1 O Moise akhardea sa le Israelos, thai phendea lehkă: „Ašun, Israele, le krisa thai le mothodimata kai phenav tumengă le ades ando ašundimos tumaro. Sîteon le, thai pherăn le kučimasa.
2 O Rai, o Dell amaro, phanglea amença khă phanglimos ando Xorebo.
3 Na amară daddença phanglea o Rai kadoa phanglimos, ta amença, kai sam saoŕă ades juvinde koče.
4 O Rai dea tumengă duma mui muieste po baŕobaro, andoa maškar la iagako.
5 Me bešlem atunčeara maškar o Rai thai tumende, kaste phenau tumengă o divano le Raiehko; kă sas tumengă dar la iagatar, thai či ankăstean po baŕobaro. O phendea:
6 „Me sîm o Rai, o Dell tiro, kai ankaladem tu andoa čem le Ejiptohko, andoa khăr la robiako.
7 Te na aven tu aver devla avri anda Mande.
8 Te na kărăs tukă tipo čioplime, či vokh dičimos le buteango kai sî opră ando čeri, or tele pe phuw, or andel paia tala e phuw.
9 Te na rudis tu angla lende, thai te na kandes le; kă Me, o Rai, o Dell tiro, sîm khă Dell geloso, kai došavau e bezex le daddendi andel šeave ji koa trito thai o štarto neamo kukolengo kai či dabadikhăn Ma;
10 thai Man fal Ma nasul ji andal mielea neamo anda kukola kai kamen Ma thai arakhăn Mîŕă mothodimata.
11 Te na les ando asaimos o Anau le Raiehko le Devllehko tirăhko; kă o Rai či mekăla bi te došavel kukoles kai lel andoa asaimos o Anau Lehko.
12 Nikăr o des le xodinimahko, kaste sfinços les, sar mothodea tukă o Rai, o Dell tiro.
13 Šou des te kărăs buti, thai te kărăs sa te butea.
14 Ta ando eftato des sî o des le xodinimahko le Raiehko, le Devllehko tirăhko: te na kărăs či khă buti ande leste, či tu, či teo šeau, či ti šei, či o robo tiro, či e roaba tiri, či o guruw tiro, či o katîro tiro, či vo iekh anda te juvindimata, či o străino kai sî ande le thana tiră, anda kă i o robo thai e roaba te xodinil sar tute.
15 Antukă godi kă i tu sanas robo ando čem le Ejiptohko, thai o Rai, o Dell tiro, ankaoladea tu vastesa zurallo thai tinzome: anda kodea mothodea tukă o Rai, o Dell tiro, te nikărăs o des le xodinimahko.
16 De pativ te daddes thai tea deia, sar mothodea tukă o Rai, o Dell tiro, kaste aven tu des but thai te aves baxtalo ando čem kai del tukă les o Rai, o Dell tiro.
17 Te na mudarăs.
18 Te na preakurvis.
19 Te na čiorăs.
20 Te na des duma bangăs anda tiro pašo.
21 Te na mukălteomuipai pala e romni te pašesti; te na rîvnis o khăr te pašehko; či e phuw lesti, či o robo lehko, či e roaba lesti, či o guruw lehko, či o katîri lehko, či aver buti kai sî tiră pašesti.”
22 Kadala sî le divanuri kai phendea le o Rai le muiesa zurallo po baŕbaro, anda o maškar la iagako andal norea thai e buŕ e deso, thai phendea le ka sa tumaro tidimos, bi te mai thol vareso. Ramosardea le pe dui kotora baŕăhkă, thai dea mangă le.
23 Kana ašundean o mui kodoa andoa maškar le tumerikohko, thai kana sa o baŕobaro sas astardo, le šerălebară le semeçiengă tumarăngă thai le phură tumară pašile saoră paša mande,
24 thai phendean: „Dikta kă o Rai, o Dell amaro, sîkadea amengă e slava thai o barimos Lehko thai ame ašundeam o mui anda o maškar la iagako; ades dikhleam kă o Dell dea duma une manušengă, thai sakadea ašileam juvinde.
25 Thai akana anda soste te meras? Kă kadea iag bari phabarăl ame; te ašunasa i mai angle o mui le Raiehko, amară Devllehko, sî te meras.
26 Kon sî, pe čečimaste, o manuši kodoa, kai te ašundino vokh data, sar amende o mui le Devllehko le juvindehko dindoi duma andoa maškar la iagako, thai sakadea te ašel juvindo?
27 Pašo mai mišto, tu, thai ašun sa so mothola tukă o Rai, o Dell amaro; pala kodea te phenes amengă tu orta sa so phenela tukă o Rai, o Dell amaro, thai ame ašunasa, thai kărasa.”
28 O Rai ašundea le divanuri kai phendean mangă le.Thai o Rai phendea mangă: „Ašundem le divanuri kai phendine tukă le o poporo kadoa: sa so phendine sî mišto.
29 O! te ašena on sa kadalesa illo kaste daran Mandar thai te arakhăn sa Mîră mothodimata, kaste aven baxtale ando veako, on thai le šeave lengă!
