O Barnaba thai o Saulo. Elima.
1 Ande Khăngări andai Antioxia sas varesar prooročea thai sîkaitorea: O Barnaba, o Simono, phendino Niger, o Lučio andai Čirena, o Maneano, kai sas bareardo andekhthan le traditoresa le Irodosa, thai o Saulo.
2 Ta kana kandenas le Raiehkă thai postinas, o Sfînto Duxo phendea: „Thon Mangă rigate le Barnabas thai le Saulos anda e buti kai akhardem le.”
3 Atunči, pala so postisarde thai rudisai le, thodine pehkă vast pa lende, thai mukle le te jeantar.
4 O Barnaba thai o Saulo, tradine le Sfîntone Duxostar, uliste ande Selučia, thai oçal telearde le berosa ando Čipro.
5 Arăsline ande Salamina, vestisardine o Divano le Devllehko ande le khăngărea le Iudeiengă. Sas le sar kanditorii le Ioanos.
6 Pala so mardine sa e insula ji ando Pafos, arakhline khă drabarno, prooroko xoxamno, khă Iudeo, le anavesa Bar-Isus,
7 kai sas le barăsa le Sergio Paulus, khă manuši godealo. Kadoa mai palal akhardea le Barnabas thai le Saulos, thai sîkadea lengă pehko kamimos te ašunel o Divano le Devllehko
8 Ta o Elima, o drabarno, – kă kadea paruvel pe lehko anau – bešelas lengă xoleate, thai rodelas te del rigate le barăs katoa pateaimos.
9 Atunči o Saulo, kai mai bušol i Pavelo, avindoi pherdo Sfînto Duxo, dikhlindoi orta pe leste,
10 thai phendea: „Manuši pherdo soa čiorimos thai soa jungalimos, šeau le bengăhko, dušmano orsave bezexangă, či mai atărdeos te bandearăs le droma orta le Raiehkă?
11 Akana, dikta kă o vast le Raiehko nai tusa: avesa koŕo, thai či mai dikhăsa o kham ji ka khă čiro.” Andakhdata pelo pa leste buŕ thai tuneriko, thai rodelas le vastença varesar manuši, kaste nigrăn les vastestar.
12 Atunči o baro, kana dikhlea so kărdilea sas, pateaia, thai aši'lo mirime andoa sîkaimos le Raiehko.
O Pavelo ande Perga thai ande Antioxia Pisidiei.
13 O Pavelo thai lehkă jene telearde le berosa anda o Pafos, thai găline ande Perga ande Pamfilia. O Ioano xuladi'lo lendar, thai amboldi'lo ando Ierusalimo.
14 Andai Perga găline pe pehko drom angle, thai arăsline ande Antioxia andai Pisidia. Ando des le Savatohko, šute pe ande khăngări thai bešline tele.
15 Pala o drabarimos la Krisako thai le Prooročengo, le bară la khăngăreakă tradine te phenen lengă: „Phralale, kana sî tume khă divano phendimahko andoa norodo, den duma.”
16 O Pavelo ušti'lo, kărdea khă sămno le vastesa, thai phendea: „Šavale Israieliçna thai tume kai daran le Devllestar, ašunen!
17 O Dell kadale poporohko le Israelohko alosardea amară daden. Vazdea ande pativ le norodos kadales, ando čiro le bešlimahko ando čem le Ejiptohko, thai ankaladea les andoa Ejipto Pehkă vastesa le zuralesa.
18 Čiro dă paše štarvardeši bărši, răbdisardea lengă o phirimos ande pustia.
19 Thai, pala so xasardea efta popoare ando čem le Kanaanohko, dea le mandimos e phuw lendi, anda paše štaršella thai panvardeši bărši.
20 Pala kadala butea dea le krisînitorea, ji koa prooroko o Samuelo.
21 On mangline atunči khă thagar.Thai, čiro dă štarvardeši bărši, o Dell dea le Saulos, o šau le Šisehko, andai semençia le Beneaminosti;
22 pala kodea dea les rigate, thai vazdea thagar le Davidos, pa sao phendea kadea: „Arakhlem le Davidos, o šeau le Iesehko, manuši pala o illo Muŕo, kai pherăla sa Mîŕă kamimata.”
