O Anania thai e Safira.
1 Ta khă manuši, kai bušolas Anania, bitindea khă phuwoŕî, pehka romneasa la Safirasa,
2 thai atărdeardea khă rig andal love, dindoi pe duma pehka romneasa; pala kodea nigărdea e rig e kolaver, thai thodea la kal pînŕă le apostolengă.
3 O Petro phendea lehkă: „Anania, anda soste pherde o Beng teo illo te xoxaves le Sfîntone Duxos, thai te garaves khă rig anda le love la phuweorakă?
4 Te na bitindinola, či ašelas oi tiri? Thai, pala so bitindean la, našti daštisas te kărăs so kames lakă lovença? Sar daštisardea pe te kărdeol kadea khă gîndo ande teo illo? Či xoxadean le manušen, ta le Devlles.”
5 O Anania, kana ašundea le divanuri kadala, pelo tele, thai dea pehko dii. Khă bari dar astardea saoŕăn kai ašunenas kadala butea.
6 Le tărnăxara uštile, thodine pe leste, ankalade les avri, thai praxosarde les.
7 Kam pala trin čeasuri, šutea pe i lesti romni, bi te jeanel, so kărdilea sas.
8 O Petro phendea lakă: „Phen mangă, kaditença bitindean e phuwoŕî?” „E”, dea anglal oi, „kaditença.”
9 Atunčeara o Petro phendea lakă: „Sar ta dean tume duma maškar tumende te zumaven le Duxos le Raiehkărăs? Dikta le pînŕă kolengă kai praxosarde te romes, sî koa udar, thai lena tu i tut.”
10 Oi peli iekhatar kal pînŕă lehkă, thai dea pehko dii. Kana šute pe le tărnăxara, arakhlela mulli; ankaladela avri, thai praxosardela paša lako rom.
11 Khă bari dar astardea sa le tidimas thai saoŕăn kai ašunenas kadala butea.
E izbînda le apostolendi.
12 Andal vast le apostolengă kărdeonas pe but minunea ando norodo. Saoŕă bešenas andekh than ando pridvoro le Solomonohko,
13 thai či iekh anda le kolaver či lelas te lipil pe lendar; ta o norodo lăudilas le ando mui o baro.
14 O dindimos kolengo kai pateanas ando Rai, murši thai juwlea, bareolas sa mai but;
15 ji oče kă ankalavenas le nasfalen orta pel uliçî, thai thonas le pel paturea thai andel thana, anda kă, atunčeara kana nakhăla o Petro, barem lesti ušal te nakhăl pa vo iekh anda lende.
16 O butimos, sakadea našelas ando Ierusalimo, anda le četăçi dă pašal, thai anenas le nasfalen thai kolen kăznime le duxurendar le jungalendar: thai sa sasteonas.
Le apostolea phandade thai skăpime.
17 Ta o baro rašai thai sa kukola kai sas lesa andekhthan, e partida le Sadušeiendi, uštile pherde xoli,
18 thodine le vast pel apostolea, thai šude le ando beči kai sas le.
19 Ta khă înjero le Raiehko pîtărdea le udara le bečehkă reate, ankaladea le avri, thai phendea lengă:
20 „Jeantar, bešen ando Templo, thai vestin le norodohkă sa le divanuri la čivavakă kadalakă.”
21 Kana ašundine on kadala divanuri, šute pe kana phaŕadeol o des ando Templo, thai line te sîkaven le norodos. O mai baro le rašango thai kola kai sas lesa, aviline biajukărimahko, tidine o Soboro thai soa phurimios le šeavengo le Israelohko, thai tradine koa beči te anen le apostolen.
22 Le aprozea, ka lengo avimos, či arakhline le ando beči. Amboldinisai le thai phendine kadea:
23 „O beči arakhleam les phandado sa la grijasa, thai le pîndaren bešlindoi ande pînŕănde kal udara; ta, kana pîtărdeam, či arakhleam khanikas andră.”
24 Kana ašundine kadala vorbe, o kăpitano le Templohko thai le raša le mai bară ašiline barune, thai či jeanenas so te patean pa le apostolea thai pa le avimata kadale kărdimasti.
25 Varekon avilo thai phendea lengă: „Dikta kă le manuši, kai šutean le ando beči, bešen ando Templo, thai sîkaven le norodos.”
26 Atunči o kăpitano le Templohko teleardea le aprozănça thai andea le; ta na la zorasa, kă daranas te na aven mudarde le baŕănça le norodostar.
