E dar thai o posto le Iudeiengo.
1 O Mardoxeo, ašundindoi so kărdeolas pe, šindea pehkă çoale, xureadea pe ando gono thai piteardea pe peste ušar. Pala kodea gălo ando maškar la četateako, ankaladindoi çîpimata zorasa kărkă,
2 thai gălo ji koa udar le thagarehko, savehko šutimos sas atărdeardo orkahkă sas xureado khă gonesa.
3 Pe sako phuw kai arăsălas o mothodimos le thagarehkothai o phendimos lehko, sas khă baro roimos maškar le Iudeia; postinas, rovenas thai jelinas, thai but sovenas ando gono thai ušar.
4 Le kanditoarea la Esterakă thai le famenea lakă avile thai phendine lakă e buti kadea. Thai e thagarni ašili darani. Tradea çoale le Mardoxeohkă kaste xureaven les, thai te len o gono pa leste, ta o či leale.
5 Atunčeara e Estera akhardea le Xatakos, iekh andal famenea kai thodeasas les o thagar ande lako kandimos, thai phendea lehkă te jeal te pušel le Mardoxeos so ameal e buti kadea thai katar avel.
6 O Xatako gălo koa Mardoxeo ando than o pîtărdo la četateako, angloa udar le thagarehko.
7 Thai o Mardoxeo phendea lehkă sa so kărdileasas, thai phendea lehkă o potindimos le rupehko kai šinadeasas les o Xamano kă dela la visteria le thagarnesti ando paruglimos le măčelărimahko le Iudeiengo.
8 Dea les i o nikărimos le mothodimahko avilo andai Susa ando dikhlimos lengă xasarimahko, kaste sîkavela la Esterakă thai te phene lakă sa. Thai mothodea ka e Estera te jeal koa thagar te rudi les thai te lašarăl anda leste thai anda lehko poporo.
9 O Xatako avilo thai phendea la Esterakă le divanuri le Mardoxeohkă.
10 E Estera thodea le Xatakos te jeal te phenel le Mardoxeohkă:
11 „Sal kanditorea le thagarehkă thai o poporo andal phuwea le thagarehkă jeanen kă sî khă kris kai došavel le merimasa orkas, avela murši or juwli, kai šol pe koa thagar, ande bar dă andral, bi te avel akhardo. Dăsar kodoa skăpil čivavasa, savehkă tinzol o thagar e rowli e thagarni e sumnakui. Thai me či sîmas akhardi koa thagar dă treanda des.”
12 Kana phendine pe le divanuri la Esterakă koa Mardoxeo,
13 o Mardoxeo tradea koakoa dimosanglal la Esterakă: „Te na des tu godi kă dăsar tu skăpisa anda sal Iudeia, anda kă san ando khăr le thagarehko.
14 Kă, kana ašesamuto akana, o kandimos thai o skăpimos avela anda aver rig andal Iudeia, thai tu thai o khăr te daddehko xasaona. Thai kon jeanel kana na anda khă čiro sar kadoa arăslean ando thagarimos.”
15 E Estera tradea te phenel le Mardoxeohkă:
16 „Telear, tide sa le Iudeien kai arakhadeon ande Susa, thai postin anda mande, bi te xan thai bi te pen, trin des, či reate, či desă. Thai i me postiva ăkhdata mîŕă kanditoarença, pala kodea šoaua ma koa thagar, ande xolli la krisati; thai, kana avela te xasardiuau, xasardiuaua.”
17 O Mardoxeo teleardea, thai kărdea sa so mothodeasas e Estera.
Mardoheu îi cere ajutorul Esterei
1 Când Mardoheu a aflat tot ce se petrecuse, și‑a sfâșiat hainele și s‑a îmbrăcat în sac și cenușă . Apoi s‑a dus în mijlocul cetății, scoțând cu putere strigăte amare, 2 și a mers așa până a ajuns la poarta împăratului – căci intrarea pe poarta împăratului îi era oprită oricui era îmbrăcat în sac. 3 În fiecare provincie unde ajungea porunca și hotărârea împăratului, a fost mare jale printre iudei: posteau, plângeau și se boceau, iar mulți se culcau în sac și cenușă.
4 Slujnicele Esterei și famenii ei au venit și i‑au spus lucrul acesta. Și împărăteasa a rămas îngrozită. A trimis haine ca să‑l îmbrace pe Mardoheu și să ia sacul de pe el, dar el nu le‑a primit. 5 Atunci, Estera l‑a chemat pe Hatah, unul dintre famenii pe care‑i pusese împăratul în slujba ei, și i‑a poruncit să se ducă să afle de la Mardoheu ce înseamnă lucrul acesta și de ce se poartă astfel . 6 Hatah a ieșit la Mardoheu în piața cetății, înaintea porții împăratului. 7 Și Mardoheu i‑a istorisit tot ce i se întâmplase și i‑a spus cât de mult argint făgăduise Haman că va aduce în vistieria împăratului în schimbul nimicirii iudeilor. 8 I‑a dat și o copie a legii date în Susa în vederea nimicirii lor, ca să i‑o arate Esterei și să‑i spună totul. El a mai poruncit ca Estera să se ducă la împărat ca să‑i ceară îndurare și să stăruie pe lângă el pentru poporul ei.
9 Hatah a venit și i‑a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu. 10 Apoi, Estera i‑a vorbit lui Hatah și i‑a poruncit să‑i spună lui Mardoheu: 11 „Toți slujitorii împăratului și poporul din provinciile împăratului știu că oricine – fie bărbat, fie femeie – intră la împărat, în curtea interioară , fără să fi fost chemat este dat morții prin lege. Numai cel căruia îi întinde împăratul sceptrul de aur scapă cu viață. Iar eu n‑am mai fost chemată să merg la împărat de treizeci de zile.”
12 Când i‑au zis lui Mardoheu cuvintele Esterei, 13 Mardoheu i‑a trimis următorul răspuns Esterei: „Să nu‑ți închipui că, fiind în palatul împăratului, numai tu vei scăpa dintre toți iudeii! 14 Căci, dacă vei tăcea într‑o asemenea împrejurare, ajutorul și izbăvirea iudeilor vor veni din altă parte, dar tu și casa tatălui tău veți pieri. Și cine știe dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns împărăteasă?” 15 Estera a trimis să‑i spună lui Mardoheu: 16 „Du‑te, adună‑i pe toți iudeii care se află în Susa și postiți pentru mine; să nu mâncați și să nu beți trei zile , nici noaptea, nici ziua! Și eu voi posti odată cu slujnicele mele, apoi voi intra la împărat în ciuda legii și, dacă va fi să pier, voi pieri.” 17 Mardoheu a plecat și a făcut tot ce‑i poruncise Estera.