O nakhlimos la mareako la Lolleako.
1 O Rai dea duma le Moiasahkă, thai phendea:
2 „Phen le šeavengă le Israelohkă te ambolden pe, thai te atărdeon angloa Pixaxirohko, karing o Migdol thai marea, mui muieste le Ball-Çefon: ando than gadoa te atărdeon, paša e marea.
3 O Faraono phenela pal šeave le Israelohkă. „Xasardile andoa čem; nakhavele e pustia.”
4 Me baŕaraua o illo le Faraonohko, thai avela pala lende; ta o Faraono thai sa lesti oastea kărăna te sîkadeol pe e slava Mîŕî, thai le Ejiptenea jeanena kă Me sîm o Rai” Le šeave le Israelohkă kărdine kadea.
5 Phendea pe le thagaroskă le Ejiptohko kă o poporo našlo. Atunčeara o illo le Faraonohko thai o illo sa lehkă kanditorengo paruglilo anda o poporo. On phendine: „So kărdeam ta mekleam le Israelos te jealtar thai te na mai kandel ame?”
6 O Faraono lašardea pehko urdon le mardimahko, thai lea pehkă manušen le mardimahkă pesa.
7 Lea šov šella urdona mardimahkă manušença alosarde, thai sa le urdona le Ejiptohkă, ande sa sas marditorea.
8 O Rai baŕardea o illo le Faraonohko, o thagar le Ejiptohko, thai o Faraono lea pe pala le šeave le Israelohkă. Le šeave le Israelohkă ankăstesas iekhatar mardimahkă.
9 Le Ejiptenea line pe pala lende; thai sal grast, le urdona le Faraonohkă, le ankăste pel grast lehkă, thai lesti oštirea, arăslele orta kana sas tidine paša e marea paša o Pi-Xaxairorto, mui muieste le Ball-Çefonosa.
10 O Faraono pašolas. Le šeave le Israelohkă vazdine pehkă iakha, thai dikta kă le Ejiptenea avenas pala lende. Thai le šeave le Israelohkă daraile but zuralles, thai dine mui karing o Rai pala o kandimos.
11 On phendine le Moisahkă: „Nas thanapraxomahkă ando Ejipto, kaste na mai andino ame te meras ande pustia? So kărdean amengă ta ankaladean ame andoa Ejipto?
12 Či phenasas tukă ame ando Ejipto: „Mekh ame te kandas sar robea le Ejipteanengă, kă kamas mai mišto te kandas sar robea le Ejipteanengă sar te meras ande pustia?”
13 O Moise phendea le poporohkă: „Na daran khančestar, bešen po than, thai dikhăna o mištimos, kai dela tume o Rai ande kadoa des; kă le Ejiptenea kadala, kai dikhăn le ades, či mai dikhănale čiăkhdata.
14 O Rai marăla pe anda tumende; ta tume, bešen uje.”
15 O Rai phendea le Moisahkă: „So sî kadala çîpimata? Phen le šeavengă le Israelohkă te telearăn angle.
16 Tu vazde ti rowli, tinzosar teo vast karing e marea, thai pîtăr la; thai le šeave le Israelohkă nakhăna andoa maškar la mareako sar po šutios.
17 Me baŕaraua o illo le Ejipteanengo, kaste šonpe ande marea pala lende. Thai o Faraono thai sa lesti oastea, le urdona thai le grastarea lehkă, kărăna te sîkadeol Mîŕî slava.
18 Thai jeanena le Ejiptenea kă Me sîm o Rai kana o Faraono, le urdona thai le grastarea lehkă kărăna te dičiol pe e slava Mîŕî.”
19 O Injero le Devllehko, kai jealas angla e tabbăra le Israelosti, paruglea Pehko than, thai gălo pala lende, thai o tillo le norohko kai jealas angla lende, paruglea pehko than, thai bešlo pala lende.