27 Pala so andine le, thodine le angloa Soboro. Thai o baro rašai pušlea le kadea:
28 „Či mothodeam tumengă ame sa la zorasa te na sîkaven le norodos ando Anau kadoa? Thai dikta kă tume pherdean o Ierusalimo le sîkaimasa tumarăsa, thai roden te šuden pe amende o rat kodole manušehko.”
29 O Petro thai le apostolea le kolaver, čeačio phendimos, phendea lengă: „Trăbul te ašunas mai but le Devllestar dă sar le manušendar!
30 O Dell amară daddengo juvindisardea le Isusos, saves tume mudardean Les, Karfidindoi Les po kašt.
31 Kadale Isusos, o Dell vazdea Les Pehka zorasa, thai kărdea Les Rai thai Skăpitorii, kaste del le Israelos o kăimos thai o iertimos le bezexăngo.
32 Ame sam martorea kadale buteangă, sar i o Sfînto Duxo, saves muklea Les o Dell kolengă kai ašunen Lestar.”
Le apostolengă del pe lengă drom.
33 Kana ašundine on kadala divanuri, šinenas le koa illo thai dine pe duma te mudarăn le.
34 Ta khă Fariseo bušlino Gamalielo, khă sîkaditorii la Krisako, jeanglino sa le norodostar, ušti'lo ande pînŕănde ando Soboro thai mothodea te ankalaven xançî avri le apostolen.
35 Pala kodea phendea lengă: „Manušale Israieliçîna, len mišto godi so sî tume ando gîndo te kărăn kadale manušengă.
36 Kă na dă but dičilo o Teuda, kai phenelas kă o sî varekon, thai ka sao astardi le kam štar šella manuši. O sas mudardo, thai sa kola kai avilesas pala leste, sas phardine thai xasardine.
37 Pala leste avilo o Galaliano, po čiro le ramaimahko, thai çîrdea but norodo ande pesti rig: gălotar i o, thai sa kola kai avile pala leste sas phaŕadine.
38 Thai akana, me phenau tumengă: „Na mai năkăjin le manušen kadalen, thai mekăn le pačeasa! Kana o zumaimos or e buti kadea sî katal manuši, xasaola;
39 ta kana sî kata o Dell, našti xasarăn les. Te na pomenin tume kă marăn tume le Devllesa.”
40 On ašundine lestar. Thai, pala so akhardine le apostolen, thodine te marăn le ăl ŕaiança, atărdearde le te den duma ando Anau le Isusohko, thai dine le drom.
41 On telearde angloa Soboro, thai bukurisai le kă sas vreničime te aven lajaimahko, anda o Anau Lehko.
42 Thai ande sako des, ando Templo, thai khără, či atărdeonas te sîkaven le manušen, thai te vestin E LašiVestea le Isus Kristososti.
1 Dar un om numit Anania, împreună cu Safira, soția lui, a vândut un ogor 2 și a păstrat o parte din preț cu știrea soției lui. Apoi a adus cealaltă parte și a pus‑o la picioarele apostolilor. 3 Petru i‑a zis: „Anania, de ce ți‑a umplut Satana inima ca să‑L minți pe Duhul Sfânt și să păstrezi o parte din prețul ogorului? 4 Dacă nu‑l vindeai, nu rămânea al tău? Și după ce l‑ai vândut, nu rămâneau banii în stăpânirea ta? Cum de ți‑ai pus în gând să faci acest lucru? Nu pe oameni i‑ai mințit, ci pe Dumnezeu.” 5 Când a auzit aceste cuvinte, Anania a căzut și și‑a dat sufletul. O mare frică i‑a cuprins pe toți cei ce ascultau aceste lucruri . 6 Tinerii s‑au ridicat, l‑au acoperit, l‑au dus afară și l‑au îngropat.
7 Cam după trei ceasuri a intrat și soția lui, fără să știe ce se întâmplase. 8 Petru i‑a zis: „Spune‑mi, cu atât ați vândut ogorul?” Ea a răspuns: „Da, cu atât.” 9 Atunci, Petru i‑a zis: „Cum de v‑ați învoit să‑L ispitiți pe Duhul Domnului? Iată, picioarele celor ce l‑au îngropat pe bărbatul tău sunt la ușă și te vor duce și pe tine!” 10 Ea a căzut dintr‑odată la picioarele lui și și‑a dat sufletul. Când au intrat tinerii, au găsit‑o moartă; au scos‑o afară și au îngropat‑o lângă bărbatul ei. 11 O mare frică a cuprins toată biserica și pe toți cei ce au auzit aceste lucruri .
