ANDIMATA GODEAKĂ THAI PHENDIMATA
LE KAPITOLEA 1—11
(Deutronomul 8.2, Deutronomul 3.)O Moise del duma dăînteal o Iordano.
1 Dikta le divanuri kai phendea le o Moise sea le Israelohkă, dăordal o Iordano, ande pustia, ande khă islazo, mui muieste le Sufosa, maškar o Paran, o Tofel, o Laban, o Xaçerot thai o Di-Zaxab.
2 (Kata o Xoreb ji koa Kades-Barnea, po drom kai nigrăl koa barbaro o Senir, sî khă durimos dešiekhăngo des).
3 Ando dešuštarto bărši, ando dešiekh šon, ando des anglal le šonehko, o Moise dea duma le šeavengă le Israelohkă thai phendea lengă sa so mothodeasas lehkă o Rai te phenel lengă.
4 Kadea sas pala soste mardinesas le Sixonos, o thagar le Amoriçăngo, kai bešelas ando Xesbono, thai le Ogos, o thagar le Basanohko, kai bešelas ando Aštarot thai ando Edrei.
5 Ordal o Iordano, ando čem le Moabohko, o Moise lea te sîkave lengă e kris kadea, thai phendea:
6 O Rai, o Dell amaro, dea amengă duma ando Xoreb, phendindoi: „Bešlean dăstul čiro ando baŕbaro kadoa.
7 Ambolden tume, thai telearăn; jeantar ando baŕbaro le Amoriçăngo, thai ande sa le riga: ando islazo, po baŕbaro, ande xar, ande rig katar avelodes, po çărmo la mareako, ando čem le Kanaaniçăngo thai ando Libano, ji koa nanilaši o baro, o nanilaši o Eufrato.
8 Dikhăn, thodem tumengă o čem anglal; šon tume thai len ando stăpînimos o čem kai o Rai solaxadea tumară daddengă, le Avraamohkă, le lsakohkă thai le Iakovohkă kă dela lengă thai lenga seiçiakăpala lende.”
Sar thodea krisînitorea.
9 Ando čiro kodoa, phendem tumengă: „Me našti phiravau tume korkoŕo.
10 O Rai, o Dell tumaro, buteardea tume, thai ades san but mai but koa dindimos, sar le čeraia le čerehkă.
11 O Rai, o Dell tumară daddengo, te butearăl tume ăkh miatar pe kaditi, thai te deldumadămišto, pala sar šinadea!
12 Sar daštiua te phiravau me korkoŕo tumară zaia, o pharimos tumaro thai le xamata tumară?
13 Len anda tumară semençii varesar phură godeaver, rom xarane thai prinjeande, thai thoaua le angla tumende.”
14 Tume deanma anglal, thai phendean: „So phendean tu te kăras sî khă buti laši.”
15 Leam atunčeara le šerălebară le semençiengă tumarăngă, rom xarane thai prinjeande, thai thodem le angla tumende orta šerăbară pakh mia, šerăbară pakh šel, šerăbară pa panvardeši, thai šerăbară pa deši, sar bară ande tumară semençii.
16 Dem, ande kodoa čiro, koakoa phendimos tumară krisinitorengă: „Te ašunen tumară phralendar, thai te krisînin pala o čeačimos le biatearimahkă orsavehkă pehkă phralesa or le străinosa.
17 Te na roden koa mui le manušengoande tumară krisa; te ašunen le çînorăs sar i le barăs; te na daran khanikastar, kă o Dell sî Kukoa kai kărăl čeačimos. Thai kana arakhăna khă zan mai phari, te anenla angla ma, kaste ašunaula.”
18 Kadea mothodem tumengă, ando čiro kodoa, sa so sas tume kărimahko.
Kata o Xorebo koa Kades-Barnea.
19 Teleardeam katar o Xorebo, thai phirdeam sa e pustia kodea e bari le barimasti savi dikhlean la; leam o drom kai nigărăl karing o baŕbaro le Amoriçăngo, sar mothodeasas amengă o Rai, o Dell amaro, thai arăsleam ando Kades-Barnea.
