O mardimos le Amoniçănça.
1 Pala kodea, o thagar le šeavengo le Amonohkă mullo, thai ande lehko than raisardea lehko šeau o Xanuno.
2 O Davido phendea: „Sîkavaua lašimos le Xanunohkă, o šeau le Naxašohko, sar sîkadea i lehko dadd angla mande.” Thai o Davido tradea pehkă kanditoren te den les lašimos anda o mullimos lehkă daddehko. Kana arăsline le kanditorea le Davidohkă ando čem le šeavengo le Amonohkă,
3 le šerălebară le šeavengă le Amonohkă phendine pehkă stăpînohkă le Xanunohkă: „Pateas kă o Davido tradel tukă manuši kaste den tu lašimos, kaste den pativ te daddes? Or kaste prinjeanen thai te roden e četatea, kaste xasarăn la tradel o pehkă kanditoren tute?”
4 Atunčera o Xanuno lea le kanditoren le Davidohkărăn, šindea lendi šor pa dopašeste, thai šindea lengă çoale pa dopašeste ji kal prašave. Pala kodea dea le drom.
5 O Davido, phendindoi lehkă pai buti kadea, tradea varesar manuši angla lende, kă le manuši kadala sas but mardine khălimahkă; thai o thagar phendea te phenel lengă: „Ašen ando Ierixono ji kana bareola tumari šor, thai pala kodea te ambolden tume.”
6 Le šeave le Amonohkă, dikhlindoi kă kărdilesas bidabadikhline le Davidostar, tomnisarde biši mii pedeštrea katal Sirienea andao Bet-Rexob thai katal Sirienea anda e Çoba, ăkh mia manuši kata o thagar anda Maaka, thai dešudui mii manuši katal manuši andoa Tob.
7 Koa ašundimos kadoa, o Davido tradea pa lende le Ioabas thai sai oštirea, dăsar manuši zurale.
8 Le šeave le Amonohkă ankăste, thai lašarde pe andel širurea le mardimahkă koa šutimos le udarăhko; le Sirienea andai Çoba thai andoa Rexob thai le manuši andoa Tob thai andai Maaka, sas dur ando islazo.
9 O Ioab dikhlea kă sas les te marăl pe i anglal thai i palal. Alosardea atunčeara anda sal alosarde le Israelohkă khă kîrdo, kai thodea les pal Sirienea;
10 thai thodea tala o mothodimos pehkă phralehko o Abišai so mai ašilea andoa poporo, kaste nikrăl kolin le šeavengă le Amonohkă.
11 O phendea: „Kana le Sirienea avena mai zurale sar mande, te aves ando kandimos muŕo; thai kana le šeave le Amonohkă avena mai zurale sar tute, avua me te kandau tu.
12 Av, zuralo, thai te sîkavas ame pherdo muršimos andoa poporo amaro thai andal četăçi le Devllehkă amarăhkă; thai o Rai te kărăl so pateala!”
13 O Ioab le poporosa lehko gălo anglo mardimos pal Sirienea, thai on linela te našen angla leste.
14 Thai kana dikhle le šeave le Amonohkă, kă le Sirienea linesas la te našen, našle i on angloa Abišai, thai šute pe ande četatea. O Ioab teleardea katal šeave le Amonohkă, thai amboldi'lo ando Ierusalimo.
15 Le Sirienea, dikhlindoi kă sas mardine le Israelostar, tidine pehkă zora.
16 O Xadarazero tradea palal Sirienea kai sas pe kolaver rig le Nanilašosti; thai avile ando Xelam, anglal le Šobakosa, o šerobaro le Xadarezorohko.
17 Dine ašundimos le Davidohkă kai tidea soa Israelo, nakhline o Iordano, thai avile ando Xelam: le Sirienea lašarde pe thai ankăste angloa Davido, thai line te marăn pe lesa.
18 Ta le Sirienea našle angloa Israelo. Thai o Davido šindea lengă efta šella grast urdonehkă phirimahkă thai štarvardeši mii ankăstepelgrast; maladea i le šerăbarăs la oštireako le Šabakos, kai mullo po than.
