O lašardimos la Patradeako.
1 O Rai phendea le Moisahkă thai le Aaronoskă ando čem le Ejiptohko:
2 „O šon kadoa anda tumende sî te avel anda tumende o šon anglal; o sî te avel anda tumende o šon anglal le băršehko.
3 Den duma sa le tidimahkă le Israelohkă, thai phenen lehkă: „Ando des o deši kadale šonesko, sako manuši te lel khă bakrišo ka sako familia, khă bakrišo ka sako khăr.
4 Kana sî prea xançî ando khăr anda khă bakrišo, te leles pehkă pašesa o mai paše, pala o dindimos le sufletengo; te kărăn tidimos sode xan sakogodi andoa bakrišo kadoa.
5 Te avel khă bakrišo bi maladimosko, muršano, khă băršehko; daštin te len khă bakrišo or khă busno.
6 Te nikrăn les ji ando des o dešuštar le šonehko kadalesko; thai sa o tidimos le Israelohko te šineles reate.
7 Te lel anda lehko rat, thai te makhăl le lidui tile le udarăhkă thai o prago opral le khărăngo kai xana.
8 O mas te xanles orta ande reat kodea, peko kai iag; thai anume te xan les pogačença thai zălenimatença kărkă.
9 Te na xanles ivando or părime ando pai; ta te avel peko kai iag: kaditi o šero, sode i le pînŕă thai le măruntaia.
10 Te na mekăn khanči anda leste ji pala o droborimos le duito desăhko; thai, te ašela vareso anda leste o duito des le droborimasko, te phabarăn les ande iag.
11 Kana xana les, te avel tumaro maškar phanglo, le papučea andel pînŕă, thai e rowlli ando vast; thai te xan les iekhatar; kă sî e Patradi le Raiesti.
12 Ande kodea reat, Me nakhaua andoa čem le Ejiptohko, thai malavaua sa le anglal kărdine andoa čem le Ejiptohko, dă katal manuši ji kal juvindimata; thai kăraua kris anda sal zeia le Ejiptohkă: Me, o Rai.
13 O rat sî te avel tumengă sar khă semno pel khăra kai avena. Me dikhaua o rat, thai nakhaua paša tumende, kadea kă či malavela tume či khă čioŕîmos, atunčeara kana malavaua o čem le Ejiptohko.
14 Thai o pomenimos kadale desăshko te nikărăn les, thai te prăznuinles ande khă govia ande pativ le Raiesti; te prăznuinles sar khă kris vešniko anda tumară avimata.
15 Čiro dă efta des, xana pogăči. Anda o des anglal ankalavena o xumer anda tumară khăra: kă orkon xala manŕo dospime, anda o des anglal ji ando eftato des, sî te avel mudardo andoa Israelo.
16 Ando des anglal sî te avel tume khă tidimos goviako sfînto; thai ando eftato des, avela tume khă tidimos goviako sfînto. Te na kărăn či khă buti ande le des kodola; daština te thon o xabe sakoiekhăkă manuši.
17 Te nikrăn e govia le pogačendi, kă orta ande kodoa des ankalavaua tumară oštiri andoa čem le Ejiptohko; te nikrăn o des kodoa sar khă lejea vešniko anda tumară kaiavena.
18 Ando šon anglal, andoa dešutarin des le šonehko, reate, te xan pogăči, ji ande reat le biš tha iekhăhko des le šonehko.
19 Čiro dă efta des, te na arakhadeol pe xumer ande tumară khăra; kă orkon xala manŕo dospime, sî te avel mudardo andoa tidimos le Israelohko, i kă sî străino i kăsî anda lende.
20 Te na xan manŕo dospime; ta, ande sa tumară bešlimata, te xan pogăči.”
21 O Moise akhardea sa le phurăn le Israelohkărăn, thai phendea lengă: „Jean ta len tumengă pokh bakrišo anda tumară familii, thai šinen e Ptradi.
22 Te lenpalakodea khă tituša isopo, te makhănles ando rat andoa čearo, thai te makhăn o prago opral thai le dui tile le udarăhkă le ratesa andoa čearo. Khonikh anda tumende te na anklel avri andoa khăr ji dă droboitu.
23 Kana nakhăla o Rai kaste malavel o Ejipto, thai dikhăla o rat po prago opral thai pe le dui tile le udarăhkă, o Rai nakhăla paša o udar, thai či mekăla le Mudarditores te šolpe ande tumară khăra kaste malavel tume.