20 Thai me phendem tumengă: „Arăslean koa baŕbaro le Amoriçengo kai del amengăles o Rai, o Dell amaro.
21 Dikh kă o Rai, o Dell tiro, thol tukă o čem anglal; ankli, thai leles te avel tiro, sar phendea tukă o Rai o Dell te daddengo; na dara, thai na izdra.”
22 Tume pašilean saoră mandar, thai phendean: „Te tradas varesar manuši angla amende, kaste dikhănčioreal o čem, thai te anen amengă phendimos dikhlimasa koa drom kai ankleasa ande leste thai pal četăçea ande save arăsasa.”
23 O phendimos kadoa falea pe mangă lašo; thai lem dešudui manuši anda tumende, po khă manuši anda sako semençia.
24 On telearde, nakhline o baŕobaro, thai arăsle ji ande xar e Eškol, thai dikhlinečioreal o čem.
25 Line andel vast anda le roade le čemexkă thai andinele amengă; kărdine amengă khă lašimos, thai phendine amengă: „Lašo čem del ame o Rai, o Dell amaro.”
26 Ta tume či kamblean te anklen ande leste, thai amboldinisailean kontra le mothodimahko le Raiehko, o Dell tumaro.
27 Pupuisardean ande tumară çăre, thai phendean: „Anda kă či dabadikhălas ame andel iakha ankalade ame o Rai andoa čem le Ejiptohko, kaste del ame ande le vast le Amoriçengă thai te mudarăl ame.
28 Kai te ankleas? Amară phral kovlearde amaro illo, phendindoi: „O poporo kodoa sî khă poporo mai baro thai mai učio koa stato sar amende; ba orta, dikhlea oče i le šeaven le Anakohkărăndar.”
29 Me phendem tumengă: „Na izdran, thai na avel tumengă dar lendar.
30 O Rai, o Dell tumaro, kai jeal angla tumende, marăla pe O orta anda tumende, kărimasa anda sa so kărdea anda tumende tala tumară iakha ando Ejipto.
31 Pala kodea ande pustia, dikhlean kă o Rai, o Dell tiro, phiradea tu sar phiravel khă manuši pehkă šeaves, pe soa drom kai kărdean les ji koa arăslimos ando than kadoa.”
32 Sa kadalença, tumen nas tume pateamos ando Rai, o Dell tumaro,
33 kai jealas angla tumende pekh drom, kaste rodel tumengă khă than anzarimahko: reate andekh iag, kaste sîkavel tumengă o drom pe sao te jean, thai desă andekh noro.
34 O Rai ašundea o mui tumară divanurengă, thai solaxadea, phendindoi:
35 Či iekh anda le rom kadala kai kărăn rig andoa neamo kadoa o nasulimahko či dikhăla o čem o lašo kai solaxadem kă daua les tumară daddengă,
36 avri andoa Kaleb, o šeau le Iefunehko. O sî te dikhăla les, thai o čem ande sao gălo, daua les lehkă thai lehkă šeavengă, anda kă phirdea andea sa o drom le Raiehko.”
37 O Rai xoleai'lo i pe mande, anda e doši tumari, thai phendea: „Či tu či šosa tu ande leste.
38 O Iosua, o šeau le Nunohko, o kanditori tiro, šola pe ande leste; zurear les, kă o thola le Israelos te stăpînil o čem kodoa.
39 Thai tumară gloate, pa save phendean: „Avena mulimahkă!” thai tumară šeave, kai či prinjeanen ades či o mišto či o nasul, on šona pe ande leste; e, lengă daua les, thai on stăpînina les.
40 Ta tume, ambolden tume parpale, thai jeantar ande pustia, karing e marea e Lolli.”
41 Tume dean anglal, thai phendean mangă: „Bezehardeam angla o Rai; ankleasa thai marasa ame, sar mothodea amengă o Rai o Dell amaro.” Thai phanglean tume saoră le armença, thai deantumezor te anklen po baŕobaro.
42 O Rai phendea mangă: „Phen lengă: „Na anklen thai na marăn tume, kă Me či sîm ande tumaro maškar; na roden te aven marde tumară dušmaiendar.”
43 Me phendem tumengă, ta či ašundean ma; na leansama o mothodimos le Raiehko, thai ankăstean ande tumari fala po baŕobaro.
