1 O Pavelo dikhlea orta pe le Krisînitorea, thai phendea: „Phralale, me avilem sa le uijimasa mîŕă diiehkărăsa angloa Dell, ji ando des kadoa.”
2 O baro rašai o Anania mothodea kolengă kai bešenas paša leste te den pa lehko mui.
3 Atunči o Pavelo phendea lehkă: „Marăla tu o Dell, zîdona văruime! Tu bešes te krisînis ma pala e Kris, thai mothos te malaven ma, opral e Kris!”
4 Kola kai bešenas paša leste, phendine lehkă: „Asas tukă le bară rašastar le Devllehko?”
5 Thai o Pavelo phendea: „Či jeanglem, phralale, kă sî o baro rašai; kă sî ramome: „Le mai barăs te norodohko te na des les duma dă nasul.”
6 O Pavelo, sar iekh kai jeanelas kă ăkh rig andoa tidimos sas Sadušeia, ta aver Fariseia, çîpisardea zurales ande Kris: „Phralale, me sîm Fariseo, šeau Fariseohko; andai doši le ajukărimastii ando juvindimos le mullengo sîm dino ande kris.”
7 Kana phendea kadala divanuri, kărdi'lo khă biatearimos maškar le fariseia thai le Sadušeia, thai o tidimos pharadi'lo.
8 Kă le Sadušeia phenen kă nai juvindimos, či înjero, či duxo, ta kana le Fariseia patean lidon.
9 Thai kărdili khă kadea baro buzulimos, thai varesar zakonarea andai rig le Fariseiendi, uštile ande pînŕănde, thai astarde khă xamos baro, thai phendine: „Ame či arakhas či khă doši ando manuši kadoa; ta kana dea lehkă duma khă înjero or khă duxo?” …
10 Anda kă e zan bareolas, o kăpitano, daralas kă o Pavelo te na avel šindo andel kotora lendar. Anda kodea mothodea le kătanengă te ulen thai te çîrden les anda lengo maškar, thai te nigrăn les ande četăçuia.
11 Ande reat kai avili, o Rai sîkadi'lo le Pavelohkă, thai phendea lehkă: „Av zorasa, Pavele; kă, pala sar mothodean pa Mande ando Ierusalimo, sa kadea trăbul te mothos i ande Roma.”
O Pavelo sî nigărdo ande Čezarea.
12 Ando des, le Iudeia rodine thai phandile armaiasa kă či xana, čina či pena, ji kana mudarăna le Pavelos.
13 Kola kai kărdinesas o phanglimos kadoa, sas mai but dă štarvardeši.
14 On găline ka le raša le mai bară thai kal phură, thai phendine lengă: „Ame phangleam ame barea armaiasa te na zumavas khanči ji kana mudarasa le Pavelos.
15 Akana ta, tume andekh than la Krisasa, den phendimos le kăpitanos, thai rudin les te aneles texara tele angla tumende, sar i kana kamenas te roden e doši mai mišto; thai ji te arăsăl o, ame sam gata te mudaras les.”
16 O šeau la pheako le Pavelohko ašundea anda kadoa ambladimos, thai gălo ande četăçuia thai phendea le Pavelohkă.
17 O Pavelo akhardea iekhăs andal sutašea, thai phendea: „Nigăr le tărnorăs kals koa kăpitano, kă sî les te mothol lehkă vareso.”
18 O sutašo lea le tărnes pesa, nigărdea les koa kăpitano, thai phendea:
„O Pavelo o phandado akhardea ma thai rudisardea ma te anau tute kakale tărneorăs, kai sî les te phenel tukă vareso.”
19 O kăpitano azbadea les vastestar, lea les rigate, thai pušlea les: „So sî tu te phenes mangă?”
20 O dea les anglal: „Le Iudeia dine pe duma te rudin tu te anes texara le Pavelos anglai Kris, sar i kana kamesa te rodes les mai čeačimasa.
21 Tu te na ašunes le, anda kă mai but dă štarvardeši anda lende pîndin les, thai phangle pe armaiasa te na xan thai te na pen khanči ji kana či mudarăna les; akana bešen gata, thai ajukărăn numai teo šinaimos.”