20 O thodea pe maškar e tabăra le Ejipteanendi thai e tabăra le Israelosti. O nori kadoa pe khă rig sas kaličio, thai pe kolaver rig dudearălas e reat. Thai soro reat kukola le dui tabere či pašile iekh avreatar.
21 O Moise tinzosardea pehko vast karing e marea. Thai o Rai thodea e marea te mištilpe anda khă bravall karing o khamanklel, kai phurdea zorasa soŕo reat; oi šuteardea e marea, thai le paia xuladile ande donde.
22 Le šave le Israelohkă nakhline andoa maškar la mareako sar po šutimos, thai le paia bešenas sar khă zîdo kai čeači rig thai kai bičeači rig lendi.
23 Le Ejiptenea line pe pala lende; thai sa le grast le Faraonohkă, le urdona thai le grastarea lehkă šutepe pala lende ando maškar la mareako.
24 Ando avimos le droboerimahko, o Rai, anda o tillo la iagako thai le norohko, dikhlea O karing e tabăra le Ejipteanendi, thai šudea budulimos ande tabăra le Ejipteanendi.
25 Ankaladea le ŕoate katal urdona thai phareardea lengo jeamos. Le Ejiptenea phendine atunčeara: „Aven te našas angla o Israelo, kă o Rai marăl pe anda leste le Ejipteanença.”
26 O Rai phendea le Moisahkă: „Tinzosar te vast karing e marea; thai le paia sî te ambolden pal Ejiptenea, pa lengă urdona thai pa lengă grastarea.”
27 O Moise tinzosardea pehko vast karing e marea. Thai karing o droborimos, e marea lea pale pehko jeamos iekhatar, thai koa pašimos lako le Ejipteanenea linela te našen; ta o Rai mudardea le Ejipteanen ando maškar la mareako.
28 Le paia amboldi'le, thai avile pal urdona, pal grastarea thai pa sai oastea le Faraonosti, kai šutesas pe ande marea pala le šeave le Israelohkă; či iekh barem či skăpisardea.
29 Ta le šeave le Israelohkă nakhle andoa maškar la mareako sar poa šutimos, ando čiro kai le paia bešenas sar khă zîdo ande čeači thai bičeači rig lendi.
30 Ande kodoa des, O Rai skăpisardea le Israelos andoa vast le Ejipteanengo; thai o Israelo dikhlea le Ejipteanen mulle pe rig la mareati.
31 O Israelo dikhlea o vast o zurallo, kai vazdeales o Rai andal Ejiptenea. Thai o poporo darai'lo le Rastar, thai pateaia ando Rai thai ande lehko robo o Moise.
Trecerea Mării Roșii
1 DOMNUL i‑a vorbit lui Moise astfel: 2 „Spune‑le fiilor lui Israel să se întoarcă și să poposească înaintea Pi‑Hahirotului , între Migdol și mare, față în față cu Baal‑Țefonul: în dreptul lui să poposiți, lângă mare. 3 Faraon va zice despre fiii lui Israel: «S‑au rătăcit prin țară; i‑a închis pustiul!» 4 Voi îndârji inima lui Faraon și‑i va urmări, dar Eu voi fi slăvit din pricina lui Faraon și a întregii lui oștiri, iar egiptenii vor ști că Eu sunt DOMNUL.” Fiii lui Israel au făcut așa. 5 S‑a dat de știre împăratului Egiptului că poporul a fugit. Atunci, inima lui Faraon și a slujitorilor lui s‑a schimbat față de popor. Ei au zis: „Cum de l‑am lăsat pe Israel să plece din slujba noastră?” 6 Faraon și‑a pregătit carul de război și și‑a luat poporul cu el. 7 A luat șase sute de care de luptă alese și toate carele Egiptului; toate erau pline de luptători. 8 DOMNUL a îndârjit inima lui Faraon, împăratul Egiptului, și Faraon i‑a urmărit pe fiii lui Israel. Fiii lui Israel ieșiseră plini de încredere . 9 Egiptenii i‑au urmărit; și toți caii, carele lui Faraon, călăreții lui și oștirea lui i‑au ajuns pe când poposiseră lângă mare, lângă Pi‑Hahirot, față în față cu Baal‑Țefonul.
