E răskoala le Asalomosti.
1 Pala kodea, o Absalom lašardea pehkă urdona thai grast, thai panvardeši manuši kai prastenas angla leste.
2 Uštelas kana pharadeolas o des, thai bešelas kai rig le dromesti koa udar. Thai orsodivar sas varekas vo khă biatearimos thai jealas koa thagar kai kris, o Absalomo akharălas les thai phenelas: „Anda savi rig san?” Pala so phenelas pelehkă „Sîm andai kutari semençia le Israelosti,
3 O Absalomo phenelas lehkă: „Dikta, ti kris sî laši thai čeači; ta khonikh andai rig le thagarăsti či ašunela tu.”
4 O Absalomo phenelas: „Te thona ma man krisînitorii ando čem! or sao manuši kai avela les vokh biaterimos thai vokh kris, avela mande, thai kăraua lehkă čeačimos.”
5 Thai kana pašolas varekon te bandeol angla leste, o tinzolas lehkă o vast, azbalas les, thai čiumidelas les.
6 O Absalomo phiravelas pe kadea sa kukolença andoa Israelo kai jeanas koa thagar te mangăn čeačimos. Thai o Absalom lelas o illo le manušengo andoa Israelo.
7 Pala o nakhlimos štarvardeše bărčengo, o Absalomo phendea le thagarehkă: „Mekh ma te jeau ando Xebrono te pherau khă solaxaimos kai kărdem les le Raiehkă.
8 Kă o robo tiro kărdea khă solaxaimos, kana bešauas ando Ghešuro, ande Siria, thai phendem: „Kkana anela ma o Rai parpale ando Ierusalimo, kăraua patiu le Raiehkă.”
9 O thagar phendea lehkă: „Jea la pačeasa.” O Absalom ušti'lo thai gălotar ando Xebrono.
10 O Absalom tradea manuši čioreal ande sal semençii le Israelohkă, te phenen: „Kana ašunena o bašimos la šingako, te phenen: „O Absalomo kărdi'lo thgar ando Xebrono!”
11 Dui šella manuši andoa Ierusalimo, kai sas akhardine, aviline le Absalomosa; thai avile lesa ando dilimos lengo, bi te jeanen khanči.
12 Ta kana anelas o Absalomo le jertfe, tradea ande četatea e Ghilo pala o Axitofelo, o Ghilonito, o sfetniko le Davidohko. O čiorimos lelas zor, thai o poporo ortolas pe ando dindimos sa mai baro ande rig le Absolomosti.
O naxšlimos le Davidohko.
13 Varekon avilo thai dea ašundimos le Davidos, thai phendea: „O illo le manušengo andoa Israelo amboldi'lo karing o Absalom.”
14 O Davido phendea sa pehkă kanditorengă kai sas lesa ando Ierusalimo; „Ušeten te našas, kă či skăpisarasa angloa Absalomo. Iekhatar te jeastar; kadeadar, či arăsăla te arăsăl ame, thai šudela o prikăjimos pa amende, thai nakhavela e četatea andoa skuçîmos la săbiako.”
15 Le kanditorea le thagarehkă phendine lehkă: „Te kanditorea kărăna sa so kamela o rai amaro o thagar.”
16 O thagar ankăsto, thai sa lehko khăr jealas pala leste; thai muklea deši phiramnitoare andoa arakhaimos le khărăhko.
17 O thagar ankăsto kadeadar, thai soa poporo jealas lesa. Thai atărdi'le koa mai palal khăr.
18 Sa le kanditorea lehkă, sal Cheretiçea thai sal Peletiçea, nakhline paša leste, thai sal Gatiçea, ando dindimos dă šou šella manuši, avile andoa Gato pala leste, nakhline angloa thagar.
19 O thagar phendea le Itaiehkă andoa Gato: „Anda soste aves i tu amença? Ambolde tu, thai aši le thagaresa, kă san străino, thai sanas lino orta andoa čem tiro.
20 Dă arati avilean, thai ades te kărau tu te xasaos amença orde thai întea, kana či me orta či jeanau karing te jeau! Ambolde tu, thai le i te phralen tusa. O Rai te phiravel pe tusa lašimasa thai pateaimasa!”
21 O Itai dea anglal le thagares, thai phendea: „Juvindo sî o Rai thai juvindo sî o rai muŕo o thagar, kă ando than kai avela o rai muŕo o thgar, avela te merăl, avela te trail, oče avela i lehko robo.”
22 O David phendea atunči le Itaiehkă: „Jea thai nakh!” Thai o Itai andoa Gat nakhlo anglal, sa pehkă manušença thai sa le šeavença kai sas lesa.
23 Sai phuw rovelas, thai ankalavenas çîpimata bară, kana nakhălas soa poporo. O thagar nakhlo pala kodea i o nanilaši o Chedrono, thai soa poporo leala po drom kai jeal karing e pustia.
