O Davido kamel te vazdel ăkh khăr le Devllehkă.
1 Kana bešlo o thagar ande pehko khăr, thai dea les xodinimos o Rai, pala so skăpisardea les sal dušmaiendar kai denas les roata,
2 phendea le proorokohkă le Natanohkă: „Dikta! Me bešeau ande ăkh khăr čedrohko, thai o chivoto le Devllehko bešel ande khă çăra.”
3 O Natan dea anglal le thagares: „Jea thai kăr sa so sî tu ando illo, kă o Rai sî tusa.”
4 Ande reat e kolaver, o divano le Raiehko dea duma le Natanohkă:
5 „Jea thai phen le robohkă Mîŕăhkă le Davidohkă: „Kadea del duma o Rai: „Ta tu vazdesa mangă ăkh khăr kaste bešeau ande leste?
6 Ta me či bešlem ande ăkh khăr, andoa des kana ankaladem le šeaven le Israelohkărăn andoa Ejipto ji ando des kadoa; thai phirdem ande khă çăra orta bešlimos.
7 Orkatar phirdem le šeavença le Israelohkărănça, phendem Me vohk orba iekhăhkă anda le seminăçii le Israelohkă, savehkă phendemas lehkă te nigrăl mîŕă poporos le Israelos, phendindoi: „Anda sote či vazden mangă ăkh khăr čedrohko?”
8 Akana te phenes Mîŕă robohkă le Davidohkă: „Lem tu katai čeaŕ, katal bakrea, kaste aves o šerobaro Mîŕă poporohko, poa Israelo;
9 sîmas orkai tusa katar phirdean, xasardem sa le dušmaien angla tute, kărdem teo anau baro sar o anau kolengo le mai bară pai phuw;
10 dem khă than Mîŕă poporos, le Israelos, thai thodem les kaste bešel ande leste, thai te na mai avel biujeardo, kaste na mai mekăn pe pa leste kola le jungale sar mai anglal
11 thai sar ando čiro kana thodemas krisînitorea pa o poporo Muŕo o Israelo. Dem tu xodinimos skăpisardindoi tu anda sa te dušmaia. Thai o Rai phenel tukă kă vazdela tukă ăkh khăr.
12 Kana pherdeona te des thai avesa suto te daddença, Me vazdaua tukă khă avimahko pala tute, kai anklela anda tiro stato, thai zurearaua lehko thagarimos.
13 O vazdela le Anavehkă Mîŕăhkă ăkh khăr, thai me zurearaua ando veako o skamin le raimahko lehkă thagarimahko.
14 Me avaua lehkă Dadd thai o avela Mangă šeau.Te kărăla nasul, došaraua les kha raiasa manušesti thai maladimatănça manušengărănça;
15 tao xaro Muŕo či dureola lestar, sar dureadem les kata o Saulo, kai dureardem les angla tute.
16 Thai o khăr tiro thai o thagarimos tiro avena ando veako angla Mande, thai o skamin tiro le raimahko avela zureardo ande večia.”
O rudimos le Davidohko.
17 O Natan phendea le Davidohkă sa kadala divanuri thai sa kadea vedenia.
18 Thai o thagar o Davido leape thai gălo ta avilo angla o Rai, thai phendea: „Kon sîm me, Raia Devlla, thai so sî o khăr muŕo, ta kărdean ma te arăsau kai sîm?
19 Thai înkă kaditi sî dă xançî angla Tute, Raia Devlla! Tu des duma poa khăr te robohko i ando avimosanglal. Thai lašimasa kames te sîkaves ma sar khă manuši dičimasa ka kadala butea, Raia Devlla!
20 So dašti phenela Tukă o Davido mai but? Tu prinjeanes Te robos, Raia Devlla!
21 Pala o divano Tiro, thai pala Teo illo, Tu kărdean sa kadala butea le barea, kaste sîkaves le Te robohkă!
22 So san dă baro Tu, Raia Devlla! Kă khonikh nai sar Tute, thai nai aver Dell avri Tutar, pala sa so ašundeam amară kanença.
23 Sî barem pe phuw khă korkoŕo neamo kai te avel sar Teo poporo, sar o Israelo, pe sao avilo te potinelespale o Dell, kaste kărăl anda leste o poporo Pehko, kaste kărăl Pehkă khă Anau thai kaste kărăl anda leste, andoa čem Tiro, minunea thai semnurea, našaindoi angloa poporo Tiro, kai potindeanlespale andoa Ejipto, le neamuren thai le devlen lengărăn?
24 Tu zureardean le poporos Tirăs le Israelos, kaste avel o poporo tiro ande večia; thai Tu, Raia, kărdilean o Dell lehko.
25 Akana, Raia Devlla, kăr te ašen ando veako o divano kai phendean les pa Teo robo thai pa lehko khăr, thai kăr buti pala o divano Tiro.
26 Slăvime te avel o Anau Tiro, ando veako, thai te phenel pe: „O Rai le oštirengo, sî o Dell le Israelohko.” Thai o khăr te robohko le Davidohko, te ašel angla Tute!”
27 Kă Tu orta, Raia le oštirengo Dell le Israelohko, sîkadilean Te robohkă, phendindoi: „Me kăraua tukă ăkh khăr!” Anda kodea lea zor Teo robo te kărăl Tukă kadoa rudimos.
28 Akana, Raia Devlla, Tu san o Dell, thai le divanuri Tiră sî čeačimos, thai Tu dean ašundimos o xaro kadoa Te robohkă.
29 Dedumadămišto o khăr Te robohko Tirăhko, kaste avel ande vešničia angla Tute! Kă Tu, Raia Devlla, dea duma, thai, anda Tiro dinodumadămišto, o khăr Te robohko avela dinodumadămišto ando veako.”
