Andimos godeako le xolearimatăngo le Israelohkă.
1 Ašun, Israele! Ades nakhăsa o Iordano, kaste kărdeos stăpîno pe varesar neamurea mai bară thai mai zurale sar tute, le četăçi mai barea thai zuralea ji koa čeri,
2 khă poporo baro thai učeo koa stato, le šeaven le Anakohkă, kai prinjeanes le thai pa save ašundean phendindoi: „Kon daštila te bešel angla le šeave le Anakohkă!”
3 Te jeanes ades kă o Rai, o Dell tiro, jeala O orta angla tute, sar khă iag phabarindoi; O xasarăla le, O thola le tele angla tute; thai tu našavesa le, xasarăsa le iekhatar sar phendea tukă o Rai.
4 Kana našavela le o Rai, o Dell tiro, angla tute, te na phenes ande teo illo: „Anda muro lašimos kărdea ma o Rai te šoama ando stăpînimos kadale čemehko.” Kă anda e doši le jungalimatăndi le neamurengo kadalengo našavele o Rai angla tute.
5 Na, na anda teo lašimos, či anda o ujimos te illehko šos tu ando stăpînimos lengă čemehko; ta anda e doši le jungalimatăngă kadale neamurengă našavele o Rai, o Dell tiro, angla tute, kaste pherăl o divano kai solaxadea o Rai te daddengă, le Avraamohkă, le Isakohkă thai le Iakovohkă.
6 Te jeanes kadea kă na anda o lašimos tiro deltu o Rai, o Dell tiro, o čem o lašo kodoa kaste stăpînis les; kă tu san khă poporo zuralo biatearimahko.
7 An tukă godi thai na bîstăr sar astardean e xolli le Raiesti, le Devllesti tirăsti, ande pustia. Dă andoa des dă kana ankăstean andoa čem le Ejiptohko ji koa arăslimos tumaro ando than kadoa, sa xolearičea angloa Rai sanas!
8 Ando Xorebo, kaditi astardean e xolli le Raiesti, ta o Rai xolleai'lo pe tumende thai kamelas te mudarăll tume.
9 Kana ankăstem po baŕobaro, kaste lau le kotora le baŕăhkă, le table le phanglimahkă kai kărdea les o Rai tumença, ašilem po baŕobaro štarvardeši des thai štarvardeši reatea, bi te xau manŕo thai bi te peau pai;
10 thai o Rai dea ma le dui table le baŕăhkă, ramome pehkă naiesa le Devllehko, thai kai sas sa le divanurea kai mothodea sas tumengă le o Rai po baŕobaro, andoa maškar la iagako, ando des kana sa o poporo sas tidino.
11 Pala le štarvardeši des thai le štarvardeši reatea o Rai dea ma le dui table le baŕăhkă, le table le phanglimahkă.
12 O Rai phendea mangă atunčeara: „Ušti thai uli tele koçal iekhatar; kă o poporo tiro, kai ankaladean les andoa Ejipto, rimosai'lo. Dine pe rigate kata o drom kai sîkadem lengă les; kărdine pehkă khă tipo šordino.”
13 O Rai phendea mangă: „Me dikhau kă o poporo kadoa sî khă poporo zuralo biatărdimahko.
14 Mekh ma te xasarau le thai te khosau lengo anau tala le čerurea; ta tut kărava tu khă neamo mai zurallo thai mai but koa dindimos sar o poporo kadoa.”
15 Amboldilem thai ulistem poa baŕobaro kai sas sa numai iag, le duie tablença le phanglimahkă ande mîŕă lidui vast.
16 Dikhlem, thai dikta kă bezexardeanas angloa Rai, o Dell tumaro, kărdeanas tumengă khă guruwiç šordino, durileanas iekhatar katar o drom kai sîkadesas tumengă les o Rai.
17 Azbadem atunčeara le kukola dui table, thai šudem le anda mîŕă vast, thai phaŕadem le tala tumară iakha.
18 Šude ma le mosa pe phuw angla o Rai, sar mai anglal, štarvardeši des thai štarvardeši reatea, bi te xau, bi te peau pai, anda e doši sa le bezexăndi kai kărdeanas le, kărindoi so sî nasul angloa Rai, kaste xolearăn Les.
