O tidimos la Khăngăreko ando Ierusalimo.
1 Varesar manuši, avindoi andai Iudea, sîkavenas le phralen thai phenenas: „Kana či san šinderoata pala sar phendea o Moise, našti aven skăpime.”
2 Le Pavelos thai le Barnabas sas les lença khă juvindo paruglimos orbengo thai phendimatăngo; thai le phral phendine kă o Pavelo thai o Barnaba, thai varesar anda lende, te anklen ando Ierusalimo ka le apostolea thai kal phură, kaste pušen le pa kadala biateardimata.
3 Pala so sas nigărdine la Khăngăreatar ji avri andai četatea, găline pe pehko drom andai Feničia thai Samaria, phendindoi o amboldimos le Neamurengo koa Dell; thai kărdine khă bari bukuria sa le phralengă.
4 Kana arăsline ando Ierusalimo, sas line la Khăngăreatar, le apostolendar thai le phurăndar, thai phendine lengă sa so kărdeasas o Dell anda lende.
5 Atunčeara iekh anda e rig le Fariseiendi, kai pateaiesas, vazdine pe, thai phendine kă le Neamurea trăbun te aven šinderoata, thai te mangăl pe lengă te arakhăn e Lejea le Moisasti.
6 Le apostolea thai le phură, tidinisai le andekhthan, kaste dikhăn so sî kărdimahko.
7 Pala so kărtdilea but orba, ušti'lo o Petro thai phendea lengă:
„Phralale, jeanen kă o Dell, dă khă kotor lašo čirohko, kărdea khă alosardimos maškar tumende, ka anda muro mui, le neamurea te ašunen o divano la Lašea Vesteako, thai te patean.
8 Thai o Dell, kai prinjeanel le ille, dea duma anda lende, thai dea le o Sfînto Duxo sar i amengă.
9 Či kărdea či khă alosarimos maškar amende thai lende, kă ujeardea lengă ille andoa pateaimos.
10 Ta akana, sostar zumaven le Devlles, thai thon pe koŕ le jenendi ăkh pharimos, sao či amară dadda, či ame či daštisardeam te phiravas les?
11 Ta pateas kă ame, sar i lende, sam skăpime andoa xaro le Raiehko le Isusohko.”
12 Soa tidimos ašilo muto, thai ašundea le Barnabas thai le Pavelos, kai phendine sa le sămnurea thai le minunea, kai kărdeasas le o Dell anda lende ando maškar le neamurengo.
O phendimos la Khăngăreako.
13 Kana na mai dine duma on, o Iakovo, lea o divano, thai phendea: „Phralale, ašunen ma!
14 O Simono phendea mai anglal sar o Dell šudea Pehkă dikhlimata karing le Neamuri, kaste alol anda lengo maškar khă poporo, kai te phiravel Lehko Anau.
15 Thai le kărdimasa kadalesa čeačeon le divanuri le prooročengă, pala sar sî ramome:
16 „Pala kodea, amboldaua Ma, thai vazdaua andai çăra le Davidosti andoa peraimos lehko, vazdaua lehkă andal perimata, thai vazdaua les pale:
17 anda o ašimos le manušengo te roden le Raies, sar i sa le Neamuri pa sao sî akhardo Muŕo Anau,
18 phenel o Rai, kai kărăl kadala butea, thai savehkă sî Lehkă prinjeandine andai vešničia.”
19 Anda kodea, me phenau te na thon pe pharimata kukolengă anda le Neamuri kai ambolden pe koa Dell;
20 ta te ramol pe lengă numai te arakhăn pe anda le prikăjimata le idiolengă, la kurviatar, le juvindimatăndar tidine koŕatar thai le ratestar.
21 Kă dă katar andoa puraimos, o Moise sî les ande sako četatea manuši, kai den les duma, anda kă sî drabardo andel khăngărea ande sal des le Savatohkă.”
22 Atunčeara le apostolea thai le phură thai sa e Khăngări arakhline dromesa te alosarăn numai varesar anda lende, thai te traden le ande Antioxia, andekhthan le Pavelosa thai le Barnabasa. Thai alosardine le Iudas, phendino i Barsaba, thai le Silas, manuši dikhline maškar le phral.
23 Thai ramosarde kadea anda lende: „Le apostolea, le phură thai le phral: karing le mai bară andal neamuri, kai sî ande Antioxia, ande Siria thai ande Čilčia, rudimos!