David dorește să‑I zidească lui Dumnezeu un Templu
1 Când regele s‑a așezat la casa lui și când DOMNUL i‑a dat odihnă, izbăvindu‑l de toți vrăjmașii din jur, 2 i‑a zis profetului Natan: „Iată, eu locuiesc într‑o casă de cedru, iar chivotul lui Dumnezeu locuiește într‑un cort!” 3 Natan i‑a răspuns regelui: „Mergi și fă tot ce ai pe inimă , căci DOMNUL este cu tine!” 4 Dar, în noaptea următoare, Cuvântul DOMNULUI i‑a vorbit lui Natan astfel: 5 „Du‑te și spune‑i robului meu David: «Așa vorbește DOMNUL: ‘Oare tu Îmi vei zidi o casă în care să locuiesc? 6 Dar Eu, din ziua când i‑am scos pe fiii lui Israel din Egipt până astăzi, n‑am locuit într‑o Casă, ci am călătorit într‑un Cort , într‑un Lăcaș. 7 Pretutindeni pe unde am călătorit cu toți fiii lui Israel, am întrebat Eu pe vreuna din căpeteniile lui Israel – cărora le poruncisem să păstorească poporul Meu, Israel: ‹De ce nu Mi‑ați zidit o casă din lemn de cedru?›’»
8 De aceea, așa să‑i spui robului Meu David: «Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: ‘Te‑am luat de la pășune, de la oi, ca să fii conducător peste poporul Meu, peste Israel; 9 am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers și i‑am nimicit pe toți vrăjmașii tăi dinaintea ta. Îți voi face numele mare , ca numele celor mari de pe pământ. 10 Voi da un loc poporului Meu, lui Israel, și‑l voi sădi să locuiască în el și să nu mai fie tulburat. Cei răi nu‑l vor mai apăsa ca mai înainte 11 și ca pe vremea când pusesem judecători peste poporul Meu, peste Israel. Îți voi da odihnă , izbăvindu‑te de toți vrăjmașii tăi. DOMNUL îți vestește astfel : DOMNUL îți va zidi ție o casă! 12 Când ți se vor împlini zilele și vei fi culcat lângă părinții tăi, voi ridica după tine un urmaș care va ieși din coapsele tale și‑i voi întări domnia. 13 El va zidi Numelui Meu o Casă și voi întări pe vecie tronul stăpânirii lui. 14 Eu îi voi fi Tată și el Îmi va fi fiu. Dacă va face răul , îl voi pedepsi cu nuia omenească și cu lovituri din partea oamenilor, 15 dar îndurarea Mea nu se va depărta de la el, cum am îndepărtat‑o de la Saul, pe care l‑am dat la o parte din calea ta. 16 Casa ta și domnia ta vor dăinui veșnic înaintea Mea, și tronul tău va fi întărit pe vecie!’»”
17 Natan i‑a spus lui David toate aceste cuvinte și toată descoperirea aceasta. 18 Regele David s‑a dus și s‑a înfățișat înaintea DOMNULUI și a zis: „Cine sunt eu, Stăpâne DOAMNE, și ce este casa mea, de m‑ai adus până aici? 19 Și încă acest lucru a părut prea puțin în ochii Tăi, Stăpâne DOAMNE, astfel că Tu vorbești și despre casa robului Tău pentru viitor. Aceasta este legea omului , Stăpâne DOAMNE! 20 Ce Ți‑ar putea spune David mai mult? Tu îl cunoști pe robul Tău, Stăpâne DOAMNE! 21 Datorită cuvântului Tău și după inima Ta ai făcut toate aceste lucruri mărețe, ca să i le descoperi robului Tău! 22 Ce mare ești Tu, Stăpâne DOAMNE! Nimeni nu este ca Tine și nu este alt Dumnezeu în afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre. 23 Cine este ca poporul Tău, Israel? Mai este pe pământ vreun neam al cărui dumnezeu s‑a dus să‑l răscumpere ca popor al lui, ca să‑și facă un nume și ca să facă pentru el lucrări mărețe și minunate? Tu ai izgonit dinaintea poporului Tău – pe care l‑ai răscumpărat din Egipt – neamuri și pe dumnezeii lor. 24 L‑ai întărit pe poporul Tău, Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie, și Tu , DOAMNE, Te‑ai făcut Dumnezeul lui. 25 Acum, DOAMNE Dumnezeule, fă să dăinuie pe vecie cuvântul pe care l‑ai rostit asupra robului Tău și asupra casei lui și fă așa cum ai făgăduit! 26 Mărit să fie Numele Tău pe vecie și să se zică: «DOMNUL Oștirilor este Dumnezeul lui Israel! Casa robului Tău David să rămână întărită înaintea Ta!» 27 Tu Însuți, DOAMNE al Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, i Te‑ai descoperit robului Tău zicând: «Eu îți voi zidi o casă!» De aceea a îndrăznit robul Tău să‑Ți facă această rugăciune. 28 Acum, Stăpâne DOAMNE, Tu ești Dumnezeu și cuvintele Tale sunt adevăr; Tu i‑ai vestit robului Tău binele acesta. 29 Acum, binevoiește să binecuvântezi casa robului Tău, ca să dăinuie pe vecie înaintea Ta, căci Tu, Stăpâne DOAMNE, ai vorbit și, prin binecuvântarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvântată pe vecie!”