Trin šon ande insula e Malta.
1 Pala so skăpisaileam andoa pharimos, ašundeam kă o ostrovo bušolas Malta.
2 Le manuši oçal sîkadinea mengă khă lašimos xançî sîkado; On line ame paša khă iag bari, kai astardesas la anda kă delas brîšind, thai meklea sas pe khă šil baro.
3 O Pavel tideasas khă drăz kanŕăndi, thai thodea sas le pe iag; khă sap ankăsto avri andai iag, thai astardi'lo pe lehko vast.
4 Le manuši oçal, kana dikhle o sap amblado pe lehko vast, phendine iekh karing aver: „Le čeačimasa kadoa manuši sî khă mudarditorii, kă o „Čeačimos” či kamel te mekă les te trail, barem kă sas skăpime andai marea.
5 O Pavelo činosardea le sapes ande iag, thai či ateardea či khă nasul.
6 Le manuši kodola ajukrănas te dikhăn les phutindoi pe or pelindoi andakhdata mullo; ta, pala so ajukărdine but, thai dikhlindoi kă či kărdeol pe lehkă či khă nasul, parugline pehko gîndo, thai phenenas kă o sî khă del.
O sastearimos le daddehko le Publiusohko.
7 Andel riga dă oçal sas le phuwea le mai barăhkă le ostrovohkă, bušlino Publiuso. O lea me thai gostisarde ame mai bară lašimasa trin des.
8 O dadd le Publisohko pašleolas atunči ando than, nasfalo šilendar thai nasfalimos ando dii. O Pavelo gălo leste, rudisai'lo, thodea le vast pa leste, thai sasteardea les.
9 Atunči avile i le kolaver nasfale andoa ostrovo kodoa, thai sas satearde.
10 Dea pe amengă bari partiv; thai, koa telearimos amaro le berosa, dine ame sa so trăbulas ame andoa drom.”
O avimos ande Roma.
11 Pala khă bešlimos trine šonengo, teleardeam le berosa andai Alesandria, kai vizirisardeasas ando ostrovo thai savo phiravelas o sămno le Dioskuriongo.
12 Arăsleam ande Sirakusa, thai ašileam oče trin des.
13 Dă oçal, găleam angle paša o prašau, thai avileam ando Regio; o duito des, anda kă phurdelas e bravall katar e rig le desăsti, pala dui des, avileam ando Puzole,
14 kai deam pa varesar phral, kai rudisai le te mai ašas efta des lença.Thai kadea arăsleam ande Roma.
15 Andai Roma, ankăste amengă anglal, ji ando „Foro le Apiohko”, thai ji ka „Kola trin Birturi”, le phral, kai ašundinesas pa amende. Kana dikhlea le o Pavelo, naisardea le Devllehkă, thai zureai'lo.
16 Kana arăsleam ande Roma, o sutašo dea kolen le phandaden le kăpitanohkă le străjengo le palatohkă, ta le Pavelos, meklea pe lehkă te ašel andekh than lašo khă kătanasa kai arakhălas les.
O Pavelo delduma ande Roma.
17 Pala trin des, o Pavelo akhardea le mai barăn le Iudeiengă; thai, kana tide pe, phendea lengă: „Phralale, bi te kărdino vareso le norodohkă or le divanurengă amară phurăngă, sîmas šutino ando phandaimos ando Ierusalimo, thai oçal sîmas dino andel vast le Romaiengă.
18 Pala so on thodine ma koa rodimos, on sas le ando gîndo te den ma drom, anda kă ande mande nas či khă doši vreniko mullimasti.
19 Ta le Iudeia či mekline, thai sîmas zumado te mangau te avau krisînime le Čezarostar, bi te avel ma či khă gîndo te pîŕî mîŕă neamos.
20 Anda kodea, akahardem tume te dikau tume, thai te dau duma tumença; kă anda o ajukărimos le Israelohko phiravau me kadoa lanço.”
21 On dine les anglal: „Ame či leam andai Iudeia či khă lill dičimasa tute, thai či avilo či khă phral, kai te phendino vokh orba dă nasul pa tute.
22 Ta kamasa te ašunas teo phendimos, kă jeanas kă andai partida kadea kărdeon xamata.”
23 Dine les khă des, thai aviline mai but ka lehko khăr. O Pavelo vestisardea lengă o Thagarimos le Devllehko, andea lengă čeačimata, thai rodea te zurearăl le, andai Kris le Moisasti thai le Prooročea, pa le butea dikhlimasa koa Isus. O dimos duma nikrălas dă droboitu ji dă reate.
24 Iekh pateaine so phenelas lengă o, ta aver či pateaine.
25 Anda kă on teleardine khără ando biatearimos iekh le kolavrănça, o Pavelo či mai phendea dă sar kakala orbe: „Mišto phendea o Sfînto Duxo andoa prooroko o Isaia karing tumară dadda,
26 kana phendea: „Jea koa poporo kadoa, thai phen lehkă: „Ašunena tumară kanença, thai či atearăna; le iakhănça tumarănça dikhăna, thai či dikhăna,
27 Kă o illo kadale norodohko baŕai'lo; on ašunen le kanença, phandadine pehkă iakha, ka na varesar te dikhăn le iakhănça, te ašunen le kanença, te atearăn le illesa, te ambolden pe koa Dell, thai te sastearau le.”
28 Te jeanen kă o skăpimos kadoa le Devllehko sas tradino le Neamurengă, thai ašunena les.”
29 Kana phendea kadala divanuri, le Iudeia telearde, dindoi duma astardimasa maškar lende.
O Pavelo bešel thai delduma dui bărši ande Roma.
