1 Kon sî sar kukoa o xarano, thai kon atearăl o rosto le buteango? O xaraimos le manušehko străfearăl lehko mui, thoa zuralimos le mohko parugleol lehkă.
2 Me phenau tukă: „Arakh le mothodimata le thagarehkă, andai buti le solaxaimasti, kărdini angloa Dell.
3 Na iuçîsar te telearăs angla leste, thai na mang andekh buti nasulimasti: kă o kărăl sa so kamel,
4 anda kă e orba le thagaresti sî la zor. Kon dašti phenel: „So kărăs?”
5 Kon arakhăl o mothodimos, či astarăla les či khă bibaxtalimos, ta o illo le xaranehko prinjeaneli o čiro thai i e kris.
6 Kă anda orsavi buti sî khă čiro thai khă kris thoa bibaxtalimos phiravel le manušes.
7 Ta o či jeanel so thai sar kărdeola pe, kă nai kon pheneles kă.
8 O manuši nai stăpîno pe pehko phurdimos kaste dašti atărdearăles, thai nai les či khă zor poa des le merimahko; ando mardimos kadoa nai skăpimos, thai o nasulimos našti skăpil kolen le jungalen.
9 Sa kadala dikhlem le, thai ortosardem muŕo illo karing sa so kărdeol pe tala o kham. Sî khă čiro kana khă manuši stăpînil pa aver manuši, kaste kărăles bibaxtalo.
10 Atunčeara dikhlem kolen le jungalen praxome thai gălindoi ande pehko xodinimos, ta kola kai buteardesas bibezexalimasa durindoi le thanestar le sfîntonestar thai bîstărde ande četatea. Thai i kadea sî khă xasardimos.
11 Anda kă či nigrăle iekhatar koa pherdimos o mothodimos dino pal kărdimata le nasulengo, anda kodea sî pherdo o illo le šeavengo le manušengo le kamblimastar te kărăn nasul.
12 Varesar, barem kă o bezexalo kărăl ăkh šellvar nasul thai bešel but čiro ande leste, me jeanau kă o baxtalimos sî anda kola kai daran le Devllestar, thai sî le dar Lestar.
13 Ta kukoa o nasul, nai baxtalo thai či lunjearăla pehkă des, orta sar e ušal, anda kă nai les dar le Devllestar.
14 Sî khă xasardimos kai kărăl pe phuw: thai anume sî manuši bibezexale, savengă jeal pe lengă i sar kolengă le jungalengă kai kărăn kărdimata nasulimahkă, thai sî jungale, savengă jeal pe lengă i sar kolengă bibezexale, kai kărăn kărdimata laše. Me phenau kă i kadoa sî khă xasardimos.
15 Lăudisardem o čeailimos, anda kă nai aver baxtalimos andoa manuši tala o kham dă sar te xal thai te pel thai te vesălil pe; dikta so trăbul te avel paša leste ando maškar lehka buteako, andel des lehka čivavakă kai del lehkă la o Dell tala o kham.
16 Kana thodem muŕo illo te prinjeanau o xaraimos thai te lau samasa mišto koa pharimos kai deles o manuši pe phuw – kă o manuši či dikhăl lindri le iakhănça, či desă či reate, –
17 dikhlem atunčeara sai buti le Devllesti, dikhlem kă o manuši naštil te atearăl so kărdeol pe tala o kham; or sode kamela o te rodel, sa našti arakhăla; thai orta kana o xarano phenela kă arăslo te atearăl, sa našti te arakhăl.
1 Cine este asemenea celui înțelept
și cine pricepe tâlcul celor spuse?
Înțelepciunea omului îi îmbunează fața
dar fața neînduplecată îi atrage dușmani .
2 Păzește porunca regelui din pricina jurământului făcut înaintea lui Dumnezeu! 3 Nu te grăbi să pleci dinaintea lui și nu ține partea vreunui lucru rău, căci regele poate face tot ce vrea, 4 deoarece cuvântul regelui are putere! Cine‑i poate spune: „Ce faci?”
5 Cel care păzește porunca nu va cunoaște nicio nenorocire,
dar inima înțeleptului cunoaște vremea și rânduiala,
6 căci pentru orice lucru este o vreme și o rânduială.
Da, mare este nenorocirea care îl paște pe om,
7 el nu știe ce va fi,
și cum va fi, cine‑i poate spune?
8 Omul nu este stăpân pe suflarea lui, ca s‑o poată opri,
și n‑are nicio putere peste ziua morții;
de lupta aceasta nu este nimeni scutit,
și răutatea nu‑i poate scăpa pe cei răi.
9 Toate acestea le‑am văzut și mi‑am îndreptat inima spre toate lucrările care se fac sub soare, aici, unde omul este stăpân peste alt om, ca să‑i facă rău.
10 Am văzut nelegiuiți apropiindu‑se de Locul Sfânt. Veneau, plecau și apoi se lăudau în cetate cu ce făcuseră.
Și aceasta este deșertăciune!
11 Pentru că nu se aduce degrabă la îndeplinire sentința împotriva faptelor rele, inima fiilor oamenilor este plină de dorința de a face rău. 12 Deși păcătosul face de o sută de ori răul și are zile îndelungate, eu știu totuși că va fi bine de cei ce se tem de Dumnezeu, fiindcă stau cu frică înaintea Lui. 13 Dar bine nu va fi de cel nelegiuit și nu‑și va lungi zilele cum se lungește umbra, pentru că n‑are frică de Dumnezeu.
14 Este o deșertăciune care se petrece pe pământ: sunt oameni drepți cărora li se întâmplă potrivit cu faptele celor răi și sunt oameni răi cărora li se întâmplă potrivit cu faptele celor drepți. Eu zic că și aceasta este o deșertăciune.
15 Am lăudat veselia,
pentru că nu este alt bine pentru om sub soare
decât să mănânce și să bea și să se veselească;
aceasta să‑l însoțească în mijlocul ostenelii sale,
în zilele pe care i le dă Dumnezeu de trăit sub soare.
16 Când mi‑am pus inima să cunosc înțelepciunea
și să înțeleg grija omului pe pământ
– căci nici zi, nici noapte ochii lui nu au parte de somn –,
17 am văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu,
că omul nu poate să afle ce se face sub soare;
oricât s‑ar trudi el să cerceteze,
tot nu va putea afla
și, chiar dacă înțeleptul ar zice că a ajuns să înțeleagă,
tot nu va fi în stare să afle.