22 O kăpitano meklea le tărnoŕăs te jealtar, thai mothodea lehkă te na phenel khanikahkă kă phendea lehkă kadala butea.
23 Pala kodea akhardea dui sutaši, thai phendea lengă: „Koa čeaso o trito andai reat, te aven tume gata dui šella kătane, eftavardeši grastarea thai dui šella suliçarea, kaste jean ji ande Čezarea.”
24 Mothodea lengă te anen i grast andoa Pavelo, kaste thon les ankăsto, thai te nigrăn les sastevesto thai ušteado koa guvernatorii o Feliks.
25 Le Felisohkă ramosardea lehkă khă lill kakale divanurença:
26 „O Kludius Lisias karing o prealosardo guvernatorii Feliks: rudimos!
27 Kadoa manuši, kai thodine les le Iudeia, sahkă avel mudardo lendar; thai me gălem iekhatar le kătanença, thai ankaladem les anda lengo vast, kă ašundem kă sî Romano.
28 Kamblem te arakhau e doši anda soste pîŕînas les, thai nigărdem les angla lendi Kris.
29 Arakhlem kă sas pîŕăîme anda butea dikhline kai Kris lendi, ta kă či kărdeasas či khă bikrisako buti, kai te avel vreniko mullimasti or thodini andel lançuri.
30 Dea pe mangă ašundimos kă le Iudeia kamen te mudarăn les; tradem les iekhatar tute, thai kărdem prinjeando i kolengă kai došaven les, te phenen tukă so sî le lesa. Te aves sastevesto.”
31 Le kătanea, pala o mothodimos, kai linesas les, line le Pavelos, thai nigărde les reate ji ande Antipatrida.
32 O duito des mekline le grastaren te jean angle lesa, ta on amboldine ande četăçuia.
33 Arăsle ande Čezarea, le grastarea dine o lill ando vast le guvernatorehko, thai nigărde le Pavelos angla leste.
34 O guvernatorii, pala so drabardea o lill, pušlea anda savi phuw sî o Pavelo. Kana ašundea kă sî andai Čiličia,
35 „ašunaua tu”, phendea o, „kana avena te pîŕîtorea.” Thai mothodea te avel arakhado ando palato le Irodohko.
1 Pavel a privit țintă către Sinedriu și a zis: „Fraților, eu am trăit cu conștiința curată înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta…” 2 Marele‑preot Anania le‑a poruncit celor ce stăteau lângă el să‑l lovească peste gură. 3 Atunci, Pavel i‑a zis: „Te va lovi pe tine Dumnezeu, perete văruit! Tu stai și mă judeci după Lege și poruncești să mă lovească împotriva Legii?” 4 Cei ce stăteau lângă el i‑au zis: „Îndrăznești să‑l insulți pe marele‑preot al lui Dumnezeu?” 5 Și Pavel a răspuns: „N‑am știut, fraților, că este marele‑preot, căci este scris: Pe mai‑marele poporului tău să nu‑l vorbești de rău. ”
6 Pavel, știind că unii erau saduchei, iar alții farisei, a strigat în Sinedriu: „Fraților, eu sunt fariseu, fiu de fariseu; din pricina nădejdii în învierea morților sunt judecat!” 7 Când a spus aceasta, s‑a iscat o ceartă între farisei și saduchei, iar adunarea s‑a dezbinat; 8 căci saducheii zic că nu există nici înviere, nici înger, nici duh, pe când fariseii le mărturisesc pe toate. 9 S‑a făcut o mare larmă, iar câțiva cărturari din gruparea fariseilor s‑au ridicat și au început o dezbatere aprinsă, zicând: „Noi nu găsim nimic rău la omul acesta; dacă i‑a vorbit un duh sau un înger ?” 10 Fiindcă cearta se întețea, iar tribunul se temea ca nu cumva Pavel să fie sfâșiat de ei, le‑a poruncit soldaților să coboare, să‑l smulgă din mijlocul lor și să‑l ducă în fortăreață.
11 În noaptea următoare, Domnul i S‑a arătat lui Pavel și i‑a zis: „Curaj, [Pavele,] căci așa cum ai mărturisit despre Mine în Ierusalim, la fel trebuie să mărturisești și în Roma!”
