Phendimos.
1 Akana, Israele, ašun le krisa thai le mothodimata kai sîkavau tume te arakhăn le. Pherăn le, kaste train, thai te šon tume ando čem kai del tumengă les o Rai, o Dell tumară daddengo.
2 Te na thon khanči ka so mothoaua tumengă me, thai te na len khanči anda lende; ta te arakhăn le phendimata le Raiehkă, le Devllehkă tumarăhkă, kadea sar dav tumengă le me.
3 Dikhlean tumară iakhănça so kărdea o Rai kote koa Ball-Peoro: o Rai, o Dell tiro, mudardea andoa maškar tiro sa kukolen kai gălesas pala o Ball-Peoro.
4 Ta tume, kai ašilean paša o Rai, o Dell tumaro, san saoră juvinde ades.
5 Dikta, sîkadem tume krisa thai mothodimata sar phendea mangă o Rai, o Dell muro, kaste nikărăn le ando čem kai lena les ando stăpînimos.
6 Te arakhăn le thai te nikărăn le; kă kadea avela o godearimos thai o xaraimos tumaro angla le popoare, kai ašunena dindoi duma sa kadale krisăndar thai phenena: „Koadoa neamo baro sî khă poporo godeaver thai jeanglino!”
7 Sao sî, ando čeačimos, o neamo kodoa kaditi dă baro te avilino les lehkă del kaditi dă paše sar same amen le Raies, le Devlles amarăs, orisodivar akharas les?
8 Thai sao sî o neamo kodoa kaditi dă baro ta te avel les mothodimata thai krisa kaditi dă orta, sar să sa kadea lkris kai thoav tumengăla ades angla tumende?
9 Dăsar, le sama karing tute, thai dikh limasa godi pa teo sufleto, ande sa le des te traiohko, ta ka na varesar te bîstărăs le butea kai dikhline le te iakha, thai te anklen tukă andoa illo; kăr le prinjeande le šeavengă tirăngă thai le šeavengă le šeavengărăngă tirăngă.
10 Antukă godi le desăstar kana avilean angloa Rai, o Dell tiro, ando Xorebo, kana o Rai phendea mangă: „Tide o poporo Mande! Kă kamau te kărau les te ašunel Mîŕă divanuri, kaste sîteol te daral Mandar ande soa čiro sode traila pe phuw; thai te sîkaven i pehkă šeaven te arakhăn le.”
11 Tume pašilean thai bešlean talai podi le baŕbarăsti. O baŕbaro sas linoiag thai e para la iagati vazdelas pe ji koa illo le čerehko. Sas tuneriko, norea thai buŕ deso.
12 Thai o Rai dea tumengă duma andoa maškar la iagako; tume ašundean o ašundimos Lehkă divanurengă, ta či dikhlean či khă tipo, ta ašundean numai khă mui.
13 O vestisardea o phanglimos Pehko, kai mothodea tumengă te arakhăn les, le kukola deši mothodimata; thai ramosardea le pe dui kotora baŕăhkă.
14 Ando čiro kodoa, o Rai mothodea mangă te sîkavau tume krisa thai mothodimata, kaste nikărăn le ando čem kai lena les ando stăpînimos.
15 Anda kă či dikhlean či khă tipo ando des kana dea tumengă duma o Rai andoa maškar la iagako, ando Xorebo, lensama limasa godi ka tumară suflete,
16 ka na varesar te rimon tume, thai te kărăn tumengă khă tipo čioplime, or khă dičimos vokh idolohko, or vokh tipo manušehko or vokh tipo juwleako,
17 or vokh tipo juvindimahko pai phuw, or vokh tipo čirikleako kai xureal andel čerurea,
18 or vokh tipo juvindimahko kai çîrdel pe pai phuw, or vokh tipo mašehko kai trail andel paia talai phuw.
19 Arakh tu teo sufleto, ta na varesar, vazdindoi te iakha karing o čeri, thai dikhlindoi o kham, o šonuto thai le čeraia, sa e oštirea le čerurendi, te aves çîrdino te rudis tu lende thai te kandes le; kă kadala sî butea kai o Rai, o Dell tiro, kărdea le thai xuladea le te kanden sa le popoarengă, tala o čeri sea.
