O Timotei. O dikhlimos le Pavelohko.
1 Palal, o Pavelo gălo andel Derbe thai ande Listra. Thai dikta kă oče sas khă jeno, kai bušolas Timotei, o šeau kha iudeiako pateamno thai khă daddehko Greko.
2 Le phral andai Listra thai andai Ikonia denas les duma dă mišto.
3 O Pavel kamblea te lel les pesa; thai, pala so lea les, šindealesroata, andai zan le Iudeiendi, kai sas ande kodola thana; kă saoŕă jeanenas kă lehko dadd sas Greko.
4 Ta kana nakhălas andal četăçi, sîkavelas le phralen te arakhăn le phendimata le apostolengă thai le phurăngă andoa Ierusalimo.
5 Le khăngărea zureonas ando pateaimos, thai buteonas des desăsa.
6 Anda kă sas atărdearde le Sfîntone Duxostar te vestin o Divano ande Asia, nakhline andai phuw la Frigiati thai la Galaçiati.
7 Arăslindoi paša e Misia, lašarănas pe te šon pe ande Bitinia; ta o Duxo le Isusoko či meklea le.
8 Nakhline atunčeara andai Misia, thai uliste ande Troa.
9 Reate, o Pavelo sas les khă dičimos: khă manuši andai Mačedonia bešelas ande pînŕănde thai kărdea lehkă kakoa rudimos: „Nakh ande Mačedonia, thai kande ame!”
10 Pala o dičimos kadoa le Pavelohko, rodeam iekhatar te jeas ande Mačedonia, kă ateardeam kă o Rai akharăl ame te dasduma e LašiVestea.
O Pavelo andel Filipi. E Lidia.
11 Pala so teleardeam andai Troa, găleam le berosa orta ande Samotračia, thai o duito des atărdileam ando Neapolis.
12 Dă oçal găleam andel Filipi, kai sî e mai anglal četatea andakh phuw la Mačedoniati, thai ăkh kolonia romanendi. Ande četatea kadea ašileam varesar des.
13 Ando des le Savatohko ankăsteam avri poa udar la četateako, paša khă nanilaši, kai pateasas kă arakhadeolas ăkh than rudimahko. Bešleam tele, thai deam duma le juwleangă, kai sas tidine saoră.
14 Iekh anda lende, dinianau Lidia, bitinditoarea phanrunimatati, anda e četatea Tiatira, sas khă juwli daraii le Devllestar, thai ašunelas. O Rai pîtărdea lako illo, kaste lel godi ka kola so phenelas o Pavelo.
15 Pala so sas boldi, oi thai lako khăr, rudisardea ame thai phendea amengă: „Kana dinenma pateamni le Raiesti, šon tume thai ašen ande muŕo khăr.” Thai zureardea me te šoas ame.
Khă kanditoarea Drabarni. O phandaitorii andoa Filipi.
16 Ta kana jeasas ando than le rudimahko, ankăstea amengă anglal khă kanditoarea, kai sas la khă duxo drabarimahko. Andoa drabarimos, oi anelas but mandin lakă barăngă.
17 E kanditoarea kodea lea pe pala o Pavelo thai pala amende, thai çîpilas: „Le manuši kadala sî le kanditorea le Devllehkă Kolehkă le But Barăhkă thai on vestin o drom le skăpimahko.”
18 Kadea kărdea oi čiro dă mai but des. O Pavelo, xoleariko, amboldinisai'lo, thai phendea le duxohkă: „Ando Anau le Isus Kristosohko mothoau tukă te ankles anda late.” Thai ankăsto orta ando čeaso kodoa.
19 Kana dikhline le bară ka kanditoareakă kă gălitar e bax lengă mandimasti, thodine o vast po Pavelo thai po Sila thai çîrde le ande piaça angla le maibară.
20 Dine le po vast le maibarăngo, thai phendine: „Le manuši kadala biujearăn e četatea; kă sî varesar Iudeia,
21 kai vestin varesar anglunimata, save ame, le Romaia či trăbul či te las le, či te jeas pala lende.”
22 O norodo vazdinisai'lo i o pe lende, thai le krisînitorea thodine te çîrden le gada pa lende, thai mothodine te marăn le ăl ŕaiança.
23 Pala so dine le but mardimata, šude le ando phandaimos, thai dine le ando arakhaimos le phanditorehko te arakhăle mišto.