44 Atunčeara le Amoriçea, kai bešen po baŕbaro kadoa, ankăste tumengă anglal, thai linepe pala tumende sar le birovlea; mardine tume andoa Seir, ji ando Xorma.
45 Ka tumaro amboldimos, ruian angloa Rai; ta o Rai či ašundea tume, thai či lea godi tumende.
46 Thai kadea ašilean ando Kades, kai bešlean but čiro.
1 Acestea sunt cuvintele pe care le‑a spus Moise întregului Israel dincoace de Iordan , în pustiu, în Arava , față în față cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Hațerot și Di‑Zahab. 2 (Unsprezece zile durează călătoria de la Horeb până la Cadeș‑Barnea, pe drumul spre muntele Seir.)
Plecarea de la Sinai
3 În al patruzecilea an, în luna a unsprezecea, în prima zi a lunii, Moise le‑a spus fiilor lui Israel tot ce‑i poruncise DOMNUL cu privire la ei, 4 după ce i‑a bătut pe Sihon, regele amoriților, care domnea la Heșbon, și pe Og, regele Bașanului, care domnea la Aștarot și la Edrei . 5 Dincoace de Iordan, în țara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta, zicând: 6 „DOMNUL, Dumnezeul nostru, ne‑a vorbit la Horeb astfel: «Destul ați locuit pe muntele acesta! 7 Întoarceți‑vă și porniți la drum! Străbateți muntele amoriților și toate locurile din vecinătatea lui – Arava, ținutul muntos, Șefela, Neghev și țărmul mării –, țara canaaniților și Libanul, până la Râul cel Mare, râul Eufrat! 8 Iată că v‑am pus țara înainte: intrați și luați în stăpânire această țară pe care DOMNUL le‑a jurat părinților voștri – lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov – că le‑o va da lor și seminței lor după ei!»
Alegerea judecătorilor
9 În vremea aceea, v‑am spus astfel: «Nu vă pot purta singur. 10 DOMNUL, Dumnezeul vostru, v‑a înmulțit, și iată‑vă azi ca stelele cerului de mulți . 11 DOMNUL, Dumnezeul părinților voștri , să vă sporească de o mie de ori pe atât și să vă binecuvânteze, după cum v‑a făgăduit! 12 Cum să port eu singur greutățile, poverile și neînțelegerile voastre? 13 Alegeți‑vă niște bărbați înțelepți, pricepuți și respectați din semințiile voastre, și‑i voi pune în fruntea voastră!» 14 Voi mi‑ați răspuns și ați zis: «Ce spui tu să facem este un lucru bun.»
15 I‑am luat atunci pe capii semințiilor voastre, bărbați înțelepți și respectați, și i‑am pus în fruntea voastră ca mai‑mari peste mii, mai‑mari peste sute, mai‑mari peste cincizeci, mai‑mari peste zeci și, de asemenea, ca dregători peste semințiile voastre. 16 Le‑am poruncit, în vremea aceea, judecătorilor voștri, zicând: «Ascultați‑i pe frații voștri și judecați cu dreptate pricina pe care un om o are cu fratele lui sau cu un străin! 17 Nu căutați la fața oamenilor, când judecați; ascultați‑l atât pe cel mic, cât și pe cel mare; nu vă temeți de nimeni, căci judecata este a lui Dumnezeu ! Iar pricina care este prea grea pentru voi s‑o aduceți înaintea mea, ca s‑o aud!» 18 V‑am poruncit în vremea aceea tot ce aveați de făcut.