20 Ta tumen, o Rai lea tume, thai ankaladea tume andoa o sastruno le Ejiptohko, kaste aven Lehkă khă poporo thodino rigate, sar san ades.
21 Thai o Rai xoleai'lo pe mande, anda e doši tumari: solaxadea kă me te na nakhau o Iordano, thai te na šoama ando čem kadoa o lašo kai del tukă les sar mandimos o Rai, o Dell tiro.
22 Kadea kă me meraua ando čem koadoa koçal, či nakhaua o Iordano; ta tume nakhăna les, thai stăpînina o čem kodoa o lašo.
23 Lean sama karing tumende, kaste na den bîstărimos o phanglimos kai kărdea les tumença o Rai, o Dell tumaro, thai te na kărăn vokh tipo čioplime, či vokh dičimos orsavo, kai atărdeardea tu o Rai, o Dell tiro te kărăs les.
24 Kă o Rai, o Dell tiro, sî khă iag kai phabolbiatărdimahko, khă Dell geloso.
O došalimos andoa rudimos kal idolea.
25 Kana avena tu šeave, thai le šeave anda tiră šeave, thai avesa dă but čiro ando čem, kana čioŕaona, kana karăna tumengă tipuri čioplime, dičimata vokh buteakă, kana kărăna so sî nasul angloa Rai le Devllehkă tumarăhkă, kaste holearăn Les,
26 lau adesea martoreapa tumende o čerii thai e phuw – kă xasaona khă mullimastar sigo ando čem kai lena les ando stăpînimos înteal o Iordano, thai či avela tume des but ande leste, kă avena mudardine dă sa.
27 O Rai šudeala tume andal popoare, thai či ašena numai khă çîkno dindimos ando maškar le neamurengo kai nigărăla tume o Rai.
28 Thai oče kandena ka varesar devla, kai sî khă buti kărdini vastendar maunšengărăndar, andoa kašt thai andoa baŕ, kai našti či te dikhăn, či te ašunen, či te xan, či te khanden.
29 Thai kana oçal rodesa le Raies, le Devlles tirăs, arakhăsa Les, kana rodesa Les anda sa teo illo thai anda sea teo sufleto.
30 Thai pala so avena tukă sa kadala butea ande tiro dukhaimos, andel des mai palal, amboldesa tu koa Rai, o Dell tiro, thai ašunesa Lehko mui;
31 kă o Rai, o Dell tiro, sî khă Dell pherdo mila, kai či mekăla tu thai či mudarăla tu; O či bîstărăla o phanglimos kai kărdea les tusa solaxaimasa le daddença tirănça.
O Dell le Israelohko mai opră dă orso.
32 Puši le vremurea le purane, kai sas angla tute, ando des kana kărdea o Dell le manušes anda e phuw, thai rode kata khă rig le čeresti kai kolaver: sas vokh data kadea vareso kaditi dă baro, thai ašundilea vokh data kadea vareso?
33 Sas vokh data vokh poporo kai te ašundino o mui le Devllehko dindoi duma andoa maškar la iagako, sar ašundean les tu, thai te ašilino juvindo?
34 Sas vokh data vokh del sao te rodino te lel khă neamo andoa maškar avră neamohko, andel zumaimata, semne, minunea, thai mardimata, vastesa zuralo thai vastesa tinzome, thai minunença daraimahkă, sar kărdea tumença O Rai, o Dell tumaro, ando Ejipto thai tala tumară iakha?
35 Dăsar tu sanas martori ka kadala butea, kaste prinjeanes kă dăsar o Rai sî o Dell thai kă nai aver Dell avri Lestar.
36 Andoa čeri, kărdea tu te ašunes o mui Lehko, kaste sîkavel tu; thai, pe phuw, kărdea tu te dikhăs e iag Lesti e bari, thai ašundean Lehkă divanuri andoa maškar la iagako.