24 O phandaditorii, sar iekh kai leasas khă kadea mothodimos, šudea le ando phandaimos dă andral, thai phanglea lengă pînŕă andel bučiumi.
25 Karing o maškar la reateako, o Pavel thai o Sila rudinas pe, thai dilabanas dilea lăudimahkă le Devllehkă; ta kukola le phandade ašunenas le.
26 Andakhdata, kărdi'lo khă baro isdraimos phuweako, kadea kă mištisaile ăl temelii le phandaimahkă. Ăkhdata, pîtărdile sa le udara, thai le phanglimata sogodengă pîtărdile.
27 O phandaditorii ušti'lo; thai, kana dikhlea kă le udara le phandadimahkă sî pîtărde, ankaladea e sabia, thai sas te mudarăl pe, kă patealas kă kola le phandade našline.
28 Ta o Pavelo çîpisardea muiesa zuralesa: „Te na kărăs tukă či khă nasul, kă saoŕă sam koče.”
29 Atunči o phanditatorii manglea khă momelli, xuti'lo andră, thai, isdraindoi daratar, šudea pe kal pînŕă le Pavelohkă thai le Silahkă;
30 ankaladea le avri, thai phendea lengă: „Raiale, so trăbul te kărau kaste avau skăpime?”
31 O Paveo thai o Sila dine les anglal: „Patea ando Rai o Isuso, thai avesa skăpime tu thai teo khăr.”
32 Thai vestisarde lehkă o Divano le Raiehko, kaditi lehkă sode i sa kukolengă anda lehko khăr.
33 O phandaditorii lea le pesa, orta ando čeaso kodoa andai reat, xaladea lengă šindimata, thai sas boldo iekhatar, o thai sa lehkă.
34 Pala so nigărdea le ando khăr, thodea lengă skafidi, thai bukurisa'lo sa pehkă khărăsa kă pateaia ando Dell.
O Pavel thai o Sila slobozea.
35 Kana kărdi'lo o des, le krisînitorea tradine kolen kai phiravenas le ŕaia, te phenen le phanditorehkă: „De drom le manušengă kodolengă.”
36 Thai o phanditorii phendea le Pavelohkă kadala divanuri: „Le krisîbnitorea tradine te den pe tumengă drom; ta akana, anklen avri, thai jean tumengă pačeasa.”
37 Ta o Pavelo phendea lengă: „Pala so mardine ame le ŕaiança angla saoŕă, bi te avas krisînime, ame, kai sam romaia, šudine ame ando phandaimos, thai akana ankalaven ame avri čioreal! Či jeal kadea! Te aven on korkoŕo te ankalaven ame avri!”
38 Kodola kai phiravenas le ŕaia, phendine kadala divanuri le krisînitorengă. Kadala daraile, kana ašundine kă sî romaia.
39 Le krisînitorea avile te atărdearăn le, ankalade le avri andoa phandaimos, thai rudisarde le te jeantar andai četatea.
40 On ankăstine andoa phandaimos, thai šute pe ando khăr la Lidiako, thai, pala so dikhline thai zurearde le phralen, telearde.
A doua călătorie misionară a lui Pavel
1 După aceea, Pavel a ajuns la Derbe și la Listra. Și iată, acolo era un ucenic numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase și al unui tată grec. 2 Frații din Listra și Iconium îl vorbeau de bine. 3 Pavel a vrut să‑l ia cu el și, după ce l‑a luat , l‑a circumcis, din pricina iudeilor care erau în acele locuri, fiindcă toți știau că tatăl lui este grec. 4 Străbătând cetățile, îi învățau pe credincioși să păzească hotărârile luate de apostoli și de prezbiterii din Ierusalim. 5 Bisericile se întăreau în credință și sporeau la număr în fiecare zi.
6 Au străbătut ținutul Frigiei și al Galatiei, fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia. 7 Ajunși lângă Misia, au încercat să intre în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu le‑a dat voie. 8 Atunci, au trecut prin Misia și au coborât la Troas. 9 Noaptea, Pavel a avut o vedenie: i s‑a arătat un bărbat din Macedonia care îl chema, zicând: „Vino în Macedonia și ajută‑ne!” 10 După ce a avut Pavel vedenia, am căutat îndată să plecăm în Macedonia, fiindcă înțelegeam că Domnul ne cheamă să le propovăduim Evanghelia .
