O dinoduma le phendimahko le Štefanohko.
1 O baro rašai phendea: „Kadea bešen le butea?”
2 O Štefano dea anglal: „Phralale thai daddale, ašunen! O Dell la slavako sîkadi'lo amară daddehkă le Avraamohkă, kana sas ande Mesopotamia, anglal kaste avel ando Xaran.
3 Thai phendea lehkă: „Ankli anda o čem tiro thai anda ti familia, thai telear ando čem, kai sîkavaua tukă les.”
4 O ankăsto atunčeara anda o čem le Xaldeiengo, thai avilo ando Xarano. Dă oçal, pala o mullimos lehkă daddehko, o Dell mutisardea les ando čem kadoa, ande sao bešen tume akana.
5 Andoa čem kadoa či dea pe lehkă khanči ando stăpînimos, či barem khă palma thanesti, ta šinadea pe kă dela pe lehkă ando stăpînimos lehkă, thai la semençiakă pala leste, barem kă nas les či khă šeau.
6 O Dell phendea lehkă kă e sămînça lestiavela te bešel ande khă čem străino, avela robime, thai avela kăznime štar šella bărši.
7 „Ta o neamo, savehkă avena robea, krisîniua le Me”, phendea o Dell. „Pala kodea, anklena, thai kandena Mangă ando than kadoa.”
8 Pala kodea dea les o phanglimos le šindimahkoroata; thai kadea o Avraamno, kana kărdea le Isakos, šindea les roata ando des le oxtongo; o Isako kărdea thai šindearoata le Iakovos, thai o Iakovo le dešuduien anglalpapuren.
9 Ta le anglalpapurea, kai sas lengă xoli po Iosifo, bitinde les, kaste avel nigărdo ando Ejipto, Ta o Dell sas lesa,
10 thai skăpisardea les anda sa le nasulimata lehkă; dea les xaraimos thai nakhlimos angloa Faraono, o thagar le Ejiptohko, kai thodea les dregatorii poa Ejipto thai pa sa pehko khăr.
11 Avilio khă baro bokhalimos ande soa Ejipto thai o Kanaano. E kazna sas bari, thai amară dadda či arakhănas xamahko.
12 O Iakovo ašundea kă ando Ejipto sas div, thai tradea amară dadden anglal data oče.
13 Thai kana avile duito data, o Iosifo sas prinjeando pehkă phralendar, thai o Faraono ašundea anda savi viça sas o Iosifo.
14 Pala kodea o Iosif tradea te akharăl lehkă daddes le Iakovos thai sa la familia lehkăra, eftavardeši thai panji sufleturi.
15 O Iakovo ulisto ando Ejipto, kai mullo o thai amară dadda.
16 Thai sas mutisarde ando Sixemo, thai thodine ando than le mullimahko, kai tindeasas les o Avraamo varesar lovença kata le šeave le Emorohkă, ando Sixemo.
17 Pašolas o čiro kana avelas te pherdeol o šinaimos, kai kărdeasas les o Dell le Avraamosa. O norodo bari'lo thai buti'lo ando Ejipto,
18 ji kana vazdinisai'lo aver thagar, kai či prinjeanelas le Iosifos.
19 O thagar kadoa xunadea amară neamos, thai kăznisardea amară dadden, ji oče kaste šuden pehkă gloaten, kaste na mai train.
O čiro le Moisahko.
20 Ando čiro kodoa kărdi'lo o Moise, kai sas šukar angloa Dell. O sas pravardo trin šon ando khăr pehkă daddehko.
21 Thai kana sas šudino, lea les e šei le Faraonosti, thai bareardea les sar pehkă šeaves.
22 O Moise sîti'lo soa xaraimos le Ejipteanengo, thai sas zuralo ando divano thai andel kărimata.
23 Les sas les štarvardeši bărši, kana avile lehkă ando illo o kamimos te rodel pehkă phralen, le šeaven le Israelohkărăn.