37 O kamblea tiră dadden, thai anda kodea alosardea e sămînça lendi pala lende; O orta ankaladea tu andoa Ejipto, la zorasa Lesti kutea e bari.
38 O našadea angla tute neamuri mai bară koa dindimos thai mai zurale sar tute, kaste nigrăl tu ande lengo čem, thai de del tukă les ando stăpînimos, sar dikhăs ades.
39 Te jeanes kă ande kadoa des, thai tho tukă ando illo kă numai o Rai sî o Dell, opră ando čeri thai tele pe phuw, thai kă nai aver Dell avri anda Leste.
40 Arakh le krisa thai le mothodimata Lehkă, kai dav tukă le ades, kaste aves baxtalo, tu thai le šeave tiră pala tute, thai te aven tu but des ando čem kai del tukă les o Rai, o Dell tiro, ando veako.”
Le četăçi le skăimahkă katar anklelokham le Iordanohkă.
41 Atunčeara o Moise alosardea trin četăçi ordal o Iordano, katar anklelokham,
42 anda kaste kandel le skăpimahkă le mudarditorehkă kai mudardino bi te kamel pehkă pašes, bi te avilino lehkă dušmano mai anglal, thai te dašti skăpil kadea pesti čivava, našlindoi ande iekh anda kadala četăçi.
43 Kadala četăçi sas: o Beçer, ande pustia, ando islazo kal Rubeniçea; o Ramot, ando Galaado, kal Gadiçea, thai o Golan, ando Basano, kal Manasiçea.
Le deši mothodimata.
44 Kadea sî e kris kai dea la o Moise le šeavengă le Israelohkă.
45 Dikta le sîkaimata, le krisa thai le mothodimata kai dea le o Moise le šeavengă le Israelohkă, pala o ankăstimos anda o Ejipto.
46 Kadea sas ordal o Iordano, ande xar, mui muieste le Bet-Peoroste, ando čem le Sihonohko, o thagar le Amoriçăngo, kai bešenas ando Hesbon, thai sao sas mardo le Moisastar thai le šeavendar le Israelohkă, pala o ankăstimos lengo anda o Ejipto.
47 On thodine o vast pe lehko čem thai po čem le Ogohko, o thagar le Basanohko. Kadala dui thagar le Amoriçăngă sas ordal o Iordano, katar anklelokham.
48 Le phuwea lengă tinzonas pe dă katar o Aroer, kai sas pe rig le nanilašosti Arnon, ji koa baŕbaro le Sionohko kai sî o Xermono,
49 thai nikărălas sao islazo dă ordal o Iordano, katar anklelokham, ji kai rig le islazosti, tala e podi le baŕbarăsti e Pisga.
Păzirea de idolatrie
1 Acum, Israele, ascultă rânduielile și hotărârile pe care vă învăț să le împliniți, ca să trăiți și să vă duceți să luați în stăpânire țara pe care v‑o dă DOMNUL, Dumnezeul părinților voștri! 2 Să nu adăugați nimic la lucrurile pe care vi le poruncesc eu și să nu scădeți nimic din ele, ci să păziți poruncile DOMNULUI, Dumnezeului vostru, așa cum vi le poruncesc eu.
3 Ochii voștri au văzut ce a făcut DOMNUL la Baal‑Peor : pe toți cei care au umblat după Baal‑Peor DOMNUL, Dumnezeul tău, i‑a nimicit din mijlocul tău, 4 dar voi, care v‑ați alipit de DOMNUL, Dumnezeul vostru, sunteți cu toții vii astăzi.
5 Iată, vă învăț rânduieli și hotărâri, așa cum mi‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul meu, ca să le împliniți întocmai în mijlocul țării pe care vă duceți să o luați în stăpânire. 6 Să le păziți și să le împliniți, căci aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră în ochii popoarelor, care vor auzi toate aceste rânduieli și vor zice: «Într‑adevăr, acest neam mare este un popor înțelept și priceput!» 7 Care este neamul acela mare care să‑i fi avut pe dumnezeii lui așa de aproape cum Îl avem noi pe DOMNUL, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? 8 Și care este neamul acela mare care să aibă rânduieli și hotărâri așa de drepte cum este toată legea aceasta pe care v‑o pun astăzi înainte?