23 Andai sămînça le Davidosti, o Dell, pala o šinaimos Pehko, vazdea andoa Israelo khă Skăpitorii, kai sî o Isus.
24 Angla o avimos Lehko, o Ioano deasasduma poa boldimos le kăimahko ka soa norodo le Israelohko.
25 Thai o Ioan, kana sas koa gor lehkă kărdimahko, phenelas: „Kon patean kă sîm me? Či sîm Kodoa; ta dikta kă pala mande avel Iekh, savehkă me na sîm vreniko te pîtrau le podimata lehkă pînŕăngă.”
26 Phralale, šeave le neamohkă le Avraamohkă, thai kukola kai daran le Devllestar, tumengă sas tradino o Divano kadale skăpimahko.
27 Kă le manuši andoa Ierusalimo thai le mai bară lengă či prinjeande le Isusos; thai anda kă došalde Les, pherdine le divanuri le prooročengă, kai drabaon ande sako Savato.
28 Barem kă či arakhle ande Leste či khă doši mullimasti, sa on mangline le Pilatostar te mudarăll Les.
29 Thai, pala so pherdine sa so sî ramome pa Leste, dine Les tele poa kašt, thai thode Les ande khă mormînto.
30 Ta o Dell juvindisardea Les andal mulle.
31 O sîkadi'lo, čiro dă mai but des kolengă kai ankăstesas Lesa andai Galilea ando Ierusalimo, thai save akana sî le dikhlitorea Lehkă angloa norodo.
32 Thai ame anas tumengă o ašundimos kadoa lašo kă o šinaimos kărdo amară daddengă,
33 o Dell pherdea les anda amende, le šeave lengă, juvindindoi le Isusos, pala sar sî ramome ando psalmo o duito: „Tu san Muŕo Šeau, adesea kărdem Tu.”
34 Kă juvindisardea Les andal mulle, kadea kă či mai amboldela Pe ando ternimos, mothodea kana phendea: „Pheraua tumengă sa le pateaimasa le šinaimata le sfînturi, kai kărdem le Davidohkă.”
35 Anda kodea mai phenel i ande aver psalmo: „Či mekăsa ka o Sfînto Tiro te dikhăl o ternimos.”
36 Thai o Davido, pala so kandea kolengă anda lehko čiro, pala o plano le Devllehko, mullo, sas praxome paša pehkă dadda, thai dikhlea o ternimos.
37 Ta Kukoa kai juvindisardea Les o Dell, či dikhlea o ternimos.
38 Ta te jeanen, phralale, kă ande Leste vestil pe tumengă o iertimos le bezexăngo;
39 thai orkon pateal, sî ierto anda Leste sa le buteandar kai naštinas te aven iertime andai Lejea le Moisasti.
40 Kadedar, len sama te na kărdeol pe tumengă so phenel pe andel prooročea;
41 Dikhăn, kai na len sama, mirin tume thai xasaon; kă andel des tumară, sî te kărau khă buti, kai či pateana la čidălokh, kana phenala tumengă la varekon.”
Le našimata le Iudeiengă.
42 Kana ankăste avri, le Neamuri rudisarde le te den lengă duma i o Savato kai avel sa pa kadala butea.
43 Thai pala so pharadi'lo o tidimos, but anda le Iudeia thai anda le prozeliça le pateamne găline pala o Pavel thai o Barnaba, kai ašenas dă divano lença, thai thonas le te mangăn o xaro le Devllehko.
44 Ando Savato kai avilo, paše sai četatea tidea pe te ašunel o Divano le Devllehko.
45 Le Iudeia, kana dikhline le noroaden, pherdi le xoleatar, denas duma amboldindoi le phendimata le Pavelohkă, thai prasanas les.
46 Ta o Pavel thai o Barnaba phende lengă zorasa: „O Divano le Devllehko trăbulas mai anglal ašundo tumengă; ta anda kă tume či len les, thai korkoŕo krisînin tume nevrenikuri anda e čivava e vešniko, dikta kă amboldas ame karing le Neamuri.
47 Kă kadea mothodea amengă o Rai: „Thodem tu kaste aves e Lumina le Neamurendi, kaste nigrăs o skăpimos ji kal gora la phuweakă.”
48 Le Neamuri bukurinas pe kana ašundine e buti kadea thai barearănas o Divano le Raiehko. Thai sa kukola kai sas alosarde te len e čivava e vešniko, pateaine.
