O Davido, thagar le Iudahko ando Xebrono.
1 Pala kodea, o Davido pušlea le Raies: „Te ankleau ande vo iekh anda le četăçi le Iudahkă?” O Rai dea les anglal: „Ankli.” O Davido phendea: „Kai te ankleau?” Thai o Rai dea les anglal: „Ando Xebrono.”
2 O Davido ankăsto oče, pehkă kukola duie romneança lehkă: e Axinoama andoa Izreelo, thai e Abigail andoa Karmelo, e romni le Nabalosti.
3 O Davido lea pesa i le manušen kai sas lesa, sakogodes pehkă khărăsa; thai bešline ande le četăçi le Xebrunohkă.
4 Le rom le Iudahkă avile, thai makhle oče le Davidos sar thagar poa khăr le Iudahko. Dine ašundimos le Davidos kă le manuši andoa Iabeso le Galaadohko praxosarde le Saulos.
5 O Davido tradea varesar solea le manušengă andoa Iabeso le Galaadfohko te phenen lengă: „Dinedumadămišto te aven le Raiestar, anda kă sîkadean kadea lašimos angla o Saulo, o stăpîno tumaro, thai praxosardean les!
6 Thai akana, o Rai te sîkavel tumengă lašimos thai pateaimos! Kăraua tumengă i me mišto, anda kă phiradean tume kadea.
7 Te zureaon tumară vast, thai te aven zurale; kă o stăpîno tumaro o Saulo mullo, thai man makhlea ma o khăr le Iudahko thagar pa leste!
Iš-Bošet, thagar le Israelohko poa Israelo ando Maxanaimo.
8 Ta o Abner, o šeau le Nerohko, o šerobaro la oštireako le Saulohkăreako, lea le Iš-Bošetos, o šeau le Saulohko, thai nakhadea les ando Maxanaimo.
9 Thodea les thagar poa Galaado, pal Ghešuriçea, poa Izreelo, poa Efraimo, poa Beneamino, pa soa Israelo.
10 O Iš-Bošet, o šeau le Saulohko, sas les štarvardeši bărši, kana kărdi'lo thagar le Israelohko, thai raisardea dui bărši. Dăsar o khăr le Iudahko ašilo lipime paša o Davido.
11 O čiro sode raisardea o Davido ando Xebrono poa khăr le Iudahko sas dă efta bărši thai šou šon.
O Abner mudarăll le Asaelos.
12 O Abnero, o šeau le Nerohko, thai le manuši le Iš-Bošetohkă, o šeau le Saulohko, ankăste andoa Maxanaimo kaste jean poa Gabono.
13 O Ioab, o šeau la Çeuriako, thai le manuši le Davidohkă, teleardine i on. Arakhadile koa iazo andoa Gabaono, thai atărdi'le iekh ordal o iazo, thai le kolaver înteal.
14 O Abner phendea le Ioabohkă: „Te ušten le tărne kadala, thai te marăn pe angla amende!” O Ioabo dea anglal: „Te ušeten!”
15 Uštiline thai aviletar sa ande kodoa dindimos, dešudui andoa Beneamino, anda o Iš-Bošet, o šeau le Saulohko; thai dešudui jene le Davidohkă.
16 Sakogodi, astarindoi pehkă kolavrăs šerăstar, pusadea lehkă e sabia ando prašau, thai peline saoŕă andakhdata. Thai o than kodoa paša o Gabaono sas dinoanau Xelkat-Xaçurim (O Than le Săbiengo).
17 Ando des kodoa sas khă mardimos but pharo, ande sao o Abner thai le rom le Israelohkă sas mardine le manušendar le Davidoskărăndar.
18 Oče arakhadeonas pe i kola trin šeave la Çeuriakă: O Ioabo, o Abišai thai o Asaelo. O Asaelo sas iekhatar pînŕăndar, sar khă busneoŕî kîmposti:
19 o lea pe pala o Abnero, bi te lela karing e čeači or e bičeači.
20 O Abnero dikhlea parpale, thai phendea: „Tu san Asaelo?” thai o dea les anglal: „Me.”
21 O Aber phendea lehkă: „Lela karing e čeči or e bičeači, tho vast pe iekh anda le tărne kadala, thai le lengă arme.” Ta o Asaelo či kamblea te lel pe pala leste.
