Le xuteadea.
1 O Rai phendea le Moisahkă: „Jea koa Faraono, thai phen lehkă: „Mekh le poporos Mîŕăs te jealtar, kaste kandel mangă.
2 Kana či kames te mekăs les te jealtar, sî te anau le xuteadean pe soa mui te čemehko.
3 O nanilaši pherdeola xuteadeandar, on sî te anklena, šona pe ande teo khăr, ande ti soba kai sovesa thai ande teo pato, ando khăr te kanditorengo thai andel khăra te poporohko, ande le bourea thai andel balaia kai frămîntil pe o manŕo.
4 Ba le huteadea anklena i pe tute, po poporo tiro, thai pe sa te kanditorea.”
5 O Rai phendea le Moisahkă: „Phen le Aaronohkă: „Tinzosar teo vast la rowleasa pa sal nanilašuri, pa le paiora, pa le iazurea, thai ankalau anda lende xuteamnea pa sa o čem le Ejiptohko.”
6 O Aarono tinzosardea pehko vast pal paia le Ejiptohkă; thai ankăste le xuteamnea thai pherdine sa o čem le Ejiptohko.
7 Ta le drabarne kărdine i on sa kadea anda lengă drabarimata; ankalade i on le xuteamnea pa sa o čem le Ejiptohko.
8 O faraono akhardea le Moisas, thai le Aaronos, thai phendea: „Rudin tume koa Rai, te durearăl le xuteamnea mandar, thai kata muŕo poporo; thai sî te mekau le poporos te jealtar te anel phabarimata le Raieskă.”
9 O Moise phendea le Faraonohkă: „Phen mangă, kana te rudima le Raiehkă anda tute, anda te kanditorea, anda teo poporo, kaste durearăl le xuteamnea tutar thai anda te khăra? Či ašena numai ando nanilaši.”
10 O phendea: „Texara.” Thai o Moise phendea: „Kadea sî te avela, kaste jeanes kă khonikh nai sar sî o Rai, o Dell amaro.
11 Le xuteamnea dureona tutar thai anda te khăra, kata te kanditorea thai kata teo poporo; či mai ašena numai ando nanilaši.”
12 O Moise thai o Aarono ankăste kata o Faraono. Thai o Moise dea mui le Ras ka sal xuteamnea kai maladesas le Faraonos.
13 O Rai kărdea sar manglea o Moise; thai le xuteamnea mulle andel khăra, andel barea thai pel phuwea.
14 Tidinele andel gomile, thai o čem khandinisai'lo.
15 O Faraono, dikhlindoi kă daštil te phurdel sar kamel, baŕardea pehko illo, thai či ašundea le Moisastar thai le Aaronostar, sar phendeasas lehkă o Rai.
Le juwa.
16 O Rai phendea le Moisahkă: „Phen le Aaronohkă: „Tinzosar ti rowli thai malau o kotor la phuweako, thai parugleola pe andel juwa, ande sa o čem le Ejiptohko.”
17 Kadea i kărdine. O Aarono tinzosardea o vast la rowleasa, thai maladea ando kotor la phuweako; thai paruglili andel juwa pe sal manuši thai pe sal juvindimata. Sa e poši la phuweati paruglili andel juwa, ande sa o čem le Ejiptohko.
18 Le drabarne rodine te kărăn i on juwa anda sa lengă drabarimata; ta naštisarde. Le juwa sas pel manuši thai pel juvindimata.
19 Thai le drabarne phendine le Faraonohkă: „Koče sî o nai le Devllehko!” Ta o illo le Faraonohko baŕai'lo, thai či ašundea le Moisastar thai le Aaronostar, pala sar phendeasas o Dell.
E makh jukleani.
20 O Rai phendea le Moisahkă: „Ušti kana pharadeol o des, thai jea angla o Faraono, kana sî te anklel te jeal koa pai. Te phenes lehkă: „Kadea del duma o Rai: „Mekh Mîŕă poporos te jealtar, kaste kandel Ma.
21 Te na mekăsa Mîŕă poporos te telearăl, sî te tradau mačea jukleanea pe tute, pe te kanditorea, pe sa teo poporo thai pe te khăra, le khăra le Ejipteanengă avena pherde mačea, thai e phuw avela pherdi lendar.