24 Dikhlea iekhăs anda lende kăznime pe bičeačimaste; lea lesti rig, vazdea kukoles le perades, thai mudardea le Ejipteanos.
25 Patealas kă lehkă phral atearăna kă o Dell anda lehkă vast anela lengă o izbîndimos; ta či ateardine.
26 O duito des, kana marănas pe on, o Moise avilo ande lengo maškar, thai kamblea te împtile. „Manušale”, phendea o, „tume san phral; sostar kamen te došaven tume iekh avrăsa?”
27 Ta kukoa kai došavelas pehkă pašes, spidea les, thai phendea lehkă: „Kon thodea tu stăpînitorii thai krisînitorii pa amende?”
28 Kames te mudarăs ma i man sar mudardean arati le Ejipteanos?”
29 Koa ašundimos kadale divanurengă, o Moise našlo, thai gălo ta bešlo sar străino pe phuw ando Madiano, kai kărdea dui šeave.
30 Pa štarvardeši bărši, sîkadi'lo lehkă khă înjero ande pustia le barăbaŕăsti le Sinaiosti, ande para la iagati khă kanŕăsti.
31 O Moise, kana dikhlea les, mirisai'lo kadale sîkaimastar; thai, kana pašolas te dikhăl so sî, ašundea o mui le Raiehko,
32 kai phendea lehkă: „Me sîm o Dell te daddengo, o Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko, thai o Dell le Iakovohko.” Thai o Moise, isdraindoi, či mai îndrăsnisardea te dikhăl.
33 O Rai phendea lehkă: „Ankalau te papučea andal pînŕă, kă o than pe sao bešes, sî khă phuw sfînto.
34 Dikhlem o kăznimos Mîŕă poporohko, kai sî ando Ejipto, ašundem lengă vatimata, thai ulistem te skăpi le. Akana, telear, tradaua tu ando Ejipto.”
35 Kadale Moisas, savestar šudinesas pe on, kana phendine: „Kon thodea tu tut stîpînitorii thai krisînitorii?” O Dell tradea les sar stăpînitorii thai skăpitorii, le kandimasa le înjerohko, kai sîkadilosas lehkă ando rugo.
36 O ankaladea le andoa Ejipto, thai kărdea minuni thai semne ando Ejipto, kai Marea e Lolli, thai ande pustia, štarvardeši bărši.
37 Kadoa Moise phendea le šeavengă le Israelohkărăngă: „O Rai, o Dell tumaro, vazdela anda tumară phral khă prooroko sar mande: lestar te ašunen.”
38 O si koda kai, ando tidimos le Israieliçăngo andai pustia, le înjerosa, kai dea lehkă duma poa baŕobaro o Sinai, thai amară daddença, lea divanuri juvinde, kaste del le amengă.
39 Amară dadda či kambline te ašunen les, thai na šutelessama: thai, ande lengă ille, amboldile karing o Ejipto,
40 thai phendine le Aaronohkă: „Kăr amengă varesar devlla, kai te jean angla amende; kă kadoa Moise, kai ankaladea ame andoa čem le Ejiptohko, či jeanas so kărdea.”
41 Thai ande le des kodola, kărdine khă guruviç, andine jertfa le idolohkă, thai bukurisai le la buteatar lengă vastendi.
42 Atunči o Dell amboldi'lo lendar, thai dea le te bandeon anglai oštirea le čerestii, pala sar sî ramome ando lill le prooročengo: „Andean Mangă tume juvindimata thai jertfe čiro dă štarvardeši bărši ande pustia, khăr le Israelohko?…
43 Phiradean e çăra le Molaxosti thai o tipo la čeraiako le zeosti Remfan, le tipuri kodola, kai kărdean le te bandeon angla lende! Anda kodea mutisaraua tume înteal o Babilono.”
