O roimos le thagarehko.
1 Avile thai phendine le Ioabohkă: „Dikta kă o thagar rovel thai jelil anda o Absalomo.”
2 Thai ando des kodoa, o biruimos kărdi'lo ande jalea anda soa poporo, kă ando des kodoa, o poporo ašundea phendindoi pe: „O thagar sî xolleardo anda pehko šeau.”
3 Ande kodoa des, o poporo šutea pe ande četatea čioreal, sar varesar manuši lajane kai našline andoa mardimos.
4 O thagar garadesas pehko mui, thai çîpilas ando mui o baro: „Muŕo šeau o Absalomo! Absalom, muŕo šeau, muŕo šeau.”
5 O Ioab šutea pe ande odaia kai sas o thagar, thai phendea: „Tu garaves ades lajaimasa soa mui te kanditorengo, kai skăpisarde ades ti čivava, te šeavendi, thai te šeiandi, le romneangă tirăngă thai le phiramnitorengă tireangă.
6 Tu kames kolen kai čidabadikhăn tu, thai čidabadikhăs kolen kai kame tu, kă sîkaves ades kă anda tute nai či šerăbară či kanditorea; thai dikau akana kă, te traisardino o Absalom thai ame saoŕă te mullino ando des kadoa, e buti kadea sahkă čeaileol tu.
7 Ta ušti, ankli thai de duma pala o illo te kanditorengo tirăngo! Kă solaxau po Rai kă, kana či ankles te sîkadeos, či mai ašela či khă manuši tusa ande reat kadea; thai kadea avela khă prikăjimos mai jungalo anda tute dă sar sa le prikăjimata kai kărdile tukă dă andoa tărnimos ji akana.”
8 Atunčeara o thagar ušti'lo thai bešlo koa udar. Phendine sa le poporohkă: „Dikta kă o thagar bešel koa udar.” Thai soa poporo avilo angloa thagar.
O amboldimos le thagarehko ando Ierusalimo.
Ta o Israelo našlosas, sakogodi ande pesti çăra.
9 Thai ande sal semençii le Israelohkă, soa poporo xalas pe, phendindoi: „O thagar skăpisarde ame andoa vast amară dušmaiengo, o skăpisarde ame andoa vast le Filistianengo; thai akana trăbulas te našel andoa čem angloa Absalomo.
10 Thai o Absalomo, kai makhleamas les te rail pa amende, mullo ando mardimos: sostar či thon khă divano andoa amboldimos le thagarehko?”
11 Ka pehko rîndo, o thagar o Davido tradea te mothon le rašangă le Çadokohkă thai le Abiatarohkă: „Den duma le phurăngă le Iudahkă, thai phenen lengă: „Anda soste avena tume kukola mai palal andoa amboldimos le thagarehko Ande lehko khăr?” – Kă so motholas pe ande soa Israelo arăslosas ji koa thagar.
12 Tume san mîŕă phral, san kokalo anda mîŕă kokala thai mas anda muŕo mas, anda soste te aven tume mai palal andoa andimos le thagarehko parpale?
13 Thai le Amsahkă phenen lehkă kadea: „Či san tu kadea kokalo anda mîŕă kokala thai mas anda muŕo mas? Te došvel ma o Dell sa le zuralimasa, te na avesa angla mande orkana o šerobaro la oštireako ando than le Ioabohko!”
14 O Davido kovleardea o illo saoŕăngo kolengo andai Iuda, ta parkă sas khă korkoŕo manuši; thai tradine te phenen lehkă le thagarehkă: „Ambolde tu, tu thai sa le kanditorea tiră.”
15 O thagar amboldi'lo, thai arăslo ji koa Iordano. Thai o Iuda gălo ando Ghilgalo, kaste anklel angloa thagar, thai te kărăl les te nakhăl o Iordano.
O lašimos le Davidohko anda o Šimei.
16 O Šimei, o šeau le Gherahko, o Beneamito, kai sas andoa Baxurimo, avilo iekhatar te ulel angla kola andai Iuda angloa thagar o Davido.