19 Sa le thagar tala o Xadarezero, dikhlindoi pe mardine le Israelostar, dine pe tala lehko punŕo. Thai le Sirienea či mai zumade te kanden le šeaven le Amonohkărăn.
Războiul cu amoniții
1 După aceea, regele fiilor lui Amon a murit, iar în locul lui a început să domnească Hanun, fiul său. 2 David a zis: „Îi voi arăta bunăvoință lui Hanun, fiul lui Nahaș, căci și tatăl lui a arătat bunăvoință față de mine.” Și David i‑a trimis pe slujitorii săi să‑l mângâie pentru moartea tatălui său. Când au ajuns slujitorii lui David în țara fiilor lui Amon, 3 căpeteniile fiilor lui Amon i‑au zis stăpânului lor Hanun: „Oare ca să‑și arate prețuirea față de tatăl tău a trimis David oameni cu vorbe de mângâiere? Nu cumva și‑a trimis slujitorii la tine ca să cunoască cetatea, s‑o cerceteze și s‑o nimicească?” 4 Hanun i‑a luat pe slujitorii lui David, le‑a ras barba pe jumătate și le‑a tăiat hainele pe jumătate până la coapse . Apoi le‑a dat drumul.
5 Când i‑au dat de veste lui David, el a trimis oameni înaintea lor, căci pățiseră o mare rușine. Regele le‑a spus: „Rămâneți la Ierihon până vă va crește barba și pe urmă să vă întoarceți!” 6 Fiii lui Amon au înțeles că și‑au atras ura lui David; au trimis de au tocmit douăzeci de mii de pedestrași de la arameii din Bet‑Rehob și de la arameii din Țoba, o mie de la regele din Maaca și douăsprezece mii de la oamenii din Tob. 7 La auzul veștii , David l‑a trimis pe Ioab cu toată oștirea vitejilor .
8 Fiii lui Amon au ieșit și s‑au așezat în linie de bătaie la intrarea porții; arameii din Țoba și din Rehob și oamenii din Tob și din Maaca erau deoparte, în câmpie. 9 Când a văzut Ioab că urma să lupte pe două fronturi , i‑a pus deoparte pe cei mai buni războinici din Israel și i‑a rânduit împotriva arameilor, 10 iar restul poporului l‑a pus sub porunca fratelui său, Abișai, ca să iasă înaintea fiilor lui Amon. 11 El a zis: „Dacă arameii vor fi mai tari decât mine, să vii în ajutorul meu; iar dacă fiii lui Amon vor fi mai tari decât tine, voi veni eu să te ajut. 12 Fii tare ! Să ne arătăm tari pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru; iar DOMNUL să facă după cum va găsi de cuviință!” 13 Ioab și poporul care era cu el au înaintat la luptă împotriva arameilor, iar ei au fugit dinaintea lui. 14 Când au văzut fiii lui Amon că arameii au fugit, au fugit și ei dinaintea lui Abișai și au intrat în cetate. Ioab a plecat de la fiii lui Amon și s‑a întors la Ierusalim.
15 Arameii, văzând că fuseseră înfrânți de Israel, s‑au strâns laolaltă. 16 Hadadezer a trimis după arameii care erau dincolo de Râu , și aceștia au venit la Helam, în frunte cu Șobac, căpetenia oștirii lui Hadadezer. 17 Când David a aflat vestea, a strâns tot Israelul, a trecut Iordanul și a venit la Helam. Arameii s‑au așezat în linii de bătaie împotriva lui David și au început lupta cu el. 18 Dar arameii au fugit dinaintea lui Israel. David le‑a nimicit șapte sute de care de război și patruzeci de mii de călăreți ; l‑a lovit pe Șobac, căpetenia oștirii lui Hadadezer , care a murit acolo. 19 Când regii care îi fuseseră supuși lui Hadadezer s‑au văzut înfrânți de Israel, au făcut pace cu Israel și i s‑au supus . Astfel, arameii s‑au temut să‑i mai ajute pe fiii lui Amon.