O Danielo ande groapa le leiença.
1 O Dariu arakhlea dromesa te thol poa thagarimos ăkh šell thai biši jene raimatăngă, kai trăbunas te aven phaŕadine ande soa thagarimos;
2 Thodea ando čikat lengo trin šerăbară, ando dindimos savengo sas i o Danielo. Le raimata kadala sas le te den dimos, ta o thagar te na dukhavel či khă xasardimos.
3 Ta o Danielo nakhavelas sa kadale šerănbarăn thai raimatăn, anda kă ande leste sas khă duxo vazdino; thai o thagar delas pe godi te tholes pa soa thagarimos.
4 Atunčeara le šerăbară thai le raimata rodine te arakhăn vareso poa Danielo, kaste pîŕîsarăn les ande so dičion pe le butea le thagarimahkă. Ta na daštisarde te arakhăn khanči, čina khă buti thodini te avel xamasti, anda kă o sas pateamno, thai či arakhadeolas pe či khă athaimos ande leste thai či khă buti nasul.
5 Atunčea le manuši kadala phendine: „Či arakhasa či khă divano roimahko pa kadoa Danielo, avri dă sar arakhasa vareso ande Kris lehkă Devllesti!”
6 Palakodea kadala šerăbară thai le raimata kadala găline bară muiesa koa thagar, thai dinelehkăduma kadea: „Te trais ando veako, thagarina Dariu!
7 Sa le šerălebară le thagarimahkă, le kanditorea, le raimata, thai le teraditorea sî divanohkă te del pe khă mothodimos thagarino, lini khă zurallestar atărdimos, sao te phenel kă orkon vazdela, čiro dă treanda des rudimata karing aver del or karing vokh manuši, avri tutar, thagarina, avela šudino ande groapa le leiença.
8 Akana, thagarina, zurear o phendimos, thai iskălisar o mothodimos kadoa, anda kaste našti te parugleol, pala e kris le Mezăndi thai le Peršendi, kai, ăkhdata dini, ašel biparuglini.”
9 Pala kadala mai opral, o thagar o Dariu ramosardea o mothodimos thai o atărdimos.
10 Kana ašundea o Danielo kă iskălisai'lo o mothodimos, šutea pe ande pehko khăr, kai le jeamurii la odaiakă dă opral sas pîtărde karing o Ierusalimo, thai trivarăs po des delasčeanga, rudilas pe thai lăudilas pehkă Devlles, sar kărălas i mai anglal.
11 Atunčea le manuši kadala dine zorasa ando khăr, thai arakhline le Danielos rudindoi pe thai akhardindoi pehkă Devlles.
12 Palakodea găline angloa thagar, thai phendine dikhlimasa koa atărdimos o thagarno: „Či ramosardean tu khă atărdearimos, kai phenel kă orkon vazdela, čiro dă treanda des, rudimata vokh devlehkă or vokh manušehkă, avri anda tute, thagarina, te avel šudino ande groapa le leiença?” O thagar deanglal: „E buti kadea sî čeačimasa, pala e kris le Mezăndi thai le Peršendi, kai našti parugleol pe!”
13 On line pale o divano thai phendine le thagarehkă: „O Danielo, iekh anda le astardine le mardimahkă andoa Iuda, či nikrăl dăfel sama tutar, thagarina, čina le atărdimastar kai ramosardean les, thai kărăl pehko rudimos trivarăs po des!”
14 O thagar xolleai'lo but dă sa kana ašundea e buti kadea; thai dea pe godi sar dašti skăpila le Danielos, thai ji koa perimos le khamehko zumadea te skăpiles.
15 Ta le manuši kadala či meklepe le thagarestar, thai phendine lehkă: „Te jeanes, thagarina, kă, pala e kris le Mezăndi thai le Peršendio, or sao atărdeaimos or mothodimos, zureardo le thagarestar, našti parugleol pe!”
16 Atunčeara o thagar dea mothodimos te anen le Danielos, thai te šuden les ande groapa le leiença. O thagar lea o divano thai phendea le Danielohkă: „O Dell tiro, savehkă biatărdimahko kandes Les, te skăpil tu!”