22 O Abnero phendea pale le Aselohkă: „Jeatar pala mande; anda soste te malavau tu thai te peravau tu pe phuw? Sar vazdaua pala kodea o mui angla teo phral o Ioabo?”
23 Thai o Asaelo či kamblea te del pe rigate. Atunčeara o Abnero maladea les ando păŕ le šerăsa telal la suliçako, thai e suliça ankăsti palal. Pelo thai mullo po than. Saoŕă kai arăsănas ando than kai pelosas mullo o Asaelo, atărdeonas,
24 o Ioabo thai o Abišai line pe pala o Abnero. Koa perimos le khamehko, arăsline koa prašau la Amako, ksai sî ando čeačio le Ghiaxuluiohko, po drom kai jeal ande pustia le Gabaonosti.
25 Le šeave le Beneaminohkă tide pe pala o Abnero thai kărdine khă kîrdo, thai atărdi'le po gor khă pleaiehko.
26 O Aber akhardea le Ioabos, thai phendea: „Ta sa kadea avela te šinel e sabia? Či jeanes kă koa gor avela kărko? Ji kana thosa le poporos te mai lel pe pala pehkă phral?”
27 O Ioabo dea anglal: „Juvindo sî o Rai kă, te na dino duma, o poporo nahkă atărdeol ji texara dădroboitu te lel pe pala pehkă phral.”
28 Thai o Ioabo bašadea andai šing, thai soa poporo atărdi'lo; či mai line pe pala o Israelo thai čina či mai marde pe.
29 O Abner thai lehkă manuši găline soŕo reat ando islazo; nakhline o Iordano, phirdine soa Bitrono, thai arăsline ando Maxanaimo.
30 O Iobabo amboldi'lo pala o phirimos pala o Abnero thai tidea sa o poporo; manas dešunia jene andal manuši le Davidohkă thai o Asaelo.
31 Ta le manuši le Davidohkă mudardesas trin šella thai šovardeši jene anda le rom le Beneaminohkă thai le Abnerohkă.
32 Line le Asaelos, thai praxosarde les ando mormînto lehkă daddehko ando Betleemo. O Ioabo thai le manuši lehkă găline soŕo reat, thai pharadi'lo lengă o des ando Xebrono.
David, rege al lui Iuda la Hebron
1 După aceea, David L‑a întrebat pe DOMNUL: „Să mă sui în vreuna dintre cetățile lui Iuda?” DOMNUL i‑a răspuns: „Suie‑te!” David a întrebat: „Unde să mă sui?” Și DOMNUL i‑a zis: „La Hebron.” 2 Atunci David s‑a suit acolo cu cele două neveste ale sale: Ahinoam din Izreel și Abigail din Carmel, fosta nevastă a lui Nabal. 3 David i‑a luat cu el și pe oamenii care îl însoțeau, pe fiecare cu familia lui, și s-au așezat în cetățile Hebronului. 4 Bărbații lui Iuda au venit și l‑au uns acolo pe David rege peste casa lui Iuda.
Când i s‑a dat de știre lui David că bărbații din Iabesul Galaadului l‑au îngropat pe Saul, 5 David a trimis soli la oamenii din Iabesul Galaadului și le-a zis: „Fiți binecuvântați de DOMNUL, fiindcă ați arătat astfel bunăvoință față de Saul, stăpânul vostru, și l‑ați îngropat! 6 De aceea, DOMNUL să Se poarte cu voi cu bunăvoință și credincioșie! Și eu vă voi arăta bunăvoință, pentru că v‑ați purtat în felul acesta. 7 Întăriți‑vă mâinile și fiți viteji, căci Saul, stăpânul vostru, a murit, iar pe mine m‑a uns casa lui Iuda rege peste ea!”
Iș‑Boșet, rege al lui Israel la Mahanaim
8 Abner , fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui Saul, îl luase pe Iș‑Boșet , fiul lui Saul, și-l dusese la Mahanaim. 9 Acolo l‑a făcut rege peste Galaad, peste gheșuriți , peste Izreel, peste Efraim, peste Beniamin – peste tot Israelul. 10 Iș‑Boșet, fiul lui Saul, era în vârstă de patruzeci de ani când a ajuns rege peste Israel și a domnit doi ani. Numai casa lui Iuda a fost de partea lui David. 11 Timpul cât a domnit David ca rege la Hebron peste casa lui Iuda a fost de șapte ani și șase luni.