17 Sas les pesa khă mia amanuši andoa Beneamino, thai le Çibas, o mai baro le khărăhko le Saulohko thai pehkă dešupanje šaven thai le biši kanditorea le Çibahkă. Nakhline o Iordano angloa thagar.
18 O bero, thodino andoa thagar, orta teleardeasas te nakhavel i lehko khăr înteal; thai ande leaka kodea kana sas te nakhăl o thagar o Iordano, o Šimei, o šeau le Gherahko, bandi'lo angla leste.
19 Thai phendea le thagarehkă: „Te na nikrăl sama o rai muŕo anda e bilakrisako mîŕako, te bîstrăl kă o robo tiro dea les armaia ando des kana o thagar, o rai muŕo, ankleas andoa Ierusalimo, thai te na lel sama o thagar andai buti kadea!
20 Kă o robo tiro mothol kă bezexardea. Thai dikta, avau ades, o mai anglal andoa khăr le Iosifohko, angla o thagar, muŕo rai.”
21 Atunčeara o Abišai, o šeau la Çeuriako, lea o divano, thai phendea: „Či trăbul kadea te merăll o Šimei anda kă dea armaia le makhles le Rahkărăs?”
22 Ta o Davido phendea: „So sîma man tumença, šeave la Çeuriakă, thai anda soste sîkaven tume ades mîŕă potrivničea? Ta ades te mudarăll pe vokh manuši ando Israelo? Či jeanau me kă thagariu ades poa Israelo?”
23 Thai o thagar phendea le Šimeiehkă: „Či merăsa!” O thagar solaxadea lehkă kă či mudarălla les.
O lašimos le Davidohko anda o Mefibošeto.
24 O Mefibošet, o šeau le Saulohko, ulisto i o angla o thagar. Či mai lašardeasas či pehkă pînŕă, či e šor, či mai xaladeasas či pehkă çoale, andoa des kana gălosastar o thagar ji ando des kana amboldelas pe la pačeasa.
25 Kana gălo angloa thagar ando Ierusalimo, o thagar phendea lehkă: „Anda soste či avilean mança, Mefibošetona?”
26 Ta o dea les anglal: „Thagarina, muŕo rai, o kanditorii muŕo athadea ma, kă o robo tiro, kai sî lang, phendeasas: „Thoaua e šeaua po grast, ankleaua pe leste, thai jeaua le thagaresa.”
27 Thai o kaleardea le robos tirăs ka o rai muŕo o thagar. Ta o rai muŕo thagar sî sar khă înjero le Devllehko. Kăr so pateasa.
28 Kă sa kola andoa khăr mîŕă daddehko sas varesar manuši vrednikuri mullimahkă angloa thagar o rai muŕo, thai sa, tu thodean te robos ando rîndo kolengo kai xan kai skafidi tusa. So čečio mai avela ma man, thai so te mangau me le thagarehkă?”
29 O thagar phendea lehkă: „So mai des duma kaditi? Phendem: Tu thai o Çiba, xulavena le phuwea.”
30 Thai o Mefibošeto phendea le thagarehkă: „Te lel orta sa, kă o thagar o rai muŕo amboldel pe khără.”
O naismos le Davidohko angloa Barzilai.
31 O Barzilai, o Galaadito, ulisto andoa Roghelimo, thai nakhlo o Iordano andekhthan le thagaresa, kaste nakhaveles ji înteal o Iordano.
32 O Barzilai sas but phuro, andel bărši dă oxtovardeši. O kandeasas le thagarestar ando čiro le bešlimahko ando Maxanaimo, kă sas khă manuši but bravalo.