Lucrarea apostolilor
12 Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în popor. Fiind toți într‑un cuget, se adunau în Porticul lui Solomon 13 și niciunul dintre ceilalți nu cuteza să li se alăture; dar poporul îi lăuda mult. 14 Mulțimea celor ce credeau în Domnul, bărbați și femei, se mărea tot mai mult, 15 încât îi scoteau pe bolnavi pe ulițe și îi puneau pe paturi și pe rogojini, pentru ca, atunci când avea să treacă Petru, măcar umbra lui să se oprească peste vreunul dintre ei. 16 Se adunau la Ierusalim și mulțimi din cetățile vecine, aducând bolnavi și oameni chinuiți de duhuri necurate, și toți se vindecau.
Întemnițarea și eliberarea apostolilor
17 Atunci , marele‑preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică gruparea saducheilor, s‑au ridicat plini de invidie, 18 au pus mâna pe apostoli și i‑au aruncat în temniță. 19 Dar în timpul nopții, un înger al Domnului a deschis ușile temniței, i‑a scos afară și le‑a zis: 20 „Mergeți, stați în Templu și vestiți poporului toate cuvintele acestei Vieți!” 21 Când au auzit ei , au intrat dis‑de‑dimineață în Templu și au început să dea învățătură. Marele‑preot și cei ce erau cu el au venit, au adunat Sinedriul, adică sfatul bătrânilor fiilor lui Israel, și au trimis la temniță să‑i aducă pe apostoli . 22 Când au sosit gărzile, nu i‑au găsit în temniță. S‑au întors și au dat de veste, 23 zicând: „Temnița am găsit‑o bine încuiată și pe paznici stând în picioare la uși, dar când am deschis, n‑am găsit pe nimeni înăuntru!” 24 Auzind aceste cuvinte, căpitanul gărzii Templului și preoții de seamă au rămas uimiți și se întrebau cum s‑a putut întâmpla așa ceva. 25 Cineva a venit și le‑a dat de veste: „Iată, oamenii pe care i‑ați aruncat în temniță stau în Templu și dau învățătură poporului!” 26 Atunci, căpitanul gărzii Templului a mers cu străjerii ca să‑i aducă, dar nu cu forța, căci se temeau să nu fie uciși cu pietre de popor.
27 După ce i‑au adus, i‑au pus înaintea Sinedriului, iar marele‑preot i‑a întrebat, 28 zicând: „Nu v‑am poruncit noi cu tărie să nu dați învățătură în numele acesta? Și iată că voi ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și vreți să aruncați asupra noastră sângele acestui om!” 29 Drept răspuns, Petru și apostolii au zis: „Trebuie să ascultăm mai degrabă de Dumnezeu decât de oameni! 30 Dumnezeul părinților noștri L‑a înviat pe Isus, pe care voi L‑ați omorât atârnându‑L pe lemn. 31 Pe El Dumnezeu L‑a înălțat la dreapta Lui ca Întemeietor și Mântuitor , ca să‑i dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor. 32 Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca și Duhul Sfânt, pe care Dumnezeu L‑a dat celor ce I se supun.”
33 Când au auzit aceasta , ei s‑au mâniat cumplit și voiau să‑i omoare. 34 Dar un fariseu numit Gamaliel , un învățător al Legii prețuit de tot poporul, s‑a ridicat în Sinedriu și a poruncit să‑i scoată pe oameni afară pentru câtva timp. 35 Apoi a zis: „Bărbați israeliți, luați seama la ce aveți de gând să faceți cu oamenii aceștia! 36 Căci nu demult s‑a arătat Teuda, care zicea că este cineva și căruia i s‑au alăturat cam patru sute de bărbați. El a fost omorât și toți cei ce se încredeau în el au fost risipiți și s‑a ales praful de ei. 37 După el s‑a ridicat Iuda Galileeanul, pe vremea recensământului, și a atras mult popor de partea lui. A pierit și el, iar toți cei ce se încredeau în el au fost risipiți. 38 De aceea, vă zic: depărtați‑vă de oamenii aceștia și lăsați‑i! Dacă planul sau lucrul aceasta este de la oameni, va fi nimicit; 39 dar dacă este de la Dumnezeu, nu‑l veți putea nimici. Nu cumva să vă treziți luptând împotriva lui Dumnezeu!” Ei l‑au ascultat. 40 Și după ce i‑au chemat pe apostoli, i‑au bătut , le‑au poruncit să nu mai vorbească în Numele lui Isus și le‑au dat drumul. 41 Apostolii au plecat din fața Sinedriului, bucurându‑se că au fost învredniciți să fie înjosiți pentru Numele Lui . 42 Și în fiecare zi, în Templu și în case, nu încetau să‑i învețe pe oameni și să‑L vestească pe Isus ca Hristos.