49 O Divano le Devllehko buteolas ande soa čem.
50 Ta le Iudeia vazdine le juwlean kai pateanas mai bravalea thai le barăn la četateakă, kărdine ăkh našaimos poa Pavelo thai o Barnaba, thai našadine le anda pehkă phuwea.
51 O Pavel thai o Barnaba činosarde e poši pa pehkă pînŕă pa lende, thai telearde ande Ikonia,
52 ando čiro kai le jene sas pherde bukuria thai Sfînto Duxo.
Barnaba și Saul. Prima călătorie misionară
1 În biserica din Antiohia erau [niște] profeți și învățători: Barnaba , Simon, numit Niger, Luciu din Cirene, Manaen, care crescuse împreună cu tetrarhul Irod, și Saul. 2 Pe când slujeau ei Domnului și posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneți‑Mi‑i deoparte pe Barnaba și pe Saul pentru lucrarea la care i‑am chemat!” 3 Atunci, după ce au postit și s‑au rugat, și‑au pus mâinile peste ei și i‑au lăsat să plece.
Barnaba și Saul, în Cipru
4 Barnaba și Saul , trimiși de Duhul Sfânt, au coborât la Seleucia și de acolo au călătorit pe mare până în Cipru . 5 Ajunși în Salamina, au vestit Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau ca ajutor pe Ioan . 6 După ce au străbătut toată insula până la Pafos, au întâlnit un vrăjitor, profet mincinos, un iudeu cu numele Bar‑Isus, 7 care era împreună cu proconsulul Sergius Paulus, un om înțelept. Acesta din urmă i‑a chemat pe Barnaba și pe Saul și s‑a arătat doritor să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 8 Dar Elima , vrăjitorul (căci așa i se traduce numele), li se împotrivea și căuta să‑l abată pe proconsul de la credință. 9 Atunci, Saul, numit și Pavel, fiind plin de Duhul Sfânt, l‑a țintuit cu privirea 10 și i‑a zis: „Tu , care ești plin de toate vicleniile și de toate uneltirile, fiu al Diavolului, vrăjmaș al întregii dreptăți, nu vei înceta să strâmbi căile drepte ale Domnului? 11 Acum, iată, mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb și nu vei vedea soarele pentru o vreme!” Îndată, peste el a căzut ceață și întuneric și bâjbâia după cineva care să‑l ducă de mână. 12 Când a văzut proconsulul cele petrecute, a crezut, uimit fiind de învățătura Domnului.
Pavel și Barnaba, în Antiohia Pisidiei
13 Pavel și însoțitorii lui au plecat pe mare din Pafos și s‑au dus la Perga, în Pamfilia. Ioan s‑a despărțit de ei și s‑a întors la Ierusalim. 14 Au plecat din Perga și au ajuns în Antiohia Pisidiei, iar în sabat au intrat în sinagogă și s‑au așezat. 15 După citirea Legii și a Profeților, mai‑marii sinagogii au trimis să le zică: „Fraților, dacă aveți un cuvânt de îndemn pentru popor, vorbiți!” 16 Pavel s‑a ridicat, a făcut semn cu mâna și a zis: „Bărbați israeliți și voi care vă temeți de Dumnezeu, ascultați! 17 Dumnezeul acestui popor, Israel, i‑a ales pe părinții noștri, a înălțat poporul acesta pe când locuia ca străin în țara Egiptului și l‑a scos de acolo cu braț puternic. 18 Timp de patruzeci de ani i‑a răbdat în pustiu 19 și, după ce a nimicit șapte popoare în țara Canaanului, le‑a dat lor ca moștenire țara acestora; 20 astfel au trecut cam patru sute cincizeci de ani. După toate acestea le‑a dat judecători, până la profetul Samuel. 21 Atunci , ei au cerut un rege și, pentru patruzeci de ani, Dumnezeu li l‑a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminția lui Beniamin, 22 apoi l‑a înlăturat și li l‑a ridicat ca rege pe David, despre care a mărturisit astfel: «L‑am găsit pe David , fiul lui Ișai, om după inima Mea , care va împlini toată voia Mea.» 23 Dintre urmașii lui, Dumnezeu, după făgăduința Sa, i‑a ridicat lui Israel un Mântuitor , pe Isus. 24 Înainte de venirea Lui, Ioan a vestit întregului popor al lui Israel botezul pocăinței. 25 Către sfârșitul alergării sale, Ioan zicea: «Cine credeți că sunt eu? Nu sunt eu Acela , ci, iată, după mine vine Unul a cărui încălțăminte nu sunt vrednic să o dezleg.»