44 Amară dadda sas le ande pustia e çăra le arakhadimastii, kadea sar thodeasas les Kukoa kai phendeasas le Moisahkă te kărăla les pala o tipo, kai dikhleasas les.
45 Thai amară dadda andine la, ka pehko rîndo, tala o sîkaimos le Iosuahko, kana šute pe ando čem stîpînime le Neamurendar, kai o Dell našadea le angla amară dadda; thai ašili oče ji andel desa le Davidohkă.
46 O David lea mila angloa Dell, thai manglea te vazdel khă than bešlmahko anda o Dell le Iakovohko.
47 Thai o Solomono sas kodoa kai vazdea Lehkă ăkh khăr.
48 Ta Kukoa But Baro či bešel ande thana kardine vastestar manušengărăndar, sar phenel o prooroko:
49 „O čerii sî Muŕo skamin le raimahko, thai e phuw sî o than Mîŕă pînŕăngo. Savestar khăr vazdeana Mangă tume Mangă, phenel o Rai, or sao avela Muŕo than le čiimahko?
50 Či kărdea Muŕo vast sa kadala butea?”…
O mudarimos le Štefanohko baŕănça.
51 „Manuši zurale zorasa, bišindineroata le ileesa thai le kanença! Tume orkana na den tume le Sfîntone Duxosa. Sar kărdine tumară dadda, kadea kărăn i tume.
52 Saven anda le prooročea či mudarde le tumară dadda? Mudarde kolen kai phenenas mai anglal poa avimos Kolehko Bibezexalo, saves bitindean Les akana, thai mudardean Les,
53 tume, kai kana ašundean e Kris dini kata le înjerea, thai či arakhlean la!…”
54 Kana ašundine on kadala divanuri, šinelas le po illo, thai danddearănas le dandd pa leste.
55 Ta o Štefano, pherdo Sfînto Duxo, vazdea pehkă iakha karing o čerii, dikhlea e slava le Devllesti, thai le Isusos bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti;
56 thai phendea: „Dikta, dikhau le čerurii pîtărde, thai le Šeaves le manušehko bešlindoi ande pînŕănde ande čeači rig le Devllesti.”
57 On line atunči te çîpin, phandade pehkă kan, thai thai aviline saoră ande khă gîndo pa leste.
58 Çîrdine les avri andai četatea, thai mudarde les baŕănça. Le phenditorea thodine saoŕă pehkă çoale ka le pînŕă khă tărnăharehkă, dinoanau Saulo.
59 Thai šudenas baŕănça ando Štefano, kai rudilas pe thai phenelas: „Raia Isuse, le o duxo muŕo!”
60 Pala kodea deačeanga, thai çîpisardea mosa zuralesa: „Raia, na nikăr lengă sama kadea bezex!” Thai pala kadala divanuri, suto.
Cuvântarea lui Ștefan
1 Marele‑preot a zis: „Așa stau lucrurile?” 2 Ștefan a răspuns: „Fraților și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei i S‑a arătat părintelui nostru Avraam pe când era în Mesopotamia, înainte să fi locuit în Haran, 3 și i‑a zis: «Ieși din țara ta și din familia ta și vino în țara pe care ți‑o voi arăta.» 4 Atunci, el a ieșit din țara caldeenilor și s‑a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l‑a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum. 5 Dar nu i‑a dat ca moștenire nici măcar o palmă de pământ în ea, ci i‑a făgăduit că i‑o va da în stăpânire lui și seminției lui după el , deși nu avea niciun copil. 6 Dumnezeu i‑a spus că seminția lui va locui într‑o țară străină, unde va fi înrobită și va fi asuprită patru sute de ani . 7 «Dar Eu voi judeca neamul care îi va înrobi» , a zis Dumnezeu. «După aceea, vor ieși și Îmi vor sluji în locul acesta.» 8 Apoi i‑a dat legământul circumciziei; și astfel Avraam l‑a născut pe Isaac și l‑a circumcis în ziua a opta, Isaac l‑a născut pe Iacov, și Iacov , pe cei doisprezece patriarhi.