33 O thagar phendea le Barzilaiohkă: „Av mança, thai daua tu te xas mande ando Ierusalimo.”
34 Ta o Barzilai dea anglal le thagares: „Sode bărši mai traiua kaste ankleau le thagaresa ando Ierusalimo?
35 Me ades sî ma oxtovardeši bărši. Dašti me te mai prinjeanau so sî lašo thai so sî nasul? Daštil o robo tiro te mai aveles khă gusto anda so xal thai so pel? Dašti me te mai ašunau o mui le dilabaitorengo or le dilabaitoarengo? Thai anda soste te mai avel o robo tiro khă pharimos anda o rai muŕo, o thagar?
36 O robo tiro jela xançî înteal o Iordano le thagaresa. Kadeadar, anda soste kărăla mangă o thagar kadoa lašimos?
37 Te amboldel pe o robo tiro, thai te merau ande mîŕî četatea, paša o mormînto mîŕă daddehko thai mîŕa deiako! Ta dikta kă o robo tiro o Chimaxamo nakhăla le thagaresa, o rai muŕo; kăr so pateasa anda leste.”
38 O thagar phendea: O Chimxamo te nakhăl andekhthan mança, thai kăraua anda leste so kamesa: sa so kamesa mandar, daua tu!”
39 Pala so nakhlo soa poporo o Iordano thai pala so nakhlo i o thagar, o thagar čiumidea le Barzilaias, thai dealesdumadămišto. Thai o Barzilai amboldi'lo khără.
40 O thagar ortosai'lo karing o Ghilgalo, paša o Chimxamo. Soa poporo le Iudahko thai dopaši andoa poporo le Israelohko nakhadeasas le thagares înteal o Iordano.
41 Ta sa le phură le Israelohkă avile koa thagar, thai phende lehkă: „Anda soste čiordine tu amară phral, le šave le Iudahkă, thai nakhade le thagares poa Iordano, andekhthan lehkă khărăsa, thai sea le manušença le Davidohkărănça?”
42 Thai sa le rom le Iudahkă dine anglal le romengă andoa Israelo: „Anda kă o thagar samengă neamo; thai so arakhlean koče, kaste xolleaon? Traisardeam ame po potindimos le thagrehko? Kărdea mengă o pativa?”
43 Thai le rom le Israelohkă dine anglal le romen le Iudahkărăn: „O thagar sî dešvar mai but amaro, thai orta i koa Davido same mai but čečio dă sar tumende. Anda soste či dindeaname? Či samas ame kola dă anglal kai phendeam te amboldel pe amaro thagar? Thai le rom le Iudahkă dine duma mai bute zuralimasa sar le rom le Israelohkă.
Jalea regelui
1 Lui Ioab i s‑a dat de știre: „Iată, regele plânge și îl jelește pe Absalom!” 2 Și în ziua aceea biruința s‑a prefăcut în mâhnire pentru tot poporul, căci în ziua aceea poporul a auzit zicându‑se: „Regele este cuprins de jale din pricina fiului său!” 3 În aceeași zi, poporul a intrat pe furiș în cetate , asemenea celor cărora le este rușine că au dat dosul în luptă. 4 Regele își acoperise fața și striga cu glas tare:
„Fiul meu Absalom!
Absalom, fiul meu, fiul meu!”
5 Ioab s‑a dus la casa unde era regele și a zis: „Astăzi ai umplut de rușine fața tuturor slujitorilor tăi, care v‑au scăpat cu viață pe tine, pe fiii tăi, pe fiicele, pe nevestele și pe țiitoarele tale! 6 Iubindu‑i pe cei ce te urăsc și urându‑i pe cei ce te iubesc, dai astăzi de înțeles că pentru tine nu contează nici căpeteniile, nici slujitorii; îmi dau seama acum că, dacă ar trăi Absalom și noi toți am fi morți acum, lucrul acesta ți s‑ar părea drept. 7 Acum, ieși degrabă și vorbește după inima slujitorilor tăi! Jur pe DOMNUL că, dacă nu ieși să te arăți, unul nu va rămâne cu tine peste noapte; și aceasta va fi pentru tine o nenorocire mai rea decât toate nenorocirile care s‑au abătut asupra ta din tinerețe până acum.” 8 Atunci, regele s‑a ridicat și s‑a așezat la poartă. S‑a dat de știre întregului popor: „Iată, regele stă la poartă!” Și tot poporul a venit înaintea regelui.