Pavel și Sila, în Macedonia. Convertirea Lidiei
11 Ne‑am îmbarcat în Troas și ne‑am dus direct la Samotrace, iar în ziua următoare la Neapolis. 12 De acolo ne‑am dus la Filipi , care este cea mai însemnată cetate a Macedoniei și colonie romană . În această cetate am rămas câteva zile. 13 În ziua sabatului, am ieșit pe poarta cetății, lângă un râu, unde credeam noi că este un loc de rugăciune. Ne‑am așezat și le‑am vorbit femeilor care erau adunate acolo . 14 O femeie numită Lidia, vânzătoare de purpură din cetatea Tiatira, o temătoare de Dumnezeu , asculta; iar Domnul i‑a deschis inima să ia aminte la cele spuse de Pavel. 15 După ce a fost botezată împreună cu cei din casa ei, ne‑a rugat, zicând: „Dacă mă socotiți credincioasă Domnului, intrați și rămâneți în casa mea!” Și ne‑a înduplecat.
Convertirea temnicerului din Filipi
16 Pe când mergeam la locul de rugăciune, ne‑a ieșit înainte o sclavă care avea un duh de ghicire . Prin ghicire, le aducea mult câștig stăpânilor ei. 17 Ea venea după Pavel și după noi, strigând: „Oamenii aceștia sunt robi ai Dumnezeului celui Preaînalt și vă vestesc calea mântuirii.” 18 Și a făcut așa vreme de multe zile. Necăjit , Pavel s‑a întors și i‑a zis duhului: „În Numele lui Isus Hristos, îți poruncesc să ieși din ea!” Și duhul a ieșit chiar în clipa aceea. 19 Când au văzut stăpânii ei că s‑a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i‑au târât în piață, înaintea magistraților. 20 I‑au adus la pretori și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea; sunt iudei 21 și vestesc niște obiceiuri pe care noi, romani fiind, nu trebuie nici să le primim, nici să le înfăptuim.” 22 Mulțimea s‑a ridicat și ea împotriva lor, iar pretorii au poruncit să li se rupă hainele și să fie bătuți cu nuiele. 23 După multe lovituri, i‑au aruncat în temniță și i‑au poruncit temnicerului să‑i păzească bine. 24 Acesta, fiindcă primise o asemenea poruncă, i‑a aruncat în adâncul temniței și le‑a pus picioarele în butuci.
25 Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și Îi cântau imnuri lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau. 26 Deodată , s‑a făcut un cutremur mare, încât s‑au zguduit temeliile temniței. Îndată s‑au deschis toate ușile și lanțurile tuturor s‑au desfăcut. 27 Temnicerul s‑a trezit și, văzând ușile temniței deschise, a scos sabia și era gata să se omoare, căci își închipuia că cei închiși fugiseră. 28 Dar Pavel a strigat cu glas tare, zicând: „Să nu‑ți faci niciun rău, fiindcă suntem toți aici!” 29 Temnicerul a cerut o făclie, a sărit înăuntru și, tremurând, a căzut înaintea lui Pavel și a lui Sila. 30 Apoi i‑a scos afară și le‑a zis: „Domnilor , ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?” 31 Ei i‑au răspuns: „Crede în Domnul Isus, și veți fi mântuiți tu și casa ta!” 32 Și le‑au vestit Cuvântul Domnului lui și tuturor celor din casa lui. 33 Temnicerul i‑a luat la el chiar în ceasul acela din noapte, le‑a spălat rănile și au fost botezați îndată el și toți ai lui. 34 I‑a dus în casă, le‑a pus masa și s‑a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.
35 Când s‑a făcut ziuă, pretorii i‑au trimis pe lictori să‑i spună temnicerului : „Dă‑le drumul oamenilor acelora!” 36 Temnicerul i‑a spus lui Pavel aceste cuvinte: „Pretorii au trimis vorbă să vi se dea drumul; acum, ieșiți afară și mergeți în pace!” 37 Dar Pavel le‑a zis lictorilor : „După ce ne‑au bătut în public fără să fim judecați, deși suntem romani, ne‑au aruncat în temniță; acum ne scot afară pe ascuns? Nu! Să vină ei înșiși să ne scoată afară!” 38 Lictorii le‑au spus cuvintele acestea pretorilor, iar acelora li s‑a făcut teamă când au auzit că sunt romani. 39 Au venit să‑i îmbuneze, i‑au scos afară și i‑au rugat să părăsească cetatea. 40 Ei au ieșit din temniță și au mers în casa Lidiei. După ce i‑au văzut pe frați și i‑au îmbărbătat, au plecat.