24 Anda kă ašundeam kă iekh, teleardine anda amende, bi vo khă tradimos andai rig amari, biujeardine tume pehkă divanurença, thai mištisardine tumară duxuri, phendindoi te šinen tume roata thai te arakhăn e Kris;
25 ame, pala so tideam ame saoŕă andekhthan, khă gîndosa, arakhleam le dromesa te alosaras varesar manuši, thai te tradas le tumende, andekhthan amară butkučença o Barnaba thai o Pavelo,
26 le manuši kadala, kai thodine pesti čivava ando khălimos anda o Anau le Raiehko amarăhko le Isus Kristosohko.
27 Tradeam kadeadar le Iudas thai le Silas, kai phenena tumengă andoa juvindo divano sa kadala butea.
28 Kă dikhlea pe ortome le Sfîntone Duxohkă thai amengă, te na mai thoas pa tumende či aver pharimos, numai so trăbul,
29 kadeadar: te arakhăn tume le buteandar jertfime le idolengă, ratestar, le juvindimatăndar tidine koŕatar, thai andai kurvăria, butea savendar, kana arakhăna tume, avela mišto tumendar. Aven sasteveste.”
O phendimos andino ande Antioxia.
30 On kadea, line pehkă lašimos lašo kata e Khăngări, thai telearde ande Antioxia, kai dine o zakono le butimahkă tidino.
31 Pala so drabardine les, le phral bukurisai le anda o zuralimos, kai anelas lengă les.
32 O Iuda thai o Sila, kai i on sas prooročea, phendine le phralengă, thai zurearde le bute divanurença.
33 Pala varesar čiro, le phral mekline le pačeasa te ambolden pe ka kukola kai sas tradine.
34 Sa o Sila arakhlea dromesa te ašel oče.
35 O Pavel thai o Barnaba ašile ande Antioxia, thai sîkavenas le norodos thai denasduma, bute avrănça, o Divano le Raiehko.
O Pavel rodel le khăngărean.
36 Pala varesar des, o Pavelo phendea le Barnabahkă: „Te amboldas ame, thai te jeas katal phral anda sal četăçi, ande save phendeam o Divano le Raiehko, kaste dikhas so mai kărăn.”
37 O Barnaba kamelas te lel pesa i le Ioanos, phendino Marko;
38 ta o Pavelo dinelas kă nai mišto te len pesa kukoles, sao mekleasas le ande Pamfilia, thai či avilo sas lença ande lendi buti.
39 E čiungar kadea sas dăstul dă bari, kaste kărăn le te xuladeon iekh avrăstar. O Barnaba lea pesa le Markos, thai teleardea le berosa ando Čipro.
40 O Pavelo alosardea pehkă le Silas, thai teleardea, pala so sas dino le phralendar ando xaro le Raiehko.
41 O mardea sai Siria thai e Čiličia, zurearindoi le Khăngărea.
Conciliul de la Ierusalim
1 Din Iudeea au coborât unii care îi învățau pe frați astfel: „Dacă nu sunteți circumciși după obiceiul lui Moise, nu puteți fi mântuiți.” 2 Pentru că Pavel și Barnaba au avut cu ei nu puține controverse și discuții aprinse, s‑a luat hotărârea ca Pavel și Barnaba, împreună cu câțiva dintre ei, să urce la apostolii și prezbiterii din Ierusalim ca să‑i întrebe cu privire la această nelămurire. 3 După ce au fost petrecuți de biserică, au trecut prin Fenicia și Samaria și au istorisit întoarcerea neamurilor la Dumnezeu , făcându‑le astfel o mare bucurie tuturor fraților. 4 Când au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de biserică, de apostoli și de prezbiteri și au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei. 5 Atunci, unii din gruparea fariseilor care crezuseră s‑au ridicat și au zis ca neamurilor să li se poruncească să se circumcidă și să păzească Legea lui Moise.
6 Apostolii și prezbiterii s‑au adunat ca să cerceteze acest lucru. 7 După multe discuții, Petru s‑a ridicat și le‑a zis: „Fraților , voi știți că încă de la început Dumnezeu m‑a ales dintre voi ca prin gura mea neamurile să audă cuvântul Evangheliei și să creadă. 8 Și Dumnezeu, care cunoaște inimile, a depus mărturie pentru ei, dându‑le Duhul Sfânt ca și nouă. 9 N‑a făcut nicio deosebire între noi și ei, întrucât le‑a curățit inimile prin credință. 10 Așadar, de ce‑L ispitiți pe Dumnezeu și puneți pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinții noștri, nici noi nu l‑am putut purta? 11 Dar noi credem că prin harul Domnului Isus suntem mântuiți și noi, și ei.”