24 O fadok sas i o oče, thai lesa sas le Leviçea, nigărindoi o chivoto le phanglimahko le Raiehko; thai thodine tele o chivoto le Devllehko, thai o Abiatar ankle las, ando čiro so o poporo isprăvilas te anklel andai četatea.
25 O thagar phendea le Çadokohkă: „Nigăr o chivoto le Devllehko parpale ande četatea. Te laua nakhlimos angloa Rai, anela ma parpale thai kărăla ma te dikhau o chivoto thai o than lehko.
26 Ta te mothola: „Či čeaileol ma tutaer”, dikta ma, te kărăl so kamela mança.
27 O thagar mai phendea le rašahkă le Çodokohkă: „Atearăs? Ambolde tu pačeasa ande četatea, le šavesa tirăsa le Aximaaçosa, thai le Ionatanosa, o šeau le Abiatarohko, kola dui šave tumară.
28 Dikhăn, ajukraua koče andel islazurii la pustiakă, ji kana avena ašundimata anda tumari rig.”
29 Kadeadar o Çadok thai o Abiatar nigărdine parpale o chivoto le Raiehko ando Ierusalimo, thai ašile oče.
30 O David ankăsto o pleai le zetinengo. Anklelas roindoi thai le šerăsa garado, thai jealas le pînŕănça nangă; thai sa kukola kai sas lesa garadine i on pehko šeŕo, thai anklenas roindoi.
31 Avile thai phendine le Davidohkă: „O Axitofelo sî andkhthan le Asalomosa maškar le roditorea.” Thai o Davido phendea: „Raia, derigate le divanuri le Axitofelohkă!”
32 Kana arăslo o Davido ando gor, kai avilo thai rudisai'lo angloa Rai, dikta kă o Xušai, o Archito, avilo angla leste, la raxameasa šindi, thai o šero pherdo phuw.
33 O Davido phendea lehkă: „Kana avesa mança, avesa mangă khă pharimos.
34 Avervaresar, xasarăsa anda mande le krisa le divanurengă le Axitofelohkă, te amboldesa tu ande četatea, thai te phenesa le Absolomohkă: „Thagarina, me avaua teo robo; maiakana sîmas o robo te daddehko, ta akana sîm o robo tiro.”
35 Le raša o Çadok thai o Abiatar či avena oče tusa? Sa so ašunesa andoa khăr le thagarehko phen kal raša o Çadok thai o Abiatar.
36 Thai anda kă on sî le oče lengă duie šaven, o Aximaaç, o šeau le Çadokohko, thai o Ionatano, o šeau le Abiatarohko, anda lende tradesa mangă sa so ašunesa.
37 O Xušai, o amal le Davidohko, amboldi'lo ande četatea. Thai o Absalomo šutea pe ando Ierusalimo.
Răscoala lui Absalom
1 După aceea, Absalom și‑a pregătit un car și cai și cincizeci de oameni care alergau înaintea lui. 2 Absalom se trezea dis‑de‑dimineață și stătea la marginea drumului, la poartă. Ori de câte ori avea cineva vreo neînțelegere și se ducea la rege pentru judecată, Absalom îl chema la el și‑i zicea: „Din care cetate ești?” După ce primea răspuns – „Slujitorul tău e din cutare seminție a lui Israel” –, 3 Absalom îi zicea: „Vezi, pricina ta este bună și întemeiată, dar nimeni din partea regelui nu te va asculta.” 4 Absalom zicea: „De m‑ar pune pe mine judecător în țară! Orice om care ar avea o neînțelegere sau o pricină de judecat ar veni la mine și i‑aș face dreptate.” 5 Când se apropia cineva să se plece înaintea lui, el îi întindea mâna, îl apuca și‑l săruta. 6 Absalom se purta în felul acesta cu toți israeliții care veneau la rege pentru judecată. Și Absalom câștiga inima oamenilor lui Israel.
7 După ce au trecut patru ani, Absalom i‑a zis regelui: „Îngăduie‑mi să merg la Hebron să împlinesc o juruință pe care I‑am făcut‑o DOMNULUI! 8 Robul tău a făcut această juruință când locuia la Gheșur, în Aram: «Dacă DOMNUL mă va aduce înapoi la Ierusalim, Îi voi sluji DOMNULUI!»” 9 Regele i‑a zis: „Du‑te în pace!” Absalom a plecat în grabă la Hebron. 10 Absalom a trimis în taină soli la toate semințiile lui Israel, zicând: „Când veți auzi sunetul șofarului, să ziceți: «Absalom s‑a făcut rege la Hebron!»” 11 Cu Absalom au plecat din Ierusalim două sute de oameni care fuseseră invitați și care l‑au însoțit în naivitatea lor, fără să bănuiască nimic. 12 Pe când aducea jertfele, Absalom a trimis în cetatea Ghilo după Ahitofel , ghilonitul, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere, iar poporul care trecea de partea lui Absalom era tot mai numeros .