30 Jea ta phen lengă: „Ambolden tume ka tumară çăre.”
31 Ta tu, aši koče Mança, thai phenaua tukă sa le mothodimata thai le krisa thai le lašardimata, save te sîkaves le te pherăn le ando čem kai daua le ando stăpînimos.”
32 Len sama ta, te kărăn kadea sar mothodea tumengă o Rai, o Dell tumaro; te na xasarăn kata sa so mothodea O či ande čeačirig, či ande bičeačirig.
33 Te roden ande sa o drom kai mothodea tumengă o Rai o Dell tumaro, te phirăn, kaste train, thai te aven tume des but ando čem kai lena les ando stăpînimos.
1 Moise a chemat tot Israelul și i‑a zis: „Ascultă, Israele, rânduielile și hotărârile pe care le rostesc astăzi în auzul vostru! Învățați‑le și luați seama să le împliniți!
2 DOMNUL, Dumnezeul nostru , a încheiat un legământ cu noi la Horeb. 3 Nu cu părinții noștri a încheiat DOMNUL legământul acesta, ci cu noi, cei care suntem cu toții în viață aici astăzi. 4 DOMNUL v‑a vorbit față către față pe munte, din mijlocul focului. 5 (Atunci eu am stat între DOMNUL și voi, ca să vă vestesc cuvântul DOMNULUI, căci vă era frică de foc și nu v‑ați suit pe munte.) El a zis:
6 «Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul tău, care te‑am scos din țara Egiptului, din casa robiei.
7 Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine .
8 Să nu‑ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în cer sau jos pe pământ sau în apele de sub pământ . 9 Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești, căci Eu, DOMNUL, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc fărădelegea părinților în copii până la a treia și a patra generație a celor ce Mă urăsc, 10 dar Mă îndur până la a mia generație de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.
11 Să nu iei în deșert Numele DOMNULUI, Dumnezeului tău , căci DOMNUL nu‑l va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui.
12 Păzește sabatul , ca să‑l sfințești, așa cum ți‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul tău! 13 Șase zile poți să lucrezi și să faci orice lucrare. 14 Dar ziua a șaptea este sabatul închinat DOMNULUI, Dumnezeului tău: să nu faceți nicio lucrare în ea – nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din animalele tale, nici străinul care este înăuntrul porților tale, pentru ca și robul și roaba ta să se odihnească întocmai ca tine. 15 Adu‑ți aminte că ai fost rob în țara Egiptului, dar DOMNUL, Dumnezeul tău, te‑a scos de acolo cu mână tare și cu braț întins. De aceea ți‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul tău, să ții ziua sabatului!
16 Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta, după cum ți‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul tău, ca să ți se lungească zilele și să‑ți fie bine în țara pe care ți‑o dă DOMNUL, Dumnezeul tău!
17 Să nu ucizi .
18 Să nu săvârșești adulter .
19 Să nu furi .
20 Să nu depui mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău.
21 Să nu poftești nevasta aproapelui tău; să nu râvnești casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui – nimic din ce este al aproapelui tău.»
22 Acestea sunt cuvintele pe care le‑a spus DOMNUL întregii adunări pe munte, din mijlocul focului, din nor și din negură, cu glas tare, fără vreun alt adaos. Le‑a scris pe două table de piatră și mi le‑a dat mie.
23 Când ați auzit glasul din mijlocul întunericului și când muntele era cuprins de foc, v‑ați apropiat toți de mine – căpeteniile semințiilor și bătrânii – 24 și ați zis: «Iată, DOMNUL, Dumnezeul nostru, ne‑a arătat slava și măreția Lui și noi I‑am auzit glasul din mijlocul focului; astăzi am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, iar ei au rămas vii . 25 Și acum, de ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom auzi iarăși glasul DOMNULUI, Dumnezeului nostru, vom muri. 26 Oare ce om a auzit glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, ca noi, și a rămas viu? 27 Apropie‑te tu și ascultă tot ce‑ți va spune DOMNUL, Dumnezeul nostru; apoi spune‑ne tot ce‑ți va spune DOMNUL, Dumnezeul nostru, iar noi vom asculta și vom împlini!»
28 DOMNUL a auzit cuvintele pe care mi le‑ați spus. Și DOMNUL mi‑a zis: «Am auzit cuvintele rostite de poporul acesta: tot ce au spus este bine. 29 O, de‑ar păstra ei aceeași inimă ca să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toate zilele și astfel să le fie bine lor și fiilor lor pe vecie! 30 Du‑te și spune‑le: ‘Întoarceți‑vă la corturile voastre!’ 31 Dar tu rămâi aici, cu Mine, și‑ți voi spune toate poruncile, rânduielile și hotărârile pe care să‑i înveți să le împlinească în țara pe care le‑o dau în stăpânire!»
32 Luați seama să faceți după cum v‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul vostru; să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga! 33 Să umblați în totul pe calea pe care v‑a poruncit DOMNUL, Dumnezeul vostru, ca să trăiți, să vă fie bine și să vi se lungească zilele în țara pe care o veți lua în stăpânire!