Pavel este dus la Cezareea
12 Când s‑a făcut ziuă, iudeii au uneltit și s‑au legat cu blestem să nu mănânce, nici să nu bea până când nu‑l vor omorî pe Pavel. 13 Cei ce făcuseră uneltirea aceasta erau peste patruzeci. 14 Ei au mers la preoții de seamă și la bătrâni și le‑au zis: „Noi ne‑am legat cu blestem să nu gustăm nimic până nu‑l vom omorî pe Pavel. 15 Acum deci voi, împreună cu Sinedriul, cereți‑i tribunului să‑l aducă [mâine] înaintea voastră, ca și cum ați vrea să‑i cercetați mai amănunțit pricina ! Noi suntem pregătiți să‑l ucidem înainte să ajungă el aici .” 16 Auzind de această cursă, fiul surorii lui Pavel s‑a dus în fortăreață și i‑a dat de știre lui Pavel. 17 Pavel l‑a chemat pe unul dintre centurioni și i‑a zis: „Condu‑l pe tânărul acesta la tribun, fiindcă are ceva să‑i spună!” 18 Acesta l‑a luat, l‑a dus la tribun și a zis: „Prizonierul Pavel m‑a chemat și m‑a rugat să‑l aduc la tine pe acest tânăr, întrucât are ceva să‑ți spună.” 19 Tribunul l‑a luat de mână, l‑a tras deoparte și l‑a întrebat: „Ce ai să‑mi spui?” 20 El a răspuns: „Iudeii s‑au sfătuit să te roage să‑l aduci mâine pe Pavel înaintea Sinedriului, ca și cum ar vrea să‑i cerceteze pricina mai amănunțit. 21 Tu să nu le dai crezare, pentru că peste patruzeci dintre ei îl pândesc și s‑au legat cu blestem să nu mănânce și să nu bea nimic până nu‑l vor ucide; acum sunt pregătiți și așteaptă numai încuviințarea ta.” 22 Tribunul l‑a lăsat pe tânăr să plece și i‑a poruncit: „Să nu spui nimănui că mi‑ai dezvăluit aceste lucruri.”
23 Apoi, a chemat doi centurioni și le‑a zis: „Până la ceasul al treilea din noapte , să pregătiți două sute de soldați, șaptezeci de călăreți și două sute de lăncieri ca să meargă până la Cezareea! 24 Să fie și cai pentru Pavel, ca să încalece și să fie dus teafăr la procuratorul Felix!” 25 Acestuia i‑a scris o scrisoare cu următoarele cuvinte: 26 „Claudius Lisias către preaalesul procurator Felix, sănătate! 27 Pe acest bărbat iudeii l‑au prins și erau gata să‑l omoare, dar eu m‑am dus cu soldați și l‑am scos din mâinile lor, fiindcă am aflat că este cetățean roman. 28 Întrucât am vrut să știu pricina pentru care‑l învinuiau, l‑am dus înaintea Sinedriului lor. 29 Am aflat că este învinuit în legătură cu niște lucruri din Legea lor, dar n‑am găsit nicio vină vrednică de moarte sau de lanțuri. 30 Mi s‑a adus însă la cunoștință că [iudeii] au făcut o uneltire împotriva lui; l‑am trimis îndată la tine și le‑am poruncit acuzatorilor să spună înaintea ta ce au împotriva lui. [Sănătate!]”
31 Soldații, după cum li s‑a poruncit, l‑au luat pe Pavel și l‑au dus noaptea până la Antipatris. 32 A doua zi, i‑au lăsat pe călăreți să‑l ducă mai departe, iar ei s‑au întors în fortăreață. 33 Ajunși în Cezareea, călăreții i‑au înmânat procuratorului scrisoarea și i l‑au înfățișat și pe Pavel. 34 După ce a citit scrisoarea, procuratorul a întrebat din ce provincie este Pavel . Când a aflat că este din Cilicia , 35 a zis: „Te voi asculta când vor veni acuzatorii tăi.” Și a poruncit să fie închis în palatul lui Irod.