19 Kă darailemas kana dikhlem e xolli thai o čioŕîmos saveatar sas astardo o Rai anda tumende, ji oče ta kamelas te xasarăl tume. Ta o Rai ašundea ma i anda kadea data.
20 O Rai sîkadea sas but xolli po Aarono, ta kame las te xasară les, thai me rudisailem atunči anda leste.
21 Lem o guruwiç kai kărdeanas les, e buti tumara bezexati, phabardem les ande iag, linčeardem les ji kana kărdilo poši, thai šudem e poši kodea ando nanilaši kai thavdel andoa baŕobaro.
22 Pala kodea ande Tabeera, kai Masa, thai kai Chibrot-Xataava, tume pale astardean e xolli le Raiesti.
23 Thai kana tradea tume o Rai ando Kades-Barnea, phendindoi: „Anklen, thai len ando stăpînimos o čem kai dav tume!” tume na šutean sama thai xoleailean anda o mothodimos le Raiehko, le Devllehko tumarăhko, nas tume pateamos ande Leste, thai na ašundean Lehkă mostar.
24 Tume sa xoleailean angloa Rai dă kana prinjeanau tume.
25 Šude ma le mosa pe phuw angloa Rai: štarvardeši des thai štarvardeši reatea, šude ma le mosa pe phuw anda kă o Rai phendeasas kă kamel te xasarăl tume.
26 Rudisailem le Raiestar, thai phendem: „Stăpîne, Raia, na mudar Te poporos, o mandimos Tiro, kai potindeanlespale, ande Teo barimos, kai ankaladean les anda o Ejipto, Te vastesa le zurallesa.
27 An tukă godi te robendar, le Aavramostar, le Isakostar thai le Iakovostar. Na rode koa urîčimos kadale poporohko, koa nasullimos lehko thai ka lesti bezex,
28 ta na varesar o čem anda sao ankaladean ame te mothol: „Anda kă o Rai nas les zor te nigrăl le ando čem kai šinadesas lengă les thai anda kă či dabadikhălas le, anda kodea ankaladea le kaste mudarălle ande pustia.”
29 Orta on sî o poporo Tiro thai Teo mandimos, kai ankaladean les anda o Ejiptote vastesa le zurallesa thai Te vastea tinzome.
Israel moștenește Canaanul în ciuda răzvrătirilor
1 Ascultă, Israele! Astăzi vei trece Iordanul ca să mergi și să iei în stăpânire neamuri mai mari și mai puternice decât tine , cetăți mari și întărite până la cer , 2 un popor mare și înalt la statură, anume fiii anachimilor , pe care îi cunoști și despre care ai auzit zicându‑se: «Cine va putea sta împotriva fiilor lui Anac?» 3 Să știi astăzi că Însuși DOMNUL, Dumnezeul tău, va trece înaintea ta ca un foc mistuitor ; El îi va nimici, îi va smeri înaintea ta, iar tu îi vei izgoni , îi vei da pieirii grabnic, cum ți‑a spus DOMNUL.
4 Când DOMNUL, Dumnezeul tău, îi va alunga dinaintea ta, să nu zici în inima ta astfel: «Datorită dreptății mele m‑a adus DOMNUL în țara aceasta și mi‑a dat‑o în stăpânire», căci din pricina răutății lor izgonește DOMNUL neamurile acelea dinaintea ta. 5 Nu datorită dreptății tale, nici curăției inimii tale te duci tu să iei în stăpânire țara lor, ci din pricina răutății lor izgonește DOMNUL, Dumnezeul tău, aceste neamuri dinaintea ta. DOMNUL vrea să statornicească astfel jurământul făcut părinților tăi, Avraam, Isaac și Iacov.
6 Înțelege deci că nu datorită dreptății tale îți dă DOMNUL, Dumnezeul tău, țara aceasta bună ca s‑o iei în stăpânire, căci tu ești un popor încăpățânat ! 7 Adu‑ți aminte și nu uita cum L‑ai întărâtat pe DOMNUL, Dumnezeul tău, în pustiu! Din ziua când ați ieșit din țara Egiptului și până la sosirea în locul acesta, ați fost răzvrătiți împotriva DOMNULUI. 8 La Horeb , L‑ați întărâtat pe DOMNUL la mânie, iar DOMNUL S‑a mâniat pe voi ca să vă nimicească. 9 Când m‑am suit pe munte ca să iau tablele de piatră, tablele legământului pe care l‑a încheiat DOMNUL cu voi, am rămas acolo patruzeci de zile și patruzeci de nopți; în tot acest timp, pâine n‑am mâncat și apă n‑am băut. 10 DOMNUL mi‑a dat cele două table de piatră , scrise cu degetul lui Dumnezeu; pe ele erau toate cuvintele pe care vi le spusese DOMNUL pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării .
11 La sfârșitul celor patruzeci de zile și patruzeci de nopți, DOMNUL mi‑a dat cele două table de piatră, tablele legământului. 12 DOMNUL mi‑a zis atunci : «Scoală‑te și coboară degrabă de aici, căci poporul tău, pe care l‑ai scos din Egipt, s‑a stricat! S‑au abătut curând de la calea pe care le‑am arătat‑o , făcându‑și un chip turnat.» 13 DOMNUL mi‑a zis: «Am văzut poporul acesta: iată, este un popor încăpățânat ! 14 Lasă‑mă să‑i nimicesc și să le șterg numele de sub cer; pe tine, în schimb, te voi face un neam mai puternic și mai numeros decât ei .»
15 M‑am întors și am coborât de pe munte, care era cuprins de foc , cu cele două table ale legământului în mâinile mele. 16 M‑am uitat și, iată, păcătuiserăți împotriva DOMNULUI, Dumnezeului vostru: vă făcuserăți un vițel turnat, vă depărtaserăți curând de la calea pe care v‑o poruncise DOMNUL. 17 Am apucat atunci cele două table, le‑am aruncat din mâinile mele și le‑am sfărâmat sub ochii voștri. 18 M‑am aruncat cu fața la pământ înaintea DOMNULUI, ca mai înainte, patruzeci de zile și patruzeci de nopți, fără să mănânc pâine și fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe care le săvârșiserăți, făcând ce este rău înaintea DOMNULUI, ca să‑L mâniați. 19 Mă îngrozisem din pricina mâniei și urgiei cu care Se aprinsese DOMNUL împotriva voastră, până acolo încât voia să vă nimicească, dar DOMNUL m‑a ascultat și de data aceasta. 20 Și pe Aaron se mâniase DOMNUL și voia să‑l piardă, dar eu m‑am rugat atunci și pentru el. 21 Am luat vițelul, păcatul pe care‑l făcuserăți , și l‑am ars în foc; l‑am sfărâmat, l‑am făcut mici fărâme, iar pulberea am aruncat‑o în valea care cobora din munte.
22 Apoi, la Tabera, la Masa și la Chibrot‑Hataava , iarăși L‑ați mâniat pe DOMNUL. 23 Când v‑a trimis DOMNUL de la Cadeș‑Barnea, zicând: «Suiți‑vă și luați în stăpânire țara pe care v‑o dau!», voi v‑ați răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI, Dumnezeului vostru, nu L‑ați crezut și n‑ați ascultat glasul Lui. 24 Răzvrătiți ați fost față de DOMNUL din ziua în care v‑am cunoscut.
25 M‑am aruncat cu fața la pământ înaintea DOMNULUI: patruzeci de zile și patruzeci de nopți am stat cu fața la pământ, pentru că DOMNUL spusese că vrea să vă piardă. 26 M‑am rugat DOMNULUI și am zis: «Stăpâne DOAMNE, nu nimici poporul Tău, moștenirea Ta, pe care l‑ai răscumpărat în măreția Ta și l‑ai scos din Egipt cu mână tare! 27 Adu‑Ți aminte de robii Tăi: de Avraam, de Isaac și de Iacov! Nu lua aminte la îndărătnicia acestui popor, la răutatea lui și la păcatul lui, 28 ca nu cumva țara din care ne‑ai scos să zică: ‘Pentru că nu avea putere să‑i ducă în țara pe care le‑o făgăduise și pentru că‑i ura, DOMNUL i‑a scos ca să‑i omoare în pustiu.’ 29 Dar ei sunt poporul Tău și moștenirea Ta; Tu i‑ai scos din Egipt prin puterea Ta cea mare și cu brațul Tău cel întins.»