David își recapătă domnia
Bărbații lui Israel fugiseră fiecare la cortul lui, 9 și în toate semințiile lui Israel tot poporul se certa zicând: „Regele ne‑a izbăvit din mâna vrăjmașilor noștri; el ne‑a scăpat din mâna filistenilor, și acum a trebuit să fugă din țară dinaintea lui Absalom. 10 Iar Absalom, pe care l‑am uns să domnească peste noi, a murit în bătălie. Așadar, de ce nu puneți o vorbă pentru întoarcerea regelui?”
11 Regele David le trimisese vorbă preoților Țadoc și Abiatar: „Așa să le spuneți bătrânilor lui Iuda: «De ce ați fi voi cei din urmă pentru întoarcerea regelui în casa lui? (Ce se spunea în tot Israelul ajunsese până la rege, până la casa lui.) 12 Voi sunteți frații mei, os din oasele mele și carne din carnea mea. De ce ați fi voi cei din urmă pentru aducerea regelui înapoi?» 13 Și lui Amasa spuneți‑i așa: «Oare nu ești tu os din oasele mele și carne din carnea mea? Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea față de mine dacă de acum înainte nu vei fi căpetenia oștirii în locul lui Ioab!»”
14 David a atras de partea lui inimile tuturor oamenilor lui Iuda; ca un singur om, ei i‑au trimis vorbă regelui: „Întoarceți‑vă, tu și toți slujitorii tăi!” 15 Regele s‑a întors și a ajuns până la Iordan. Și oamenii din Iuda s‑au dus la Ghilgal , ca să iasă înaintea regelui și să‑l ajute pe rege să treacă Iordanul.
Bunătatea lui David față de Șimei
16 Șimei , fiul lui Ghera, beniamitul, din Bahurim, s‑a grăbit să coboare în întâmpinarea regelui David alături de cei din Iuda. 17 Cu el erau o mie de oameni din Beniamin, precum și Țiba , slujitorul casei lui Saul, cu cei cincisprezece fii și cei douăzeci de robi ai săi. Ei s‑au dus în grabă la Iordan, în întâmpinarea regelui. 18 Au trecut vadul ca să ajute casa regelui la trecerea râului și să facă după dorința regelui. Când acesta se pregătea să treacă Iordanul, Șimei, fiul lui Ghera, s‑a aruncat înaintea lui. 19 El i‑a zis regelui: „Să nu‑mi țină domnul meu în seamă fărădelegea ; să nu‑și amintească ticăloșia săvârșită de robul tău în ziua când domnul meu, regele, ieșea din Ierusalim și să n‑o pună la inimă! 20 Robul tău își dă seama că a păcătuit. Dar, iată, vin astăzi, cel dintâi din toată casa lui Iosif , să cobor în întâmpinarea domnului meu, regele!” 21 Atunci, Abișai, fiul Țeruiei, a luat cuvântul și a zis: „Nu trebuie oare să moară Șimei pentru că l‑a blestemat pe unsul DOMNULUI?” 22 Dar David a zis: „Asta nu e treaba voastră, fiii Țeruiei! Cum de ați ajuns să fiți potrivnicii mei astăzi? Se cade să fie omorât astăzi un om în Israel? Oare nu mi‑e limpede că astăzi sunt rege peste Israel?” 23 Și regele i‑a zis lui Șimei: „Nu vei muri!” Regele s‑a jurat.