Abner îl ucide pe Asael
12 Abner, fiul lui Ner, și slujitorii lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, au plecat din Mahanaim spre Gabaon . 13 Ioab, fiul Țeruiei, și slujitorii lui David porniseră și ei. S‑au întâlnit la iazul de la Gabaon și s‑au oprit unii dincoace de iaz și ceilalți dincolo de el. 14 Atunci Abner i‑a zis lui Ioab: „Să se scoale tinerii aceștia și să se întreacă în luptă înaintea noastră!” Ioab a răspuns: „Să se scoale!” 15 S‑au sculat și au înaintat în număr egal : doisprezece din Beniamin pentru Iș‑Boșet, fiul lui Saul, și doisprezece dintre slujitorii lui David. 16 Apoi fiecare și‑a apucat potrivnicul de cap și i‑a înfipt sabia în coastă, astfel că au căzut toți deodată. Și locul acela, care este în Gabaon, a fost numit Helcat‑Hațurim .
17 În ziua aceea s‑a dat o luptă aprigă, iar Abner și bărbații lui Israel au fost înfrânți de slujitorii lui David. 18 Erau acolo și cei trei fii ai Țeruiei: Ioab, Abișai și Asael. Asael era iute de picior, ca o gazelă din câmpie. 19 Asael a pornit în goană după Abner și nu s-a abătut din urmărirea lui nici la dreapta, nici la stânga. 20 Abner s‑a uitat în urmă și a zis: „Asael, tu ești?” Și el a răspuns: „Eu sunt.” 21 Abner i‑a zis: „Abate‑te la dreapta sau la stânga, pune mâna pe unul dintre tinerii aceștia și ia‑i lucrurile ca pradă!” Dar Asael n‑a vrut să se abată din drum . 22 Abner i‑a zis iarăși lui Asael: „Abate‑te din urma mea! De ce să te dobor la pământ? Cum îmi voi mai arăta eu fața înaintea fratelui tău Ioab?” 23 Fiindcă el n‑a vrut să se abată din drum , Abner l‑a lovit în pântece cu coada suliței, care a ieșit pe dinapoi. Asael a căzut și a murit pe loc. Oricine ajungea acolo unde căzuse Asael mort se oprea locului.
24 Ioab și Abișai l‑au urmărit mai departe pe Abner. Pe când asfințea soarele, au ajuns pe dealul Ama, care este față în față cu Ghiah, pe drumul care duce în pustiul Gabaonului. 25 Fiii lui Beniamin s‑au adunat în urma lui Abner, au făcut o singură ceată și s‑au oprit pe vârful unui deal. 26 Abner l‑a strigat pe Ioab și i‑a zis: „Oare la nesfârșit va face prăpăd sabia? Oare nu știi că sfârșitul va fi amar? Cât va mai dura până le vei porunci oamenilor tăi să înceteze urmărirea fraților lor?” 27 Ioab a răspuns: „Viu este Dumnezeu că, dacă n‑ai fi vorbit, abia mâine dimineață ar fi încetat oamenii mei să‑i urmărească pe frații lor!” 28 Ioab a sunat din șofar și toți oamenii lui s‑au oprit; nu i‑au mai urmărit pe israeliți și nici nu s‑au mai luptat. 29 Iar Abner și oamenii lui au mers prin Arava toată noaptea aceea; au trecut Iordanul, au mers toată dimineața și au ajuns la Mahanaim.
30 Ioab s‑a întors de la urmărirea lui Abner și și‑a adunat oamenii: lipseau nouăsprezece oameni dintre slujitorii lui David, precum și Asael. 31 Dar slujitorii lui David făcuseră prăpăd între cei din Beniamin și între oamenii lui Abner: trei sute șaizeci de morți. 32 L‑au luat pe Asael și l‑au îngropat în mormântul tatălui său, care este în Betleem. Ioab și oamenii lui au mers toată noaptea, iar revărsatul zorilor i‑a prins la Hebron.