10 Faraon se apropia. Fiii lui Israel și‑au ridicat ochii, și iată că egiptenii înaintau după ei. Și fiii lui Israel s‑au înspăimântat foarte tare și au strigat către DOMNUL. 11 Și i‑au zis lui Moise: „Nu erau oare morminte în Egipt, de ne‑ai adus să murim în pustiu? Ce ne‑ai făcut? De ce ne‑ai scos din Egipt? 12 Oare nu lucrul acesta ți‑l spuneam noi în Egipt: «Lasă‑ne să slujim ca robi egiptenilor»? Ar fi fost mai bine să slujim ca robi egiptenilor decât să murim în pustiu.” 13 Moise a răspuns poporului: „Nu vă temeți , stați pe loc, și veți vedea izbăvirea pe care v‑o va da astăzi DOMNUL, căci pe egiptenii pe care‑i vedeți azi nu‑i veți mai vedea niciodată! 14 DOMNUL va lupta pentru voi, dar voi stați liniștiți!”
15 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „De ce strigi spre Mine? Spune‑le fiilor lui Israel să pornească! 16 Tu ridică‑ți toiagul, întinde‑ți mâna spre mare și despic‑o, iar fiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat! 17 Cât despre Mine, iată că voi îndârji inima egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Iar Eu voi fi slăvit din pricina lui Faraon, a întregii lui oștiri, a carelor și a călăreților lui. 18 Și egiptenii vor ști că Eu sunt DOMNUL când voi fi slăvit din pricina lui Faraon, a carelor și a călăreților lui.” 19 Îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel, Și‑a schimbat locul și a mers în urma lor, și stâlpul de nor, care mergea înaintea lor, și‑a schimbat locul și a stat în urma lor. 20 El a venit între tabăra egiptenilor și tabăra lui Israel. Era nor și întuneric pe o parte, iar pe cealaltă norul lumina noaptea. Și toată noaptea nu s‑au apropiat unii de alții.
21 Moise și‑a întins mâna spre mare. Și DOMNUL a pus marea în mișcare printr‑un vânt dinspre răsărit, care a suflat cu putere toată noaptea. El a prefăcut marea în uscat , iar apele s‑au despărțit în două. 22 Fiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, și apele erau zid la dreapta și la stânga lor. 23 Egiptenii i‑au urmărit, și toți caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat după ei în mijlocul mării. 24 În straja dimineții, DOMNUL , din stâlpul de foc și de nor, a privit în jos spre tabăra egiptenilor și a stârnit învălmășeală în tabăra lor. 25 Le‑a împotmolit roțile carelor și le‑a îngreunat mersul. Atunci, egiptenii au zis: „Să fugim dinaintea lui Israel, căci DOMNUL luptă pentru el împotriva egiptenilor!”
26 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Întinde‑ți mâna asupra mării, și apele au să se întoarcă peste egipteni, peste carele lor și peste călăreții lor!” 27 Moise și‑a întins mâna asupra mării și, pe când se crăpa de ziuă, marea s‑a întors iarăși la locul ei. La apropierea ei, egiptenii au fugit, dar DOMNUL i‑a prăvălit în mijlocul mării. 28 Apele s‑au întors peste egipteni și au acoperit carele, călăreții și toată oștirea lui Faraon, pe toți cei care intraseră în mare după fiii lui Israel; nici măcar unul n‑a rămas. 29 Dar fiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, în timp ce apele erau făcute zid la dreapta și la stânga lor.
30 În ziua aceea, DOMNUL l‑a izbăvit pe Israel din mâna egiptenilor, și Israel i‑a văzut pe egipteni morți pe țărmul mării. 31 Israel a văzut mâna puternică pe care o îndreptase DOMNUL împotriva egiptenilor. Iar poporul s‑a temut de DOMNUL și a crezut în DOMNUL și în robul Său Moise.