26 Fraților, fii ai neamului lui Avraam și cei ce vă temeți de Dumnezeu, nouă ne‑a fost trimis Cuvântul acestei mântuiri! 27 Căci cei ce locuiesc în Ierusalim și mai‑marii lor nu L‑au cunoscut pe Isus și, judecându‑L, au împlinit cuvintele profeților care se citesc în fiecare sabat. 28 Cu toate că nu I‑au găsit nicio vină de moarte, i‑au cerut lui Pilat să‑L omoare. 29 Și , după ce au împlinit tot ce este scris despre El, L‑au dat jos de pe lemn și L‑au pus într‑un mormânt. 30 Dar Dumnezeu L‑a înviat din morți. 31 El S‑a arătat timp de multe zile celor ce urcaseră cu El din Galileea la Ierusalim și care acum Îi sunt martori înaintea poporului. 32 Și noi vă aducem vestea bună a făgăduinței făcute părinților noștri ; 33 Dumnezeu a împlinit‑o față de noi, copiii lor, înviindu‑L pe Isus, după cum este scris în psalmul al doilea:
Tu ești Fiul Meu,
astăzi Te‑am născut.
34 Cât despre faptul că L‑a înviat din morți – așa că nu Se va mai întoarce în putrezire – a zis astfel: Vă voi da cele sfinte ale lui David, cele de încredere. 35 De aceea, în alt loc zice: Nu vei îngădui ca sfântul Tău să vadă putrezirea. 36 David, după ce a slujit în generația lui după planul lui Dumnezeu, a murit , a fost adăugat lângă părinții săi și a văzut putrezirea. 37 Dar Cel pe care L‑a înviat Dumnezeu n‑a văzut putrezirea. 38 Să știți dar, fraților, că prin El vi se vestește iertarea de păcate; și de toate cele de care n‑ați putut fi îndreptățiți prin Legea lui Moise 39 sunteți îndreptățiți în El toți cei ce credeți . 40 Astfel, luați seama să nu se întâmple ce se spune în Profeți:
41 Priviți, disprețuitorilor,
minunați‑vă și pieriți,
căci Eu fac o lucrare în zilele voastre,
o lucrare pe care n‑ați crede‑o
dacă v‑ar povesti‑o cineva! ”
42 Când au ieșit afară, [cei dintre neamuri] i‑au rugat să le vorbească și în sabatul următor despre aceste lucruri. 43 Și după ce s‑a împrăștiat adunarea, mulți dintre iudei și dintre prozeliții evlavioși au mers după Pavel și Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei și‑i îndemnau să rămână în harul lui Dumnezeu.
44 În sabatul următor, aproape toată cetatea s‑a adunat să asculte Cuvântul Domnului. 45 Iudeii, văzând mulțimea, s‑au umplut de invidie, au început să contrazică cele spuse de Pavel și‑l batjocoreau. 46 Dar Pavel și Barnaba le‑au zis cu îndrăzneală: „Vouă trebuia să vi se vestească mai întâi Cuvântul lui Dumnezeu, dar , fiindcă voi nu‑l primiți și vă dovediți nevrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem spre neamuri. 47 Căci așa ne‑a poruncit Domnul:
Te‑am pus ca lumină a neamurilor,
ca să duci mântuirea până la marginile pământului. ”
48 Auzind acestea , cei dintre neamuri se bucurau și preamăreau Cuvântul Domnului, iar toți cei ce erau rânduiți pentru viața veșnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului se răspândea în tot ținutul. 50 Dar iudeii le‑au întărâtat pe femeile evlavioase cu vază și pe mai‑marii cetății, au stârnit o prigoană împotriva lui Pavel și a lui Barnaba și i‑au izgonit din ținutul lor. 51 Ei și‑au scuturat praful de pe picioare împotriva lor și au plecat în Iconium, 52 iar ucenicii erau plini de bucurie și de Duhul Sfânt.