9 Numai ia seama la tine și veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieții tale, ca nu cumva să uiți lucrurile pe care le‑au văzut ochii tăi și să‑ți iasă din inimă; fă‑le cunoscute fiilor tăi și fiilor fiilor tăi! 10 Adu‑ți aminte de ziua când ai stat înaintea DOMNULUI, Dumnezeului tău, la Horeb, când DOMNUL mi‑a zis: «Strânge poporul la Mine, căci vreau să‑Mi audă cuvintele, ca să învețe să se teamă de Mine în toate zilele cât vor trăi pe pământ și să‑i învețe așa și pe fiii lor!» 11 Voi v‑ați apropiat și ați stat la poalele muntelui, iar muntele era cuprins de foc până în inima cerului; era întuneric, nor și negură. 12 Și DOMNUL v‑a vorbit din mijlocul focului; voi ați auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n‑ați văzut nicio înfățișare, ci ați auzit doar un glas. 13 El v‑a vestit legământul Său, pe care v‑a poruncit să‑l împliniți: Cele Zece Porunci , pe care le‑a scris pe două table de piatră. 14 Mie însă DOMNUL mi‑a poruncit în vremea aceea să vă învăț rânduieli și hotărâri, ca să le împliniți în țara pe care vă duceți s‑o luați în stăpânire.
15 Vegheați cu luare aminte asupra sufletelor voastre , căci n‑ați văzut nicio înfățișare în ziua când v‑a vorbit DOMNUL la Horeb din mijlocul focului, 16 ca nu cumva să vă stricați și să vă faceți chip cioplit sau vreo înfățișare idolească: reprezentarea vreunui bărbat sau vreunei femei, 17 reprezentarea vreunui animal de pe pământ, a vreunei păsări care zboară pe cer, 18 a vreunei târâtoare de pe pământ sau a vreunui pește din apele de sub pământ!
19 Veghează ca nu cumva, ridicându‑ți ochii spre cer și văzând soarele, luna și stelele – toată oștirea cerului –, să fii atras să li te închini și să le slujești, căci ele au fost rânduite de DOMNUL, Dumnezeul tău, pentru toate popoarele de sub cerul întreg!
20 Pe voi DOMNUL v‑a luat și v‑a scos din cuptorul de fier al Egiptului ca să‑I fiți un popor‑moștenire, cum sunteți astăzi. 21 Și DOMNUL S‑a mâniat pe mine din pricina voastră și a jurat că eu nu voi trece Iordanul și nu voi intra în țara aceea bună pe care v‑o dă ca moștenire DOMNUL, Dumnezeul vostru. 22 Eu voi muri în țara aceasta, nu voi trece Iordanul, dar voi îl veți trece și veți lua în stăpânire țara aceea bună. 23 Luați seama la voi, ca nu cumva să dați uitării legământul pe care l‑a încheiat DOMNUL, Dumnezeul vostru, cu voi și să vă faceți vreun chip cioplit sau vreo înfățișare, lucruri pe care DOMNUL, Dumnezeul tău, nu le‑a îngăduit, 24 căci DOMNUL, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos !
Pedeapsa pentru idolatrie
25 Când vi se vor naște fii și urmași de la fiii voștri și veți îmbătrâni în țară, dacă vă veți strica, dacă vă veți face vreun chip cioplit sau vreo înfățișare de orice fel, dacă veți face ce este rău înaintea DOMNULUI, Dumnezeului vostru, ca să‑I stârniți mânia , 26 iau astăzi martori împotriva voastră cerul și pământul că veți pieri negreșit și repede din țara pe care o veți lua în stăpânire dincolo de Iordan și că nu veți avea zile multe în ea, căci veți fi nimiciți negreșit. 27 DOMNUL vă va împrăștia printre popoare și nu veți rămâne decât într‑un mic număr în mijlocul neamurilor printre care vă va izgoni DOMNUL. 28 Și acolo veți sluji unor dumnezei făcuți de mâinile omului, din lemn și din piatră, care nici nu văd, nici nu aud, nici nu mănâncă, nici nu miros. 29 Și de acolo Îl vei căuta pe DOMNUL, Dumnezeul tău, și Îl vei găsi, dacă‑L vei căuta din toată inima ta și din tot sufletul tău. 30 Când vei fi strâmtorat și ți se vor întâmpla toate aceste lucruri, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la DOMNUL, Dumnezeul tău, și vei asculta glasul Lui, 31 căci DOMNUL, Dumnezeul tău , este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi, nu te va nimici și nu va uita legământul pe care l‑a încheiat prin jurământ cu părinții tăi.