30 O Pavelo mai ašilo orta dui bărši ande khă khăr, kai lea sas les potindimasa. O lelas sa kodolen kai avenas te dikhăn les,
31 delasduma o Thagarimos le Devllehko, thai sîkavelas le manušen, sa le zuralimasa bi či khă lopînz, kola dičimasa koa Rai o Isus Kristoso.
Pavel, pe insula Malta
1 După ce am scăpat de primejdie , am aflat că insula se numea Malta. 2 Barbarii ne‑au arătat o bunăvoință neobișnuită; au aprins un foc și ne‑au primit pe toți, căci începuse să plouă și era frig. 3 Pavel a adunat o grămadă de vreascuri și, când a pus‑o pe foc, o viperă a ieșit din cauza căldurii și s‑a prins de mâna lui. 4 Barbarii, când au văzut jivina atârnată de mâna lui, au zis unii către alții: „Fără îndoială că omul acesta este un ucigaș, căci, deși a scăpat teafăr din mare, Dreptatea nu‑i îngăduie să trăiască.” 5 Pavel a scuturat jivina în foc și n‑a pățit nimic, 6 deși ei așteptau să se umfle sau să cadă pe dată mort. Dar după ce au așteptat mult și au văzut că nu i se întâmplă nimic rău, și‑au schimbat părerea și ziceau că este un zeu.
7 În împrejurimi erau moșiile mai‑marelui insulei, numit Publius. El ne‑a primit și ne‑a găzduit cu multă omenie trei zile. 8 Tatăl lui Publius zăcea cuprins de febră și dizenterie. Pavel a mers la el, s‑a rugat , și‑a pus mâinile peste el și l‑a vindecat. 9 Atunci au început să vină și ceilalți bolnavi de pe insulă și au fost vindecați. 10 Ne‑au arătat multă cinste și, la îmbarcarea noastră, ne‑au dat tot ce aveam nevoie.
Sosirea la Roma
11 După trei luni, am plecat cu o corabie venită din Alexandria care iernase pe insulă și care purta semnul Dioscurilor . 12 Am ajuns la Siracuza, unde am rămas trei zile. 13 De acolo, am ridicat ancora și am ajuns la Regium. Fiindcă a doua zi a început să bată vântul din sud, după două zile am ajuns la Puteoli, 14 unde i‑am întâlnit pe câțiva frați, care ne‑au rugat să rămânem cu ei șapte zile. Și astfel am ajuns la Roma. 15 Acolo, frații care auziseră despre noi au venit în întâmpinarea noastră până la Forul lui Apius și până la Trei Taverne. Văzându‑i, Pavel I‑a mulțumit lui Dumnezeu și s‑a îmbărbătat. 16 Când am ajuns la Roma, [centurionul i‑a predat pe întemnițați prefectului gărzilor pretoriene, iar] lui Pavel i s‑a îngăduit să locuiască separat, cu un soldat care‑l păzea.
Pavel propovăduiește la Roma
17 După trei zile, Pavel i‑a chemat pe mai‑marii iudeilor și, după ce s‑au adunat, le‑a zis: „Fraților, fără să fi făcut ceva împotriva poporului sau obiceiurilor noastre strămoșești, în Ierusalim am fost predat romanilor și pus în lanțuri. 18 După ce m‑au cercetat , ei voiau să‑mi dea drumul, pentru că nu era în mine nicio vină de moarte. 19 Dar iudeii s‑au împotrivit și am fost nevoit să fac apel la cezar, dar nu fiindcă aș fi avut de gând să‑mi învinuiesc neamul. 20 De aceea v‑am chemat să vă văd și să vorbim, căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanț.” 21 Ei i‑au răspuns: „Noi n‑am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine și nici n‑a venit vreun frate care să ne anunțe sau să spună ceva rău despre tine. 22 Dar am vrea să auzim de la tine ce gândești, deoarece știm că gruparea aceasta pretutindeni stârnește împotrivire.”
23 Au hotărât cu el o zi și au venit mai mulți la locuința lui. Pavel le‑a dat lămuriri și mărturie despre Împărăția lui Dumnezeu încercând, de dimineața până seara, să‑i convingă cu privire la Isus pe baza Legii lui Moise și a Profeților. 24 Unii s‑au lăsat înduplecați de spusele lui, dar alții n‑au crezut. 25 Fiindcă s‑au iscat neînțelegeri între ei, au plecat, iar Pavel le‑a mai zis doar atât: „Bine a zis Duhul Sfânt despre părinții voștri prin profetul Isaia, 26 când a spus:
Du‑te la poporul acesta și spune‑i:
«De auzit veți auzi, și nu veți înțelege;
de privit veți privi, și nu veți vedea.
27 Căci inima acestui popor s‑a împietrit;
cu urechile greu au auzit,
iar ochii și i‑au închis,
ca nu cumva să vadă cu ochii,
să audă cu urechile,
să înțeleagă cu inima
și să se întoarcă la Mine ca să‑i vindec.»
28 Să știți că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu le‑a fost trimisă neamurilor și ele vor asculta.” 29 [După ce le‑a zis aceste cuvinte , iudeii au plecat purtând discuții aprinse unii cu alții.]
30 Pavel a rămas doi ani într‑o casă închiriată și îi primea pe toți cei care veneau la el. 31 Propovăduia Împărăția lui Dumnezeu și‑i învăța pe oameni despre Domnul Isus Hristos cu toată îndrăzneala și fără nicio piedică.