9 Iar patriarhii, fiindcă îl invidiau pe Iosif, l‑au vândut în Egipt. Dar Dumnezeu era cu el 10 și l‑a scos din toate necazurile lui; i‑a dat trecere și înțelepciune înaintea lui Faraon , împăratul Egiptului, care l‑a pus cârmuitor peste Egipt și peste toată casa lui . 11 Dar asupra întregului Egipt și asupra Canaanului s‑a abătut o foamete . Era mare strâmtorare, iar părinții noștri nu găseau hrană. 12 Iacov a auzit că în Egipt este grâu și i‑a trimis pe părinții noștri prima oară. 13 A doua oară, Iosif li s‑a făcut cunoscut fraților săi și Faraon a aflat din ce neam este Iosif. 14 Apoi Iosif a trimis să‑i cheme pe Iacov, tatăl său, și întreaga familie, șaptezeci și cinci de suflete. 15 Iacov s‑a coborât în Egipt; acolo au murit el și părinții noștri, 16 dar au fost strămutați la Sihem și puși în mormântul pe care îl cumpărase Avraam cu preț de argint de la fiii lui Hamor, în Sihem.
17 Când se apropia vremea împlinirii făgăduinței pe care i‑o făcuse Dumnezeu lui Avraam, poporul a crescut și s‑a înmulțit în Egipt, 18 până când peste Egipt s‑a ridicat un alt împărat, care nu‑l cunoștea pe Iosif . 19 Acesta s‑a purtat cu viclenie față de neamul nostru, i‑a asuprit pe părinții noștri și i‑a silit să‑și părăsească pruncii, ca să nu mai trăiască. 20 În vremea aceasta s‑a născut Moise, care era plăcut înaintea lui Dumnezeu. El a fost crescut trei luni în casa tatălui său . 21 Și când a fost părăsit, l‑a luat fiica lui Faraon și l‑a crescut ca pe fiul ei. 22 Moise a fost educat în toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic în cuvinte și în fapte.
23 Când a împlinit patruzeci de ani, i‑a venit în gând să‑i cerceteze pe frații săi, fiii lui Israel. 24 Și, văzând că unul era nedreptățit, i‑a luat apărarea, l‑a răzbunat pe cel asuprit și l‑a omorât pe egiptean. 25 Credea că frații săi vor înțelege că Dumnezeu le va da izbăvirea prin mâna lui; dar ei n‑au înțeles. 26 A doua zi, a venit la unii care se băteau și i‑a îndemnat la pace, zicând: «Oameni buni, sunteți frați: de ce vă nedreptățiți unul pe altul?» 27 Dar cel care‑l nedreptățea pe aproapele său l‑a repezit și i‑a zis: «Cine te‑a pus pe tine stăpân și judecător peste noi? 28 Vrei să mă omori și pe mine cum l‑ai omorât ieri pe egiptean?» 29 La auzul acestor vorbe , Moise a fugit și a locuit ca străin în țara Madian, unde a avut doi fii.