24 Te arakhăn kadea buti sar khă kris anda tumende thai anda tumară šeave ando veako.
25 Kana šona tume ando čem, kai sî te del tumengă les o Rai, pala o phendimos Lehko, te nikrăn kadoa običeio o sfînto.
26 Thai kana pušena tume tumară šeavoră: „So sămnol kadoa običeio?”
27 te phenen lengă: „Sî o dimosšuri la Patradeako ande pativ le Raiesti, kai nakhlo paša le khăra le šeavengă le Israelohkă ando Ejipto, kana maladea o Ejipto, thai skăpisardea amară khăra.” O poporo mekleape, thai rudisai'lo ji kai phuw.
28 Thai le šeave le Israelohkă telearde, thai kărdine sar mothodeasas o Rai le Moisahkă thai le Aaronoskă; kadea kărdine.
O mullimos le anglal-kărdinengo.
29 Po maškar la reateako, o Rai maladea sa le anglal kărdine andoa čem le Ejiptohko, kata o anglal-kărdino le Faraonohko, kai bešelas pe lehko skamin le thagarimasko, ji koa anglal-kardino le phandadehko ando beči, thai ji ka sal anglal-kărdine le juvindimatăngo.
30 O Faraono ušti'lo reate, o thai sa lehkă kanditorea, thai sa le Ejiptenea; thai sas bară çîpimata ando Ejipto, kă nas khăr kai te na avel khă mullo.
31 Ande kodea reat o Faraono akhardea le Moisas thai le Aaronos, thai phendea lengă: „Ušten, anklen andoa maškar mîŕă poporohko, tume thai le šeave le Israelohkă. Jeantar ta kanden le Raiehkă, sar phendean.
32 Len i tumară bakrea thai le guruwen, sar phendean, jeantar, thai denmadumadîmišto.”
33 Le Ejiptenea iuçarănas o poporo, thai grăbinas pe te ankalaven le andoa čem, kă phenenas: „Te na, meras saoră.”
34 O poporo lea pehko aŕo kovleardo (o xumer), angla te phuteol. Patearde le pištirença o aŕo kovleardo thode les andel çoale, thai thodeles pel dume.
35 Le šeave le Israelohkă kărdine so phendeasas lengă o Moise, thai mangline kata le Ejiptenea vasuri, rupune, thai sumnakune, thai çoale.
36 O Rai kărdea ta o poporo te aveles nakhlimos angla le Ejiptenea, kai dinele so kamble. Kadea čioŕarde le Ejipteanen.
O telearimos anda o Ejipto.
37 Le šeave le Israelohkă telearde anda o Ramses karing o Sukot, ando dindimos dă paše šov šella mii manuši kai jeanas telal, bi le šeavengo.
38 Ăkh butimos manušengo saoŕăndar ankăste andekhthan lença; sas le i turme sămnome bakreangă thai guruwengă.
39 Le aŕăsakovleardo, kai linesas les andoa Ejipto thai savo či phutilosas, kărdine pehkă mellea, kă sas našadine le Ejipteanendar, bi te mai dašti te ašen, thai bi te len pehkă xabenata pesa.
40 O bešlimos le šeavengo le Israelohko ando Ejipto sas dă štar šella thai treabda bărši.
41 Thai, pala štar šella thai treanda bărši, orta ande kodoa des, sa le ošti le Raiehkă ankăste andoa čem le Ejiptohko.
42 E reat kodea trăbulas prăznuime ande pativ le Raiesti, kă atunčiara ankaladea le andoa čem le Ejiptohko; e reat kodea trăbulas prăznuime ande pativ le Rasti sa le šeavendar le Israelokă thai legă avimatăndar.
O tipo sar te prăznuin e Patradi.
43 O Rai phendea le Moisahkă thai le Aaronoskă: „Dikta o mothodimos karig o dičimos la Patradeako; či khă străino te na xal anda late.
44 Te šinesroata orsave robos tindo lovença, thai pala kodea te xal anda lete.
45 O avilinodural thai o tomnimebuteako te na xal.
46 Te na xale dăsar ande khă khăr, te na len dăfer mas avri andoa khăr, thai te na linčearăn či khă kokalo.
47 Sea o tidimos le Israelohko te kărăl e Patradi.
48 Kana khă străino, kai bešela tute, kamela te kărăl e Patradi le Raiesti, orsavi rig muršani anda lehko khăr sî te avel šindiroata; pala kodea pašola te kărăl le thai avela sar i o băštinašo; ta či khă bišindoroata te na xal anda lende.