12 Toată adunarea a tăcut și i‑a ascultat pe Barnaba și pe Pavel, care au istorisit toate semnele și minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin ei între neamuri. 13 Când au tăcut ei, a luat cuvântul Iacov, zicând: „Fraților, ascultați‑mă! 14 Simon a spus cum mai întâi Dumnezeu s‑a uitat să‑Și ia dintre neamuri un popor pentru Numele Său. 15 Și cu faptul acesta se potrivesc cuvintele profeților, după cum este scris:
16 «După aceea, Mă voi întoarce
și voi ridica din nou lăcașul prăbușit al lui David,
îi voi zidi iarăși dărâmăturile
și‑l voi înălța la loc,
17 pentru ca și ceilalți oameni să‑L caute pe Domnul,
și toate neamurile peste care a fost chemat Numele Meu,
zice Domnul, care face aceste lucruri 18 cunoscute din veșnicie.»
19 De aceea, eu socotesc să nu‑i mai împovărăm pe aceia dintre neamuri care se întorc la Dumnezeu, 20 ci să li se scrie să se ferească de necurățiile idolilor, de desfrâu, de animale sugrumate și de sânge. 21 Căci Moise, încă din timpuri străvechi, are în fiecare cetate oameni care‑l propovăduiesc și este citit în sinagogi în fiecare zi de sabat.”
Hotărârea conciliului de la Ierusalim
22 Atunci, apostolii și prezbiterii, împreună cu întreaga biserică, au găsit cu cale să aleagă dintre ei niște bărbați pe care să‑i trimită la Antiohia cu Pavel și Barnaba: pe Iuda, zis și Barsaba , și pe Sila, bărbați cu vază între frați. 23 Și au scris astfel prin ei: „Apostolii și frații prezbiteri, către frații dintre neamuri care sunt în Antiohia, Siria și Cilicia: sănătate! 24 Fiindcă am auzit că unii – plecați dintre noi fără să fi primit poruncă – v‑au tulburat prin cuvintele lor și v‑au zdruncinat sufletele [zicându‑vă să vă circumcideți și să păziți Legea,] 25 după ce ne‑am adunat toți într‑un cuget, am găsit cu cale să alegem niște bărbați pe care să‑i trimitem la voi, împreună cu preaiubiții noștri Barnaba și Pavel, 26 oameni ce și‑au pus în joc viețile pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos. 27 I‑am trimis așadar pe Iuda și pe Sila împreună cu ei, ca să vă spună prin viu grai aceleași lucruri : 28 anume că Duhul Sfânt și noi am găsit cu cale să nu mai punem asupra voastră nicio altă povară pe lângă cele necesare – 29 adică să vă feriți de carnea jertfită idolilor, de sânge , de animale sugrumate și de desfrâu; dacă vă veți feri de acestea, bine veți face. Fiți sănătoși!”
30 Așadar, când au primit învoire, au coborât la Antiohia, unde au adunat mulțimea credincioșilor și au înmânat scrisoarea. 31 Citind‑o, aceștia s‑au bucurat de îmbărbătarea primită . 32 Iuda și Sila, fiind profeți, i‑au îmbărbătat și ei pe frați și i‑au întărit cu multe cuvinte. 33 După o vreme, frații le‑au dat învoire să se întoarcă în pace la cei care îi trimiseseră. [34 Totuși, Sila a găsit cu cale să mai rămână.] 35 Pavel și Barnaba au rămas în Antiohia pentru a da învățătură și a propovădui, împreună cu mulți alții, Cuvântul Domnului.
Despărțirea lui Pavel de Barnaba
36 După câteva zile, Pavel i‑a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem să‑i cercetăm pe frații din fiecare cetate în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac!” 37 Barnaba voia să‑l ia și pe Ioan , numit Marcu. 38 Pavel considera însă că nu este potrivit să‑l ia cu ei pe acela care îi părăsise în Pamfilia și nu‑i însoțise în lucrarea lor . 39 Și s‑a iscat o așa neînțelegere, încât s‑au despărțit unul de celălalt; Barnaba l‑a luat pe Marcu și a plecat pe mare spre Cipru, 40 iar Pavel l‑a ales pe Sila și a plecat, după ce a fost încredințat de frați harului Domnului. 41 Și a străbătut Siria și Cilicia, întărind bisericile.