Răzvrătirea de la Cadeș‑Barnea
19 Am plecat din Horeb și am străbătut tot pustiul acela mare și înfricoșător pe care l‑ați văzut; am luat drumul spre muntele amoriților, cum ne poruncise DOMNUL, Dumnezeul nostru, și am ajuns la Cadeș‑Barnea. 20 Și eu v‑am zis: «Ați ajuns la muntele amoriților, pe care DOMNUL, Dumnezeul nostru, ni‑l dă nouă. 21 Iată că DOMNUL, Dumnezeul tău, îți pune țara înainte; suie‑te și ia‑o în stăpânire, cum ți‑a spus DOMNUL, Dumnezeul părinților tăi; nu te teme și nu te înspăimânta!» 22 Voi v‑ați apropiat cu toții de mine și ați zis: «Să trimitem niște bărbați înaintea noastră ca să iscodească țara și să ne aducă vești despre drumul pe care ne vom sui în ea și despre cetățile în care vom ajunge.» 23 Părerea aceasta mi s‑a părut bună și am luat dintre voi doisprezece bărbați, câte unul din fiecare seminție. 24 Ei au pornit, au luat‑o spre munți, au ajuns la pârâul Eșcol și au iscodit țara . 25 Au luat în mâinile lor din roadele țării și le‑au adus la noi; ne‑au adus vești și au zis: «Țara pe care ne‑o dă DOMNUL, Dumnezeul nostru, este bună .»
26 Dar voi n‑ați vrut să urcați și v‑ați răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI, Dumnezeului vostru. 27 Ați cârtit în corturile voastre și ați zis: «DOMNUL ne urăște și ne‑a scos din țara Egiptului ca să ne dea în mâinile amoriților și să ne nimicească. 28 Unde să ne suim? Frații noștri ne‑au înmuiat inima, zicând: ‘Poporul acela este mai mare și mai înalt la statură decât noi; cetățile sunt mari și întărite până la cer; chiar și fii ai anachimilor am văzut acolo.’» 29 Eu v‑am zis: «Să nu vă înspăimântați și să nu vă fie frică de ei! 30 DOMNUL, Dumnezeul vostru, care merge înaintea voastră, va lupta El Însuși pentru voi, după cum a făcut‑o pentru voi în Egipt, sub ochii voștri, 31 și în pustiul pe care l‑ai văzut și în care DOMNUL, Dumnezeul tău, te‑a purtat așa cum își poartă un om fiul, tot drumul pe care l‑ați făcut până la sosirea voastră în locul acesta.» 32 Totuși, voi n‑ați avut încredere în DOMNUL, Dumnezeul vostru, 33 Cel care mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: într‑un foc noaptea, ca să vă arate drumul pe care să mergeți, și într‑un nor ziua.
34 DOMNUL a auzit glasul cuvintelor voastre, S‑a mâniat și a jurat , zicând: 35 «Niciunul din bărbații aceștia, din generația aceasta rea, nu va vedea țara cea bună pe care am jurat că le‑o voi da părinților voștri, 36 în afară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea; țara în care a mers le‑o voi da lui și fiilor lui, pentru că L‑a urmat pe DOMNUL în totul.»
37 DOMNUL S‑a mâniat și pe mine din pricina voastră și a zis: «Nici tu nu vei intra în ea. 38 Iosua , fiul lui Nun, cel ce stă înaintea ta , va intra în ea; întărește‑l , căci el va da țara ca moștenire lui Israel. 39 Iar copilașii voștri, despre care ați zis că vor ajunge o pradă, și fiii voștri, care azi nu deosebesc binele de rău , ei vor intra acolo; da, lor le‑o voi da și ei o vor lua în stăpânire. 40 Dar voi întoarceți‑vă și plecați în pustiu, pe drumul către Marea Roșie!»
41 Voi ați răspuns și mi‑ați zis: «Am păcătuit împotriva DOMNULUI! Ne vom sui și vom lupta, întocmai cum ne‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul nostru.» Și v‑ați încins fiecare armele de luptă și v‑ați încumetat să vă suiți pe munte. 42 DOMNUL mi‑a zis: «Spune‑le: ‘Nu vă suiți la luptă, ca să nu fiți bătuți de vrăjmașii voștri, căci Eu nu sunt în mijlocul vostru!’» 43 Eu v‑am spus, dar n‑ați ascultat. V‑ați răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI, v‑ați semețit și v‑ați urcat pe munte. 44 Atunci, amoriții, locuitorii acestui munte, v‑au ieșit înainte și v‑au urmărit cum fac albinele ; v‑au bătut din Seir până la Horma. 45 Voi v‑ați întors și ați plâns înaintea DOMNULUI, dar DOMNUL nu v‑a ascultat glasul și n‑a luat aminte la voi. 46 Și ați rămas la Cadeș, unde ați locuit multă vreme.