22 Ta, ando des kodoa kăraua ando than o Gosen, kai bešel Muŕo poporo, thai oče či avena mačea, anda te prinjeanes kă Me, o Rai, sîm ando maškar le thanehko kodolehko.
23 Kăraua dičimos ande Muŕo poporo thai ande teo poporo. Koadoa semno avela texara.”
24 O Rai kărdea kadea. Avilo khă roio mačeango jukleane ando khăr le Faraonohko thai lehkă kanditorengo, thai sa o čem le Ejiptohko sas pherdino mačea jukleane.
25 O Faraono akhardea le Moisas thai le Aaronos thai phendea lengă: „Jeantar thai anen phabarimata le Devllehkă tumarăhkă koče ando čem.”
26 O Moise phendea lehkă: „Nai mišto te kăras kadea vareso; kă sahkă anas le Raiehkă, le Devllehkă amarăhkă, phabarimata, kai sî khă jungalimos anda le Ejiptenea. Thai kana anasa, tala lengă iakha, phabarimata kai anda le Ejiptenea sî khă jungalimos, na sahkă mudarăn ame on le baŕănça?
27 Kărasa mai mišto khă drom trine desăngo ande pustia, thai oče anasa phabarimata le Raiehkă, le Devllehkă amarăhkă, pala sar phenela amengă.”
28 O Faraono phendea: „Mekaua tume te telearăn, kaste anen phabarimata le Raieskă, le Devllehkă tumarăhkă, ande pustia; numai, te na dureon prea but, kana jeanatar. Rudin tume i anda mande.”
29 O Moise phendea: „Sî te ankleau tutar, thai sî te rudima le Rahkă.Texara, le mačea dureona kata o Faraono, kata lehkă kanditorea, thai kata lehko poporo. Ta, te na mai atxavel ame o Faraono, thai te na kamel te mukăl le poporos te jealtar, kaste anel phabarimata le Raiehkă.”
30 O Moise ankăsto kata o Faraono, thai rudisai'lo le raieskă.
31 O Rai kărdea sar kamblea o Moise, thai le mačea durile kata o Faraono, kata lehkă kanditorea thai kata o poporo lehko. Či mai ašilea či iekh.
32 Ta o Faraono, i anda kadea data, baŕardea pehko illo, thai či muklea le poporos te jealtar.
1 și DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Du‑te la Faraon și spune‑i: «Așa vorbește DOMNUL: ‘Lasă‑Mi poporul să plece ca să‑Mi slujească! 2 Dacă nu vrei să‑l lași să plece, iată că am să lovesc cu broaște toată întinderea țării tale. 3 Râul va mișuna de broaște, și ele se vor sui și vor intra în casa ta, în odaia ta de dormit și în patul tău, în casele slujitorilor tăi și ale poporului tău, în cuptoarele și în covețile de frământat. 4 Chiar și pe tine, pe poporul tău și pe toți slujitorii tăi se vor sui broaștele.’»”
5 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Spune‑i lui Aaron : «Întinde‑ți mâna cu toiagul tău peste râuri, peste canale și peste iazuri și scoate broaște din ele peste țara Egiptului!»” 6 Aaron și‑a întins mâna peste apele Egiptului și a scos din ele broaște, care au acoperit țara Egiptului. 7 Dar și vrăjitorii au făcut la fel prin descântecele lor: și ei au făcut să apară broaște peste țara Egiptului.
8 Faraon i‑a chemat pe Moise și pe Aaron și le‑a zis : „Rugați‑vă DOMNULUI să îndepărteze broaștele de la mine și de la poporul meu, și am să las poporul să plece să‑I aducă jertfe DOMNULUI!” 9 Moise i‑a zis lui Faraon: „Binevoiește și spune‑mi când să mă rog pentru tine, pentru slujitorii tăi și pentru poporul tău, ca broaștele să fie nimicite de la tine și din casele tale și să rămână numai în Râu!” 10 El i‑a răspuns: „Mâine.” Și Moise i‑a zis: „Va fi după cuvântul tău, ca să știi că nimeni nu este ca DOMNUL, Dumnezeul nostru. 11 Broaștele vor fi îndepărtate de la tine și din casele tale, de la slujitorii tăi și de la poporul tău; nu vor mai rămâne decât în Râu.”