30 Peste patruzeci de ani, i s‑a arătat un înger în pustiul muntelui Sinai, în flacăra de foc a unui rug . 31 Moise, când l‑a văzut, s‑a minunat de vedenia aceasta și, pe când se apropia să vadă, s‑a auzit glasul Domnului: 32 «Eu sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam, [Dumnezeul] lui Isaac și [Dumnezeul] lui Iacov.» Moise s‑a cutremurat și n‑a îndrăznit să privească. 33 Domnul i‑a zis: «Scoate‑ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai este pământ sfânt! 34 Am văzut bine apăsarea poporului Meu în Egipt, am auzit tânguirea lor și am coborât să‑i izbăvesc. Vino acum, te trimit în Egipt!» 35 Pe acest Moise, pe care‑l tăgăduiseră ei când au zis «Cine te‑a pus pe tine stăpân și judecător?» , pe acesta Dumnezeu l‑a trimis conducător și izbăvitor, prin îngerul care i se arătase în rug. 36 El i‑a scos din Egipt și a făcut minuni și semne în Egipt, la Marea Roșie și în pustiu, timp de patruzeci de ani. 37 Acest Moise le‑a zis fiilor lui Israel: «Domnul, Dumnezeul [vostru], vă va ridica dintre frații voștri un profet ca mine.» 38 El este acela care a fost în adunarea din pustiu, cu îngerul care i‑a vorbit pe muntele Sinai și cu părinții noștri, cel care a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă. 39 Dar părinții noștri n‑au vrut să‑i dea ascultare, ci l‑au nesocotit, și în inimile lor s‑au întors către Egipt. 40 I‑au zis lui Aaron: «Fă‑ne niște dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci cu acest Moise, care ne‑a scos din țara Egiptului, nu știm ce s‑a întâmplat!» 41 Au făcut un vițel în zilele acelea, au adus jertfă idolului și s‑au bucurat de lucrul mâinilor lor. 42 Atunci, Dumnezeu S‑a întors de la ei și i‑a lăsat să se închine oștirii cerului, după cum este scris în cartea profeților:
Mi‑ați adus voi animale înjunghiate și jertfe
timp de patruzeci de ani în pustiu, casă a lui Israel?
43 Ați purtat cortul lui Moloh
și steaua zeului vostru Refan,
chipurile pe care le‑ați făurit ca să vă închinați lor!
Eu însă vă voi strămuta dincolo de Babilon.
44 Cortul mărturiei era cu părinții noștri în pustiu, așa cum poruncise Cel ce i‑a spus lui Moise să‑l facă după modelul pe care‑l văzuse. 45 După ce l‑au primit, părinții noștri , împreună cu Iosua, l‑au adus când au cucerit popoarele pe care Dumnezeu le‑a izgonit dinaintea părinților noștri, și așa a rămas până în zilele lui David. 46 David a căpătat har înaintea lui Dumnezeu și a cerut să găsească un lăcaș pentru casa lui Iacov , 47 dar Solomon I‑a zidit o Casă. 48 Cel Preaînalt însă nu locuiește în lăcaș făcut de mâini omenești , după cum zice profetul:
49 Cerul este tronul Meu,
și pământul este reazem picioarelor Mele.
Ce fel de casă Îmi veți zidi, zice Domnul,
sau care va fi locul Meu de odihnă?
50 Oare nu mâna Mea a făcut toate acestea?
51 Oameni îndărătnici , care aveți inima și urechile necircumcise ! Voi întotdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt! Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi! 52 Pe care dintre profeți nu l‑au prigonit părinții voștri? I‑au omorât pe cei care anunțau venirea Celui Drept, ai cărui trădători și ucigași sunteți 53 voi, care ați primit Legea prin mijlocirea îngerilor, și n‑ați păzit‑o!”
Uciderea lui Ștefan cu pietre
54 Când au auzit ei aceste cuvinte , clocoteau de mânie în inimile lor și scrâșneau din dinți împotriva lui. 55 Dar Ștefan , plin de Duhul Sfânt, și‑a ațintit privirea spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu 56 și a zis: „Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu!” 57 Dar ei au început să răcnească, și‑au astupat urechile și s‑au năpustit toți într‑un gând asupra lui. 58 L‑au târât afară din cetate și au început să arunce cu pietre în el. Martorii și‑au pus hainele la picioarele unui tânăr numit Saul 59 și aruncau cu pietre în Ștefan, care se ruga și zicea: „Doamne Isuse, primește duhul meu!” 60 Apoi a îngenuncheat și a strigat cu glas tare: „Doamne , nu le ține în seamă păcatul acesta!” Și, după ce a vorbit astfel, a adormit.