Dumnezeul lui Israel este mai presus de idoli
32 Întreabă zilele de odinioară, care au fost înaintea ta, din ziua când a creat Dumnezeu omul pe pământ, de la o margine a cerului la cealaltă: Oare s‑a mai întâmplat vreodată ceva așa de măreț? S‑a mai auzit vreodată așa ceva? 33 Oare a mai auzit vreun popor glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, așa cum l‑ai auzit tu, și să fi rămas viu? 34 Sau a încercat vreun dumnezeu să ia un neam din mijlocul altui neam cu încercări , semne , minuni și luptă, cu mână tare și braț întins și cu minuni înfricoșătoare și mari, cum sunt toate cele făcute pentru voi de DOMNUL, Dumnezeul vostru, sub ochii voștri în Egipt?
35 Ție ți‑au fost arătate, ca să cunoști că DOMNUL este Dumnezeu și că nu este alt Dumnezeu în afară de El . 36 Și‑a făcut auzit glasul din cer, ca să te mustre, și ți‑a arătat focul Lui cel mare pe pământ; și, astfel, ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului. 37 Fiindcă i‑a iubit pe părinții tăi , a ales sămânța lor după ei și te‑a scos El Însuși din Egipt prin puterea Sa cea mare, 38 ca să izgonească dinaintea ta neamuri mai numeroase și mai tari decât tine, ca să te ducă în țara lor și să ți‑o dea moștenire, după cum vezi azi. 39 Ia seama astăzi și pune‑ți la inimă că DOMNUL este Dumnezeu sus în ceruri și jos pe pământ; nu este altul! 40 Păzește , în toate zilele, rânduielile și hotărârile Lui, pe care ți le dau azi, ca să vă fie bine ție și fiilor tăi după tine și să ai multe zile în țara pe care ți‑o dă DOMNUL, Dumnezeul tău!”
Cetățile de scăpare de la răsăritul Iordanului
41 Atunci, Moise a pus deoparte trei cetăți dincoace de Iordan, spre răsăritul soarelui, 42 ca să fugă acolo ucigașul care l‑a ucis fără voie pe aproapele lui, fără să‑l fi urât mai dinainte; să fugă într‑una din aceste cetăți și să trăiască, 43 și anume: Bețer , în pustiu, în ținutul de podiș, pentru rubeniți, Ramot, în Galaad, pentru gadiți și Golan, în Bașan, pentru manasiți.
Cele Zece Porunci
44 Aceasta este legea pe care a pus‑o Moise înaintea fiilor lui Israel. 45 Acestea sunt mărturiile, rânduielile și hotărârile pe care le‑a spus Moise fiilor lui Israel, după ieșirea lor din Egipt, 46 de cealaltă parte a Iordanului, în vale , față în față cu Bet‑Peor, în țara lui Sihon, regele amorit, care locuia la Heșbon și pe care Moise și fiii lui Israel l‑au înfrânt după ieșirea lor din Egipt. 47 Ei au luat în stăpânire țara lui și țara lui Og, regele Bașanului – cei doi regi ai amoriților de dincoace de Iordan, la răsăritul soarelui –, 48 de la Aroer , care este pe marginile Văii Arnonului, până la muntele Sirion , care este Hermonul, 49 toată Arava, dincoace de Iordan, la răsărit, până la Marea Aravei, sub poalele muntelui Pisga .