17 Andine khă baŕ, thai thodine les koa mui la groapako. O thagar pečetluisardea les pehka angrusteasa, kaste na parugleol pe khanči dikhlimasa koa Danielo.
18 O thagar amboldi'lo pala kodea ka pehko palato, nakhlo e reat bi te xall, thai či andea pe lehkă či khă phiramni, thai naštisardea te sovel.
19 Kana phaŕadilo o des, o thagar ušti'lo thai gălo iekhatar kai groapa le leiença.
20 Thai pašindoi la groapatar, akhardea le Danielos muiesa roindoi. O thagar lea o divano, thai phendea le Danielohkă: „Danielona, Danielona, robo le Devllehko le juwindehko, daštisardea o Dell tiro savehkă kandes les biatărdimahko, te skăpil tu le leiendar?”
21 Thai o Danielo phendea le thagarehkă: „Ando veako te trais, thagarina!
22 O Dell muŕo tradea Pehkă înjeros thai phandadea o mui le leiengo, kai či kărdine mangă či khă nasul, anda kă sîmas bidošalo angla Leste. Thai či angla tute, thagarina, či kărdem khanči nasul!”
23 Atunči o thagar bukurisai'lo but dă sa, thai mothodea te ankalaven le Danielos andai groapa. O Danielo sas ankalado andai groapa, thai či arakhadilo či khă deŕîmos pe leste, anda kă sas les pateaimos ande pehko Dell.
24 O thagar mothodea te anen le manušen kodolen kai pîrîsardesas le Danielos. Thai sas šudine ande groapa le leiença, on, le šave lengă thai lengă romnea; thai, ji te arăsăn ando fundo la groapako, le leia i azbadele thai linčeardine lengă kokala.
25 Pala kodea, o thagar o Dariu ramosardea khă lill karing sa le popoară, karing sa le neamurea, karing le manuši sa le šibengă, kai bešenas ande soa thagarimos: „E pačea te avel tumengă dini anda butimaste!
26 Mothoau ta, ande soa tinzomos mîŕă thagarimahko, le manuši te daran te isdran le Devllestar le Danielohkărăstar. Kă O sî o Dell kukoa o juwindo, thai O nikrăl ando veako; o thagarimos lehko či xasaola čiăkhdata, thai o stăpînimos Lehko či avela les gor.
27 O ankalavel thai skăpil, O kărăl sămnurea thai šukardimata ando čerii thai pe phuw. O skăpisardea le Danielos andal ghiare le leiengă!”
28 O Danielo nigărdea la mišto tala o raimos le Dariulohko thai tala o raimos le Čirohko, le Persanohko.
Daniel, în groapa cu lei
1 Darius a găsit cu cale să pună peste împărăție o sută douăzeci de satrapi, care să fie răspândiți în toată împărăția. 2 Peste ei a pus trei viziri, dintre care unul era Daniel. Satrapii le dădeau socoteală acestora, pentru ca împăratul să nu sufere nicio pagubă. 3 Daniel însă îi depășea pe toți acești viziri și satrapi, pentru că avea un duh nemaipomenit, iar împăratul se gândea să‑l pună peste toată împărăția. 4 Atunci , vizirii și satrapii au căutat să‑i găsească pricină lui Daniel în ce privea treburile împărăției. Dar nu i‑au putut găsi nicio vină, pentru că era conștiincios; nu i‑au găsit niciun temei de învinuire, nicio abatere de la cinste. 5 Atunci, oamenii aceia au zis: „Nu vom găsi nimic împotriva acestui Daniel decât dacă vom căuta ceva în legătură cu legea Dumnezeului lui!”
6 Atunci, vizirii și satrapii aceia au venit cu zarvă la împărat și i‑au vorbit așa: „Veșnic să trăiești, împărate Darius! 7 Toți vizirii împărăției, prefecții, satrapii, sfetnicii și guvernatorii sunt de părere să se dea o hotărâre din partea împăratului, însoțită de o interdicție aspră: dacă, timp de treizeci de zile, cineva se va ruga altui zeu sau om în afară de tine, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei. 8 Acum, împărate, dă această interdicție și semnează scrisoarea, ca să rămână neschimbată, potrivit cu legea mezilor și perșilor, care nu se poate schimba.” 9 Auzind acestea, împăratul Darius a semnat interdicția.