12 Moise și Aaron au ieșit de la Faraon, și Moise a strigat către DOMNUL cu privire la broaștele pe care le‑a adus peste Faraon. 13 DOMNUL a făcut după cuvântul lui Moise, și broaștele din case, din curți și din ogoare au murit. 14 Le‑au strâns grămezi‑grămezi, și țara s‑a împuțit. 15 Când Faraon a văzut că are răgaz, și‑a împietrit inima și n‑a ascultat de ei, după cum spusese DOMNUL.
Urgia a treia: țânțarii
16 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Spune‑i lui Aaron: «Întinde‑ți toiagul și lovește țărâna pământului, și se va preface în țânțari în toată țara Egiptului!»” 17 Așa au făcut: Aaron și‑a întins mâna cu toiagul său și a lovit țărâna pământului, și aceasta s‑a prefăcut în țânțari pe oameni și pe vite. Toată țărâna pământului s‑a prefăcut în țânțari în toată țara Egiptului. 18 Vrăjitorii au căutat să facă și ei țânțari prin descântecele lor, dar n‑au putut. Iar țânțarii erau pe oameni și pe vite. 19 Și vrăjitorii i‑au zis lui Faraon: „Acesta este degetul lui Dumnezeu!” Dar inima lui Faraon s‑a îndârjit și n‑a ascultat de ei, după cum spusese DOMNUL.
Urgia a patra: muștele
20 DOMNUL i‑a zis lui Moise : „Trezește‑te dis‑de‑dimineață și du‑te înaintea lui Faraon! Iată, el va ieși la apă; să‑i spui: «Așa vorbește DOMNUL : ‘Lasă‑Mi poporul să plece, ca să‑Mi slujească! 21 Dacă nu‑Mi vei lăsa poporul să plece, iată că voi trimite roiuri de muște asupra ta, a slujitorilor tăi, a poporului tău și a caselor tale; se vor umple de muște toate casele egiptenilor, ba chiar și pământul pe care se află. 22 Dar în ziua aceea Mă voi purta altfel cu ținutul Goșen, unde locuiește poporul Meu, și acolo nu vor fi muște, ca să cunoști că Eu, DOMNUL, sunt în mijlocul acelui ținut. 23 Voi face o deosebire între poporul Meu și poporul tău. Semnul acesta va fi mâine.’»” 24 DOMNUL a făcut așa: muștele au năvălit roiuri‑roiuri în casa lui Faraon și în casele slujitorilor lui, și în toată țara Egiptului a fost prăpăd pe pământ din cauza muștelor.
25 Faraon i‑a chemat pe Moise și pe Aaron și le‑a zis: „Duceți‑vă să Îi aduceți jertfe Dumnezeului vostru aici în țară!” 26 Moise a răspuns: „Nu este deloc potrivit să facem așa, căci jertfele aduse DOMNULUI, Dumnezeului nostru, sunt o urâciune pentru egipteni. Și dacă am aduce sub ochii lor jertfe care sunt o urâciune pentru ei, oare nu ne vor ucide cu pietre? 27 Vom face un drum de trei zile în pustiu și acolo Îi vom aduce jertfe DOMNULUI, Dumnezeului nostru, după cum ne va spune.” 28 Faraon a zis: „Vă voi lăsa să plecați ca să Îi aduceți jertfe DOMNULUI, Dumnezeului vostru, în pustiu; numai să nu vă îndepărtați prea mult, dacă plecați . Rugați‑vă pentru mine!” 29 Moise a răspuns: „Iată, voi ieși de la tine și mă voi ruga DOMNULUI. Roiurile de muște se vor îndepărta de la Faraon, de la slujitorii lui și de la poporul lui mâine. Dar să nu ne înșele Faraon iarăși, nelăsând poporul să plece ca să Îi aducă jertfe DOMNULUI.”
30 Moise a ieșit de la Faraon și s‑a rugat DOMNULUI. 31 DOMNUL a făcut după cuvântul lui Moise și a îndepărtat roiurile de muște de la Faraon, de la slujitorii lui și de la poporul lui; n‑a mai rămas nici urmă de ele . 32 Dar Faraon și‑a împietrit inima și de această dată și n‑a lăsat poporul să plece.