O bezexalimos le Davidohko la Bet-Šebasa thai le Uriasa.
1 Ando bărši o kolaver, po čiro kana telearănas le thagar koa mardimos, o Davido tradea le Ioabas, le kanditorença lehkă thai sa le Israelosa, te pustin o čem le Amonohko thai te denroata e Raba.Ta o Davido ašilo ando Ierusalimo.
2 Andekh des pala e skafidi karing e reat, o Davido ušti'lo poa pato; thai kana phirălas opral poa khăr o thagarno, dikhlea oçal khă juwli kai naiolas thai kai sas but šukar koa tipo.
3 O Davido pušlea kon sî e juwli kadea, thai phende lehkă: „Sî e Bat-Šeba, e šei le Eliamosti, e romni le Uriasti, o Xetito.”
4 Thai o Davido tradea varesar manuši te akharăn la. Oi avili leste, thai o suto lasa. Pala so ujeardea pe anda lako biujeardimos, oi amboldi'li khără.
5 E juwli ašili phari thai tradea orba le Davidohkă, phendindoi: „Sîm phari.”
6 Atunčeara o David tradea kadoa mothodimos le Ioabahkă: „Trade mangă le Urias le Xetitos.” Thai o Ioababo tradea le Urias koa Davido.
7 O Uria avilo koa Davido, kai pušleales poa Ioababo sar lo, poa poporo sar sî, thai poa jeamos le mardimahko.
8 Pala kodea o Davido phendea le Uriahkă: „Uli khără, thai xalau te pînŕă.” O Urie ankăsto andoa khăr o thagarino, thai dea pe lehkă ăkh pativ anda e rig le thagaresti.
9 Ta o Urie suto koa udar le khărăhko le thagarehko, sa le kanditorença lehkă stăpînohkărănça, thai či ulisto khără peste.
10 Dine ašundimos le Davidos pa kadea, thai phende lehkă: „O Urie či ulisto peste khără.” Thai o David phendea le Uriahkă: „Ta či aves tu andoa phirimos? Anda soste či ulistean khără?”
11 O Uria dea anglal le Davidos: „O chivoto thai o Israelo thai o Iuda bešen andel çăre, o rai muŕo o Ioabo thai le kanditorea mîŕă raiehkă sî ašiline po kîmpo, thai me te šoama ando khăr te xau thai te peau thai te sovau mîŕa romneasa! Juvindo san tu thai juvindo sî teo duxo kă či kăraua e buti kadea.”
12 O Davido phendea le Uriahkă: „Mai aši i ades koče, thai texara daua tu drom.” Thai o Urie ašilo ando Ierusalimo ando des kodoa thai i o duito des.
13 O Davido akhardea les te xal thai te pel lesa, thai mateardea les; thai reate, o Urie ankăsto thai suto le kanditorença pehkă stăpînohkă, ta či ulisto khără.
14 O duito des dădroboitu, o Davido ramosardea khă lill le Ioabohkă, thai trdea les po Uria.
15 Ando lill kadoa ramosardea: „Thon le Urias ando than o mai pharo le mardimahko, thai çîrden tume parpale lestar, kaste avel malado thai te merăll.”
16 O Ioab, dea roata e četatea, thodea le Urias ando than kai jeanelas les ande rig le kătanendi le zurale.
17 Le manuši andai četatea kărdine khă ankăstimos thai mardine pe le Ioabosa; peline but andoa poporo, andal kanditorea le Davidohkă, thai sas mudardo i o Uria, o Xetito.
18 O Ioab tradea khă solo te phenel le Davidohkă sa so sas kărdileasas ando mardimos.
19 Thai dea le solos kakoa mothodimos: „Kana isprăvisa sa phendimahko le thagarehkă sa le phendimata le mardimahkă,
20 daštila te xolleol thai te phenel: „Sostar pašilean la četateatar te marăn tume lasa? Či jeanenas kă šuden pe săjeçii andoa gor le zîdohko?
21 Kon mudardea le Abimelekos, o šeau le Ierubešetohko? Na khă juwli, kai šudea pa leste andoa gor le zîdohko khă baŕ moarako, thai či mullo o ando Tebeço? Anda soste pašilean le zîdostar?” Atunči te phenes lehkă: „Mullo i teo robo o Uria, o Xetito.”
22 O solo teleardea; koa arăslimos phendea le Davidohkă sa so mothodeasas lehkă o Ioab.
23 O solo kodoa phendea le Davidohkă: „Le manuši kodola sas mai zurale sar amende; kărdinesas khă ankăstimos pa amende ando kîmpo, thai deam le parpale ji koa šutimos le udarăhko,
24 ta le arkašea çîrdine poa gor le zîdohko pa te kanditorea, thai but anda le kanditorea le thagarehkă sas mudarde, thai mullo i o robo tiro o Uria, o Xetito.”
25 O Davido phendea le solohkă: „Dikta so te phenes le Ioabohkă: „Na kăr tukă xolli anda o kărdimos kadoa, kă e sabia peravel kana iekhăs, kana avrăs; mar e četatea zorasa, thai perav la. Thai tu, mušar les!”