Fuga lui David
13 Un sol a venit la David și i‑a zis: „Inima oamenilor lui Israel s‑a întors spre Absalom!” 14 Și David le‑a zis tuturor slujitorilor lui care erau cu el la Ierusalim: „Să fugim de îndată , căci nu vom avea scăpare în fața lui Absalom! Grăbiți plecarea, ca nu cumva să dea năvală și să ne ajungă, aducând nenorocirea peste noi și trecând cetatea prin ascuțișul sabiei!” 15 Slujitorii regelui au răspuns: „Slujitorii tăi sunt gata să facă tot ce hotărăște domnul nostru, regele.” 16 Regele a ieșit urmat de toți cei din casa lui. În urmă a lăsat zece țiitoare pentru îngrijirea casei. 17 Regele a ieșit urmat de tot poporul și s‑a oprit la cea din urmă casă.
18 Toți slujitorii lui au trecut alături de el: toți cheretiții , toți peletiții și toți gatiții, în număr de șase sute de oameni, veniți din Gat după el; toți au trecut înaintea regelui. 19 Regele i‑a zis lui Itai din Gat : „De ce să vii și tu cu noi? Întoarce‑te și rămâi cu regele ! Ești străin, căci ți‑ai părăsit locul de baștină ; 20 ca ieri ai venit, și azi să te pun pe drumuri alături de noi, când nici eu nu știu unde mă duc? Întoarce‑te și ia‑i și pe frații tăi cu tine! Îndurarea și credincioșia să fie cu tine !” 21 Itai i‑a răspuns regelui: „Viu este DOMNUL și viu este domnul meu, regele! În locul unde va fi domnul meu, regele, – de va fi să moară sau să trăiască –, acolo va fi și robul tău!” 22 David i‑a zis lui Itai: „Atunci vino cu noi!” Și Itai din Gat i s‑a alăturat, cu toți oamenii lui și cu toți copiii care îl însoțeau.
23 Toți cei din împrejurimi plângeau în hohote la trecerea întregului popor. Regele a trecut și el Valea Chedronului și tot poporul a trecut, apucând calea către pustiu. 24 Și, iată, Țadoc era și el acolo, și toți leviții erau cu el, purtând Chivotul Legământului cu Dumnezeu. Au pus jos chivotul lui Dumnezeu, și Abiatar se suia, în timp ce tot poporul isprăvea de ieșit din cetate. 25 Regele i‑a zis lui Țadoc: „Du chivotul lui Dumnezeu înapoi în cetate! Dacă voi căpăta trecere înaintea DOMNULUI, mă va aduce înapoi și îmi va îngădui să văd din nou chivotul și locuința Lui. 26 Dar dacă va zice: «Nu‑mi găsesc plăcerea în tine», iată‑mă, să‑mi facă după cum va găsi de cuviință!” 27 Regele i‑a mai zis preotului Țadoc: „Înțelegi? Întoarce‑te în pace în cetate, cu fiul tău, Ahimaaț, și cu Ionatan, fiul lui Abiatar, cei doi fii ai voștri! 28 Luați aminte: voi aștepta în trecătorile pustiului până ce‑mi vor veni vești din partea voastră.” 29 Astfel, Țadoc și Abiatar au dus înapoi chivotul lui Dumnezeu la Ierusalim și au rămas acolo.
30 David suia Muntele Măslinilor; îl suia plângând, cu capul acoperit și mergând desculț . Tot poporul care era cu el și‑a acoperit capul și suia plângând . 31 Lui David i s‑a dat de veste: „Ahitofel este printre uneltitori, alături de Absalom.” Atunci David a zis: „Zădărnicește , DOAMNE, sfaturile lui Ahitofel!” 32 Când a ajuns David în vârf, unde s‑a închinat înaintea lui Dumnezeu, iată, Hușai, architul, a venit înaintea lui, cu haina sfâșiată și cu țărână pe cap. 33 David i‑a zis: „Dacă vii cu mine, îmi vei fi povară! 34 Dar dacă te vei întoarce în cetate și‑i vei zice lui Absalom: «Sunt robul tău, o, rege; odinioară am fost robul tatălui tău, dar acum sunt robul tău», vei zădărnici în folosul meu sfatul lui Ahitofel. 35 Oare preoții Țadoc și Abiatar nu vor fi acolo cu tine? Tot ce vei auzi în casa regelui să le spui preoților Țadoc și Abiatar. 36 Iată, acolo cu ei sunt cei doi fii ai lor, Ahimaaț, fiul lui Țadoc, și Ionatan, fiul lui Abiatar; prin ei îmi veți trimite tot ce veți auzi.” 37 Hușai, prietenul lui David, s‑a întors în cetate. Și Absalom a intrat în Ierusalim.