O kărdimos le Moisahko.
1 Khă manuši andoa khăr le Levesko lea pehkă dă romni khă šei le Levesti.
2 E romni kadea ašili phari, thai kărdea khă šeau. Dikhlea kă sî sukar, thai garadea les trin šon.
3 Nemaidaštind te garaveles, lea khă tronuço anda e papura, kai makhlea les phuweasa thai pekosa; thodea le šeaorăs ande leste, thai garadea les andel papurea, pe rig le nanilašosti.
4 E pheioŕî le šeaorăsti lelas sama gardi, kaste dikhăl so sî te avel.
5 E šei le Faraonosti deape tele koa nanilaši, te naiol; thai le šeia kai sas lasa phirănas pai rig le paiesti. Oi dikhlea o tronuço ando maškar le bozăngo, thai tradea pehka kanditoarea te lel les.
6 Pîtărdea les thai dikhlea le šeaoŕăs: sas khă šeaoŕoro kai rovelas. Falea la nasul lestar, thai phendea: „Sî khă šeaoŕo le Evreiengărăstar!”
7 Atunčeara e phei le šeoŕăsti phendea la šeakă le Faraonoskă: „Te jeau te akharau tukă kha romnea andal juwlea le Evreiengă, kaste deles čiuči le šeaoŕăs?”
8 „Jea”, phendea lakă e šei le Faraonosti. Thai e šoŕî găli thai akhardea la deia le šaoŕăsti.
9 E šei le Faraonosti phendea lakă: „Le kakale šeaoŕăs, deles čiuči, potinaua tu.” E juwli lea le šaorăs, thai dea les čiuči.
10 O šeaoŕo barilo, thai oi andea les kai šei le Faraonosti; thai o sas lakă šeau. Thodea lehkă anau Moise (Ankalado); kă, phendea oi,” ankaladem les andal paia.”
O našlimos le Moisasko ando Madian.
11 Ando čiro kadoa, o Moise, barindoi baro, ankăsto karing pehkă phral, thai dikhlea pehkă iakhănça, le butea lengă le phară. Dikhlea khă Ejipteano, kai marălas khă Evreos, iekhăs anda lehkă phral.
12 Dikhlea ande seal riga, thai, dikhlindoi kă nai khonikh, mudardea le Ejipteanos thai garadea les ande tišai.
13 Ankăsto i ando des o kolaver; thai dikhlea kă dui Evreia xanas pe. Phendea kolehkă kai nas les čeačimos: „Anda soste des ande teo phrall?”
14 Thai o manuši kodoa phendea lehkă: „Kon thodea tu tut mai baro thai krisînitori pa amende? Nai tu varesar godi te mudars ma i man, sar mudardean le Ejiptenos kukoles?” O Moise darai'lo thai phendea: „Manai či khă garimos kă e buti sî prinjeandi.
15 O Faraono ašundeasas so kărdi'lo sas, thai rodelas te mudarăll le Moisas. Ta o Moise našlo andoa Faraono, thai bešlo ando čem o Madiano. Bešlo paša khă xaing.
16 O rašai andoa Madiano sas les efta šeia. On avile te ankalaven pai, thai pherdine le vălăurea kaste pell e turma lengă daddesti.
17 Ta avile le bakrearea, thai našadine le. Atunčeara o Moise ušti'lo, thai kandea le, thai dea pai lenga turma.
18 Kana amboldinisaile ka lengo dadd o Reuel, o phendea lengă: „Sostar ades amboldean kadea iekhatar?”
19 On phendine: „Khă Ejipteano ankaladea ame andoa vast le bakrearengo, thai orta i ankaladea amengă pai, thai dea la turma.”
20 Thai o phendea le šeiangă: „Kai lo? Anda soste muklean kodole manušes oče! Akharăn les te xal manŕo!”
21 O Moise dea pe te bešel ka kodoa manuši, kai dea les dă romni pehka šea la Sefora.
22 Oi kărdea lehkă khă šeau, thai o thodea lehkă anau Gheršom (Sîm korkoro koče); „kă”, phendea o „bešeau sar khă korkoro ande khă čem străino.”
O Dell ašunel o mui le Israeliçengo.
23 Pala mai but čiro, o thagar le Ejiptohko mullo; thai le šeaoŕă le Israelohkă rovenas andoa pharimos la robiako, thai ankalavenas roimata biasundimahkă.Kadala dinimata muieskă, kai ankalavenas le anda e robia, ankăste ji koa Dell.