Bunătatea lui David față de Mefiboșet
24 Mefiboșet , fiul lui Saul, s‑a coborât și el în întâmpinarea regelui. Nu‑și îngrijise nici picioarele, nici barba și nu‑și spălase hainele din ziua când plecase regele până în ziua când s‑a întors în pace. 25 Când s‑a dus în întâmpinarea regelui la Ierusalim, regele i‑a zis: „De ce n‑ai venit cu mine, Mefiboșet?” 26 Și el a zis: „O, rege, domnul meu! Slujitorul meu m‑a înșelat. Robul tău zisese: «Pune‑mi șaua pe măgar, ca să încalec și să merg cu regele!» – căci robul tău este olog. 27 Și el l‑a ponegrit pe robul tău la domnul meu, regele. Dar domnul meu , regele, este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă după cum vei găsi de cuviință! 28 În toată casa tatălui meu nu erau decât oameni vrednici de moarte înaintea domnului meu, regele; și totuși tu l‑ai pus pe robul tău printre cei ce mănâncă la masa ta. Aș mai putea pretinde eu vreun drept de la rege?” 29 Regele i‑a zis: „De ce atâta vorbă despre aceste lucruri? Am hotărât: «Tu și Țiba veți împărți ogoarele.»” 30 Mefiboșet i‑a zis regelui: „Poate să ia totul, numai să știu că domnul meu, regele, se întoarce în pace acasă.”
Mulțumirea lui David față de Barzilai
31 Barzilai , galaaditul, s‑a coborât din Roghelim și a trecut Iordanul împreună cu regele, ca să‑l petreacă până dincolo de Iordan. 32 Barzilai era foarte bătrân, în vârstă de optzeci de ani. El îngrijise de rege în timpul șederii lui la Mahanaim, căci era un om foarte bogat. 33 Regele i‑a zis lui Barzilai: „Vino cu mine, și mă voi îngriji de tine la Ierusalim!” 34 Dar Barzilai i‑a zis regelui: „Câți ani mai am oare de trăit, ca să mă sui cu regele la Ierusalim? 35 Eu sunt astăzi în vârstă de optzeci de ani . Mai pot eu face deosebire între ce este bun și ce este rău? Mai are robul tău vreun gust pentru mâncare și băutură? Pot eu să mai aud glasul cântăreților și al cântărețelor? De ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, regele? 36 Robul tău va trece puțin dincolo de Iordan cu regele. De altfel, de ce m‑ar răsplăti regele în felul acesta? 37 Îngăduie‑i robului tău să se întoarcă: să mor în cetatea mea, lângă mormântul tatălui meu și al mamei mele! Dar, iată, robul tău Chimham va merge mai departe cu domnul meu, regele; fă pentru el ce vei găsi de cuviință!” 38 Regele a zis: „Atunci să vină Chimham împreună cu mine, și voi face pentru el ce vei găsi de cuviință; tot ce vei dori din partea mea voi face pentru tine.” 39 După ce tot poporul a trecut Iordanul și după ce l‑a trecut și regele, regele l‑a sărutat pe Barzilai și l‑a binecuvântat. Și Barzilai s‑a întors acasă. 40 Regele s‑a îndreptat spre Ghilgal, și Chimham a mers împreună cu el. Tot poporul lui Iuda și jumătate din poporul lui Israel îl petrecuseră pe rege dincolo de Iordan .
41 Toți bărbații lui Israel au venit la rege și i‑au zis: „De ce te‑au răpit frații noștri, bărbații lui Iuda? De ce l‑au petrecut pe rege dincolo de Iordan, împreună cu cei din casa lui și cu oamenii lui?” 42 Toți bărbații lui Iuda le‑au răspuns bărbaților lui Israel: „Fiindcă regele este rudă cu noi. Dar de ce v‑ați mâniat pentru lucrul acesta? De mâncat, am mâncat oare pe cheltuiala regelui? De dat, ni s‑a dat oare ceva?” 43 Și bărbații lui Israel le‑au răspuns bărbaților lui Iuda: „Noi avem dreptul la zece părți din rege! De asemenea, față de voi, avem dreptul de întâi‑născut! De ce ne‑ați nesocotit? N‑am fost noi primii care am vorbit despre întoarcerea regelui nostru?” Dar bărbații lui Iuda au răspuns mai aspru decât bărbații lui Israel.