26 E romni le Uriasti ašundea kă lako rom mullosas, thai ruia pala pehko rom.
27 Kana nakhle ăl des le jelimahkă, o David tradea te lela, thai leala ande pehko khăr. Oi sas lehkă romni, thai kărdea lehkă ăkh šeau.
O kărimos le Davidohko či čeaileas le Raies.
Păcatul lui David cu Bat‑Șeba
1 La începutul noului an , pe vremea când plecau regii la război, David i‑a trimis la luptă pe Ioab, pe slujitorii lui și tot Israelul. Ei au făcut prăpăd între fiii lui Amon și au împresurat Raba, în vreme ce David a rămas la Ierusalim. 2 Într‑o seară, David s‑a ridicat din patul său și, pe când se plimba pe terasa palatului, a zărit de pe acoperiș o femeie care se îmbăia; femeia era foarte frumoasă la înfățișare. 3 David a pus să se facă cercetări cu privire la femeie și i s‑a spus: „Este Bat‑Șeba, fata lui Eliam, nevasta lui Urie , hititul.” 4 David a trimis soli să o aducă. Ea a venit la el, și el s‑a culcat cu ea. După ce s‑a curățit de necurăția ei, s‑a întors acasă. 5 Femeia a rămas însărcinată și i‑a trimis vorbă lui David, zicând: „Sunt însărcinată!”
6 Atunci, David i‑a trimis vorbă lui Ioab: „Trimite‑l la mine pe Urie, hititul!” Ioab l‑a trimis pe Urie la David. 7 Urie a venit la David, care l‑a întrebat despre starea lui Ioab, despre starea poporului și despre mersul războiului. 8 Apoi David i‑a zis lui Urie: „Coboară‑te acasă și spală‑ți picioarele!” Urie a ieșit din palat, însoțit de un dar din partea regelui. 9 Dar Urie s‑a culcat la poarta palatului, cu toți slujitorii stăpânului său, și nu s‑a coborât acasă la el. 10 I‑au dat de știre lui David: „Urie nu s‑a coborât acasă la el.” David i‑a zis lui Urie: „Nu vii tu oare din călătorie? Cum de nu te‑ai coborât acasă?” 11 Urie i‑a răspuns lui David: „Chivotul și Israel și Iuda stau în corturi, stăpânul meu Ioab și slujitorii stăpânului meu și‑au întins cortul în câmp, iar eu să mă duc acasă și să mănânc, să beau și să mă culc cu nevasta mea? Viu ești tu și viu este sufletul tău că nu voi face lucrul acesta!” 12 David i‑a zis lui Urie: „Mai rămâi și astăzi aici, iar mâine îți voi da drumul!” Astfel, Urie a rămas la Ierusalim în ziua aceea și în ziua următoare. 13 David l‑a poftit să mănânce și să bea cu el și l‑a îmbătat ; seara, Urie a ieșit și s‑a culcat în același loc, alături de slujitorii stăpânului său, dar acasă nu s‑a coborât.
14 A doua zi dimineața, David i‑a scris o scrisoare lui Ioab și a trimis‑o prin Urie. 15 În ea scria așa: „Scoateți‑l pe Urie în față, acolo unde lupta e cea mai îndârjită, și apoi retrageți‑vă, ca să fie lovit și să moară!” 16 Pe când asediau cetatea, Ioab l‑a pus pe Urie în locul pe care‑l știa apărat de luptători încercați. 17 Oamenii din cetate au ieșit și l‑au atacat pe Ioab; au căzut mulți din popor, dintre slujitorii lui David, și a murit și Urie, hititul.
18 Ioab a trimis la David un sol care să‑i ducă vești amănunțite despre luptă 19 și i‑a poruncit astfel: „Când vei isprăvi de istorisit regelui toate amănuntele luptei, 20 poate că regele se va mânia și‑ți va zice: «De ce v‑ați dus să luptați atât de aproape de cetate? Nu știați că se trage din vârful zidului? 21 Cine l‑a doborât pe Abimelec , fiul lui Ierubeșet ? Oare nu o femeie a aruncat peste el din vârful zidului o piatră de moară și n‑a murit el la Tebeț? De ce v‑ați apropiat de zid?» Atunci să‑i spui: «A murit și robul tău, Urie, hititul.»”
22 Solul a plecat, a sosit la David și i‑a istorisit tot ce‑i poruncise Ioab. 23 Solul i‑a zis lui David: „Oamenii aceia au fost mai tari decât noi; când au ieșit împotriva noastră în câmp, i‑am silit să bată în retragere până la intrarea porții, 24 dar arcașii au tras de pe zid asupra slujitorilor tăi, astfel că unii dintre slujitorii regelui au fost uciși; și a murit și robul tău, Urie, hititul.” 25 David i‑a zis solului: „Iată ce să‑i spui lui Ioab: «Nu te necăji din pricina acestei întâmplări, căci sabia doboară când pe unul, când pe altul. Întețește lupta împotriva cetății și nimicește‑o!» Și îmbărbătează‑l și tu !”
26 Nevasta lui Urie a aflat că bărbatul ei murise și l‑a plâns. 27 După ce au trecut zilele de jale, David a trimis după ea și a adus‑o în casa lui. I‑a fost astfel nevastă și i‑a născut un fiu.
În ochii DOMNULUI, ceea ce a făcut David a fost rău.