10 Dar Daniel, deși știa că s-a semnat acea scrisoare, s‑a dus acasă, unde ferestrele camerei de sus erau deschise spre Ierusalim, și a îngenuncheat cum făcea mai înainte, când se ruga și Îl lăuda pe Dumnezeul lui de trei ori pe zi.
11 Atunci, oamenii aceia au dat năvală în casă și l‑au găsit pe Daniel rugându‑se fierbinte Dumnezeului său. 12 S‑au înfățișat îndată înaintea împăratului și i‑au amintit de acea interdicție împărătească: „Oare n‑ai semnat tu o interdicție care spune că oricine se va ruga vreunui zeu sau om în afară de tine, împărate, va fi aruncat în groapa cu lei?” Împăratul a răspuns: „Este adevărat acest lucru, după legea mezilor și perșilor, care nu se poate schimba!” 13 Ei i‑au zis din nou împăratului: „Daniel, unul din prizonierii iudei, nu ține deloc seama de tine, împărate, nici de interdicția pe care ai semnat‑o, ci își face rugăciunea lui de trei ori pe zi!” 14 Auzind aceste cuvinte, împăratul s‑a întristat adânc. S‑a tot gândit cum l‑ar putea salva pe Daniel și, până la asfințitul soarelui, s‑a străduit să‑l scape. 15 Atunci, oamenii aceia au venit cu zarvă la împărat și i‑au zis: „Știi, împărate, că la mezi și perși este lege că nicio interdicție sau hotărâre dată de împărat nu se poate schimba!” 16 Atunci, împăratul a poruncit ca Daniel să fie adus și să fie aruncat în groapa cu lei. Împăratul i‑a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău, căruia neîncetat Îi slujești, doar El te mai poate izbăvi.” 17 Au adus o piatră și au pus‑o la gura gropii. Împăratul a pecetluit‑o cu inelul lui și cu inelele mai‑marilor lui, ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniel. 18 Împăratul s‑a întors în palatul său și și‑a petrecut noaptea postind; nu a dorit nicio desfătare și n‑a putut să doarmă.
19 În revărsatul zorilor însă, împăratul s‑a sculat și, dis‑de‑dimineață, s‑a dus în grabă la groapa cu lei. 20 Apropiindu‑se de groapă, l‑a chemat pe Daniel cu glas plângător. Împăratul i‑a zis lui Daniel: „Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul tău, căruia Îi slujești neîncetat, să te scape de lei?” 21 Daniel i‑a răspuns împăratului: „Veșnic să trăiești , împărate! 22 Dumnezeul meu l‑a trimis pe îngerul Său și el a închis gura leilor, care nu mi‑au făcut niciun rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Și nici înaintea ta, împărate, n‑am făcut vreun rău!” 23 Atunci, împăratul s‑a bucurat foarte mult și a poruncit ca Daniel să fie scos din groapă. Daniel a fost scos din groapă și nu s‑a găsit pe el nicio zgârietură, pentru că își pusese încrederea în Dumnezeul lui.
24 Împăratul a poruncit atunci să fie aduși oamenii aceia care‑l pârâseră pe Daniel. Și au fost aruncați în groapa cu lei cu tot cu copiii și nevestele lor. Nici n‑au atins fundul gropii, că leii i‑au și apucat și le‑au sfărâmat oasele.
25 După aceea , împăratul Darius a scris o scrisoare către oamenii din toate popoarele, neamurile și limbile care locuiesc pe tot pământul:
„Pacea să vă fie înmulțită!
26 Poruncesc ca, pe toată întinderea împărăției mele, oamenii să se teamă și să se înfricoșeze de Dumnezeul lui Daniel.
El este Dumnezeul cel viu
și El dăinuiește în veci;
împărăția Lui nu va fi nimicită
și stăpânirea Lui nu va avea sfârșit.
27 El izbăvește și mântuiește,
El face semne și minuni în cer și pe pământ.
El l‑a izbăvit pe Daniel din ghearele leilor!”
28 Acest Daniel a dus‑o bine sub domnia lui Darius și sub domnia lui Cirus Persanul.