49 Sa kodea kris sî i andoa băštinašo thai i andoa străino, kai bešela ande tumaro maškar.”
50 Sa le šeave le Israelohkă kărdine sar phendeasas o Rai le Moisahkă thai le Aaronoskă, kadea kărdine.
51 Thai orta ande kodoa des, o Rai ankaladea andoa čem le Ejiptohko le šeaven le Israelohkă, pala lengă oštile.
Rânduieli privitoare la Paște
1 DOMNUL le‑a zis lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului astfel: 2 „Luna aceasta va fi pentru voi începutul lunilor; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. 3 Vorbiți întregii adunări a lui Israel astfel: «În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia câte un miel pentru fiecare familie, câte un miel pentru fiecare casă. 4 Dacă într‑o casă sunt prea puțini pentru un miel, atunci să‑l ia împreună cu vecinul cel mai apropiat de casa lui, după numărul sufletelor; să socotiți cât poate mânca fiecare din miel. 5 Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veți putea să‑l luați dintre oi sau dintre capre. 6 Să îl păstrați până în a paisprezecea zi a acestei luni, și toată adunarea lui Israel să‑l înjunghie în amurg . 7 Fiii lui Israel să ia din sângele lui și să ungă amândoi ușorii ușii și pragul de sus al caselor în care îl vor mânca. 8 Să mănânce carnea chiar în noaptea aceea, friptă la foc; cu azime și cu verdețuri amare s‑o mănânce. 9 Să nu‑l mâncați crud sau fiert în apă, ci să fie fript pe foc: capul împreună cu picioarele și măruntaiele lui. 10 Să nu lăsați nimic din el până dimineață, iar ceea ce va rămâne din el până dimineață să fie ars în foc. 11 Să îl mâncați în felul acesta: cu mijlocul încins, cu încălțămintea în picioare și cu toiegele în mâini. Să‑l mâncați în grabă, căci acesta este mielul de Paște închinat DOMNULUI. 12 În noaptea aceasta, voi trece prin țara Egiptului și‑i voi lovi pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la om până la animal, și‑i voi judeca pe toți zeii Egiptului. Eu sunt DOMNUL. 13 Sângele va fi un semn pentru voi, pe casele în care veți fi. Voi vedea sângele și voi trece pe lângă voi, așa că nu vă va atinge nicio urgie nimicitoare atunci când voi lovi țara Egiptului.
14 Această zi să vă fie spre aducere aminte , să o prăznuiți ca sărbătoare în cinstea DOMNULUI, ca rânduială veșnică din neam în neam. 15 Timp de șapte zile, să mâncați azime. Chiar din prima zi să înlăturați aluatul din casele voastre, căci dacă va mânca cineva ceva dospit din ziua întâi până în ziua a șaptea, sufletul acela va fi nimicit din Israel. 16 În ziua întâi să aveți o adunare sfântă, și în ziua a șaptea să aveți la fel o adunare sfântă. Să nu faceți nicio lucrare în zilele acelea; veți putea numai să pregătiți ceea ce mănâncă fiecare suflet. 17 Să țineți Sărbătoarea Azimelor, căci chiar în ziua aceasta voi scoate oștirile voastre din țara Egiptului. Să țineți ziua aceasta ca rânduială veșnică din neam în neam. 18 În luna întâi, să mâncați azime din seara celei de‑a paisprezecea zile a lunii până în seara celei de‑a douăzeci și una zile a lunii . 19 Timp de șapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre, căci oricine va mânca ceva dospit, sufletul acela va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băștinaș. 20 Să nu mâncați nimic dospit, ci, în toate locuințele voastre, să mâncați azime.»”
21 Moise i‑a chemat pe toți bătrânii lui Israel și le‑a zis: „Alegeți și luați din turmă pentru familiile voastre un miel și înjunghiați‑l de Paște! 22 Luați apoi un mănunchi de isop, înmuiați‑l în sângele din vas și ungeți pragul de sus și cei doi ușori ai ușii cu sângele din vas! Nimeni din voi să nu iasă pe ușa casei până dimineață. 23 Când va trece pentru a‑i lovi cu urgii pe egipteni și va vedea sângele pe pragul de sus și pe cei doi ușori, DOMNUL va trece pe lângă ușă și nu‑i va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre pentru a vă lovi cu urgii. 24 Să păziți lucrul acesta ca o rânduială pentru voi și pentru fiii voștri în veac. 25 Când veți intra în țara pe care v‑o va da DOMNUL , după cum a spus, să țineți acest obicei. 26 Și când vă vor întreba fiii voștri: «Ce înseamnă pentru voi obiceiul acesta?», 27 Să le răspundeți : «Aceasta este jertfa de Paște în cinstea DOMNULUI, care a trecut pe lângă casele fiilor lui Israel în Egipt, când i‑a lovit cu urgii pe egipteni, dar nouă ne‑a cruțat casele.»” Poporul s‑a plecat și s‑a închinat.
