată; 5 dacă n‑a cruțat El lumea veche, ci l‑a păzit pe Noe , acest propovăduitor al dreptății, împreună cu alți șapte , când a adus potopul peste o lume de nelegiuiți; 6 dacă a prefăcut în cenușă cetățile Sodoma și Gomora, când le‑a osândit la pieire, ca să le slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire; 7 și dacă l‑a scăpat pe dreptul Lot, care era foarte chinuit de trăirea destrăbălată a acestor stricați 8 – căci omul acesta drept care locuia în mijlocul lor își chinuia zi de zi sufletul lui drept din pricina faptelor nelegiuite pe care le vedea și auzea – 9 înseamnă că Domnul știe să‑i izbăvească din încercare pe oamenii cucernici și să‑i păstreze pe cei nelegiuiți ca să fie pedepsiți în ziua judecății: 10 mai ales pe cei ce, în pofta lor necurată, poftesc trupul altuia și disprețuiesc stăpânirea. Ca niște îndrăzneți și aroganți ce sunt, nu se tem să‑i batjocorească pe cei slăviți , 11 pe când îngerii , care sunt mai mari în tărie și putere, nu aduc înaintea Domnului, împotriva lor, nicio judecată batjocoritoare.
12 Dar aceștia, ca niște animale necuvântătoare , sortite prin firea lor să fie prinse și nimicite, batjocorind ce nu cunosc, vor merge la pierzare tocmai prin stricăciunea lor 13 și își vor lua astfel plata cuvenită pentru nelegiuirea lor . Fericirea lor este să trăiască în plăceri ziua‑n amiaza mare . Ca niște întinați și spurcați, plini de înșelăciune, se pun pe chefuit când se ospătează împreună cu voi. 14 Ochii le scapără după femei adultere și nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sunt niște blestemați ! 15 După ce au părăsit calea cea dreaptă, s‑au rătăcit și au urmat calea lui Balaam , fiul lui Bosor, care a iubit plata nelegiuirii. 16 Dar a fost mustrat pentru fărădelegea lui: o măgăriță, o necuvântătoare, a vorbit cu glas omenesc și a pus frâu nebuniei profetului.
17 Oamenii aceștia sunt fântâni fără apă, neguri purtate de vifor: lor le este păstrată bezna de nepătruns . 18 Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic și, folosind poftele cărnii, îi momesc în desfrânări pe cei ce abia au scăpat de oamenii care trăiesc în rătăcire. 19 Le promit libertatea, în timp ce ei înșiși sunt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit. 20 Astfel , dacă , după ce au scăpat de murdăriile lumii, prin cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos, se împotmolesc iarăși și sunt biruiți de ele, starea lor de pe urmă ajunge mai rea decât cea dintâi. 21 Era mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptății decât ca, după ce au cunoscut‑o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le‑a fost dată. 22 Cu ei s‑a întâmplat ce spune, pe bună dreptate, proverbul: câinele s‑a întors la ce vărsase și „scroafa spălată s‑a dus iar să se tăvălească în mocirlă”.