24 O Dell ašundea lengă roimata, thai andea Pehkă godi le phanglimasa Lehko kai kărdea les le Avraamosa, le Isakosa thai le Iakovosa.
25 O Dell dikhlea karing le šeave le Israelohkă, thai lea sama karing lende.
Nașterea și copilăria lui Moise
1 Un om din casa lui Levi a mers și a luat‑o de soție pe o fiică a lui Levi. 2 Femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu. A văzut că este chipeș și l‑a ascuns vreme de trei luni. 3 Apoi, când nu a mai putut să‑l ascundă, a luat pentru el un coș de papură, pe care l‑a uns cu catran și cu smoală, a pus copilul în el și l‑a așezat între trestii, pe malul Râului. 4 Sora lui stătea la distanță, ca să afle ce are să i se întâmple. 5 Fiica lui Faraon s‑a coborât la Râu să se scalde, și însoțitoarele ei se plimbau pe marginea Râului. Ea a văzut coșul în mijlocul trestiilor și a trimis‑o pe slujnica ei să‑l ia. 6 Când l‑a deschis, a văzut copilul: era un băiețel care plângea. I‑a fost milă de el și a zis: „Este dintre copiii evreilor!” 7 Atunci, sora lui i‑a zis fiicei lui Faraon: „Să mă duc să‑ți chem o doică dintre evreice, ca să alăpteze copilul?” 8 Fiica lui Faraon i‑a spus: „Du‑te!” Și fata s‑a dus și a chemat‑o pe mama copilului. 9 Fiica lui Faraon i‑a zis: „Ia copilul acesta, alăptează‑mi‑l, și îți voi plăti!” Femeia a luat copilul și l‑a alăptat. 10 Când copilul a crescut, l‑a adus fiicei lui Faraon, și el i‑a fost fiu . I‑a pus numele Moise , „căci”, a zis ea, „l‑am scos din ape”.
Fuga lui Moise în Madian
11 După o vreme, când Moise s‑a făcut mare , a ieșit la frații săi și a văzut muncile istovitoare la care erau supuși . A văzut un egiptean lovindu‑l pe un evreu, unul dintre frații lui. 12 S‑a uitat în toate părțile și, văzând că nu este nimeni, l‑a lovit de moarte pe egiptean și l‑a ascuns în nisip. 13 A ieșit și a doua zi, și iată că doi evrei se certau. I‑a zis celui vinovat: „De ce îl lovești pe semenul tău?” 14 Iar el i‑a răspuns: „Cine te‑a pus pe tine căpetenie și judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori și pe mine, cum l‑ai omorât pe egiptean?” Moise s‑a înspăimântat și a zis: „Negreșit, faptul este cunoscut.” 15 Faraon a aflat despre lucrul acesta și căuta să‑l omoare pe Moise. Dar Moise a fugit de Faraon și s‑a așezat în țara Madian. Acolo, s‑a oprit lângă o fântână .
16 Preotul Madianului avea șapte fiice . Ele au venit să scoată apă și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17 Dar au venit păstorii și le‑au izgonit. Atunci, Moise s‑a ridicat, le‑a luat apărarea și le‑a adăpat turma. 18 Când s‑au întors ele la tatăl lor, Reuel , el le‑a întrebat: „De ce vă întoarceți așa de curând astăzi?” 19 Ele au răspuns: „Un egiptean ne‑a scăpat din mâna păstorilor, ba încă ne‑a scos și apă și ne‑a adăpat turma.” 20 Și el le‑a zis fiicelor sale: „Și unde este? De ce l‑ați lăsat pe omul acela acolo? Chemați‑l să mănânce!” 21 Moise s‑a învoit să locuiască la omul acela, care i‑a dat‑o pe fiica sa Sefora de soție . 22 Ea a născut un fiu, căruia Moise i‑a pus numele Gherșom, căci zicea: „Locuiesc ca străin într‑o țară străină.”
23 După multă vreme, împăratul Egiptului a murit, și fiii lui Israel încă gemeau din cauza robiei și strigau . Strigătul lor a ajuns până la Dumnezeu. 24 Dumnezeu a auzit geamătul lor și Și‑a amintit de legământul Său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov. 25 Dumnezeu a privit spre fiii lui Israel și Dumnezeu a luat aminte.