28 Apoi, fiii lui Israel au plecat și au făcut după cum le poruncise DOMNUL lui Moise și lui Aaron; întocmai au făcut.
Urgia a zecea: moartea întâilor născuți
29 La miezul nopții, DOMNUL i‑a lovit pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la întâiul născut al lui Faraon, care stătea pe tronul lui, până la întâiul născut al celui închis în temniță și până la toți întâii născuți ai animalelor. 30 Faraon s‑a trezit noaptea, și cu el toți slujitorii lui și toți egiptenii, și a fost strigăt mare în Egipt, căci nu era casă în care să nu fie un mort. 31 Faraon i‑a chemat în timpul nopții pe Moise și pe Aaron și le‑a zis: „Plecați numaidecât din mijlocul poporului meu! Și voi, și fiii lui Israel! Duceți‑vă să‑I slujiți DOMNULUI, după cum ați zis! 32 Luați‑vă și turmele și cirezile, după cum ați zis, și duceți‑vă! Și binecuvântați‑mă și pe mine!” 33 Egiptenii zoreau poporul și se grăbeau să‑l scoată din țară, căci ziceau: „Vom pieri cu toții !” 34 Fiii lui Israel și‑au luat coca înainte de a dospi, și‑au învelit în haine covețile cu cocă și le‑au pus pe umeri. 35 Au făcut ce le spusese Moise și le‑au cerut egiptenilor vase de argint, vase de aur și haine. 36 DOMNUL i‑a făcut să capete trecere înaintea egiptenilor, care le‑au împlinit cererea. Și astfel i‑au jefuit pe egipteni.
Plecarea din Egipt
37 Fiii lui Israel au ridicat tabăra din Ramses și au plecat spre Sucot în număr de aproape șase sute de mii de bărbați care mergeau pe jos, în afară de copii. 38 De asemenea, o mare gloată a plecat împreună cu ei. Aveau turme și cirezi, vite foarte multe. 39 Din coca pe care o luaseră din Egipt și care nu dospise încă au copt azime, pentru că fuseseră izgoniți de egipteni fără să mai poată zăbovi ca să‑și ia merinde cu ei.
40 Șederea fiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani. 41 Iar la încheierea celor patru sute treizeci de ani, chiar în ziua aceea, toate oștirile DOMNULUI au ieșit din țara Egiptului. 42 Aceasta a fost pentru DOMNUL o noapte de veghe, pentru că atunci i‑a scos din țara Egiptului. Noaptea aceasta să le fie noapte de veghe pentru DOMNUL tuturor fiilor lui Israel și urmașilor lor.
Cine poate lua parte la sărbătorirea Paștelui
43 DOMNUL le‑a zis lui Moise și lui Aaron: „Iată rânduiala privitoare la mielul de Paște: niciun străin să nu mănânce din el. 44 Dar să circumcizi pe orice om cumpărat cu argint; apoi, poate să mănânce din el. 45 Străinul și simbriașul să nu mănânce din el. 46 Să fie mâncat într‑o singură casă, să nu luați deloc carne afară din casă și să nu zdrobiți niciun os. 47 Toată adunarea lui Israel să prăznuiască Paștele. 48 Dacă un străin care va locui la tine va dori să prăznuiască Paștele în cinstea DOMNULUI, orice bărbat din casa lui va trebui circumcis și apoi se va putea apropia să îl prăznuiască și va fi ca băștinașul, dar niciun necircumcis să nu mănânce din el. 49 O singură lege să fie atât pentru băștinaș, cât și pentru străinul care va locui în mijlocul vostru.” 50 Toți fiii lui Israel au făcut cum le poruncise DOMNUL lui Moise și lui Aaron; întocmai au făcut. 51 Și chiar în ziua aceea , DOMNUL i‑a scos din țara Egiptului pe fiii lui Israel, după oștirile lor.