O avimos le Ezrahko ando Ierusalimo.
1 Pala kadala butea, tala o raimos le Artasersehko, o thagar le Peršengo, avilo o Ezra, o šeau le Seraiahko, o šeau le Azariahko, o šeau le Xilchiahko,
2 o šeau le Šalumohko, o šeau le Çadokohko, o šeau le Axitubohko,
3 o šeau le Amariahko, o šeau le Azariahko, o šeau le Meraitohko,
4 o šeau le Zerahiahko, o šeau le Uziehko, o šeau le Buchiehko,
5 o šeau le Abišuahko, o šeau le Finesko, o šeau le Eleazorohko, o šeau le Aaronohko, o baro rašai.
6 Kadoa Ezra avilo andoa Babilono: sas khă manuši jeanglo bujando ande Kris le Moisasti, dini le Raiestar, o Dell le Israelohko. Thai anda kă o vast le Raiehko, lehkă Devllehko, sas pa leste, o thagar dea les sa so mangleasas.
7 But andal šeave le Israelohkă, andal raša thai andal Leviçea, andal dilabaitorea, andal udaitorea, thai andal kanditorea le Templohkă, avile i on andoa Ierusalimo, ando eftato bărši le thagarehko le Artasersehko.
8 O Ezra avilo ando Ierusalimo ando panjto šon le băršehko eftato le thagarehko.
9 Teleardeasas andoa Babilono ando des anglal le šonehko anglal, thai arăslo ando Ierusalimo ando des anglal le šonehko panjto, o vast o lašo lehkă Devllehko avindoi pa leste.
10 Kă o Ezra thodeasas pehko illo te andrearăl thai te pherăl e Kris le Raiesti, thai te sîkavel le manušen ando maškar le Israelohko le krisa thai le mothodimata.
11 Dikta o nikărimos le lillehko dino le thagarestar le Artaxerxehko le rašahkă thai le jeanglimenahkă le Ezrahkă, kai sîkavelas le mothodimata thai le krisa le Raiehkă dikhlimasa koa Israelo:
12 „O Artaxerxe, o thagar le thagarengo, karing o Ezra, o rašai thai o jeanglitorii o bujando ande Kris le Devllesti le čerurengo, thai kadea mai dur:
13 Dem mothodimos te mekăl pe te telearăn kodola anda o poporo le Israelohko, andal raša thai andal Leviçea lehkă, kai arakhadeon ande muŕo thagarimos, thai save kamen te telearăn tusa ando Ierusalimo.
14 Tu san tradino le thagarestar thai kolendar efta phenditorea lehkă te rodes ando Iuda thai ando Ierusalimo, pala e kris le Devllesti tirăsti, kai sî ande te vast,
15 thai te nigrăs o rup thai o sumnakai sao o thagar thai le phenditorea lehkă dine les dragosa anda o illo le Devllehkă le Israelohkă, savehko than bešlimahko sî ando Ierusalimo,
16 soa rup thai o sumnakai kai arakhăsa les ande sal phuwea le Babilonohkă, thai le pativa lašekamimahkă kărde le poporostar thai le raša andoa Khăr le Devllehko lengo andoa Ierusalimo.
17 Pala kadea, avela tu sama te tines le rupesa kadalesa guruwiçea, bakriše, bakrišoŕă, thai sa so trăbul andal pativa le xamahkă thai le jertfe le pimahkă, thai te nigrăs le po altarii le Khărăhko le Devllehko tumarăhko andoa Ierusalimo.
18 Le kolavrăsa rupesa thai sumnakasa te kărăn so pateana tebuimahkă, tu thai te phral, lašardo le kamimasa tumară Devllehko.
19 Tho angloa Dell andoa Ierusalimo le butea kai avena tukă dine andoa kandimos le Khărăhko le te Devllehko.
20 Te ankalaves andoa khăr le visteriengo le thagarehko so va trăbula i anda le kolaver potindimata save avela tu te kărăs le dikhlimasa koa Khăr te Devllehko.
21 Me, o thagar o Artaserse, dau mothodimos sa le visterničengă dă înteal o Nanilaši te den iekhatar le Ezras, rašai thai jeanglitorii bujando ande Kris le Devllesti le čerurengo, sa so mangăla tumengă,
22 ji kakh šell talança rupune, ăkh šell kori divehkă, ăkh šell baçea molleakă, ăkh šell baçea zetino, thai lon sode kamela.
23 Sa so sî mothodino le Devllestar le čerurengo, anda kaste na avel e xolli Lesti poa thagarimos, poa thagar thai pa lehkă šeave.
24 Kărsa tumengă prinjeando kă našti thon či khă potindimos, či khă dara, či vama nakhlimasti, pa či iekh andal raša, andal dilabaitorea, andal udaitorea, andal kanditorea le Templohkă thai andal kanditorea kadale Khărăhkă le Devllehko.
25 Thai tu, Ezra, pala o xaraimos le Devllehko kai sî tu, tho krisînitorea thai drăgătorea kai te kărăn čeačimos ka soa poporo dă înteal o Nanilaši, saoŕăngă kolengă kai prinjeanen le krisa te Devllehkă; kăr le prinjeande kolengă so či prinjeanen le.
26 Orkon či arakhăla orta e Kris le Devllesti tirăsti thai e kris le thagaresti, te avel dino koa merimos, phandado, kakh gloaba, or ando beči.”
27 Dinodumadămišto te avel o Rai o Dell amară daddengo, kai lašardea o illo le thagarehko kaste slăvil kadea o Khăr le Raiehko ando Ierusalimo,
28 thai ortosardea pa mande o lašimos le thagarehko, lehkă phenditorengă, thai sa le šerălebarăngă lehkă le zurale! Zureardo le vastestar le Raiestar, mîŕă Devllestar, kai sas pa mande, tidem le šerănlebarăn le Israelohkărăn, kaste telearăn mança.
Venirea lui Ezra la Ierusalim
1 După aceste lucruri, sub domnia lui Artaxerxe, împăratul perșilor, a venit Ezra,
fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia,2 fiul lui Șalum, fiul lui Țadoc, fiul lui Ahitub,3 fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot,4 fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi,5 fiul lui Abișua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, marele‑preot.6 Acest Ezra s‑a suit din Babilon. El era un cărturar iscusit în Legea lui Moise, dată de DOMNUL, Dumnezeul lui Israel. Și, fiindcă mâna DOMNULUI, Dumnezeului său, era peste el, împăratul i‑a dat tot ce ceruse.
7 Mulți dintre fiii lui Israel, dintre preoți și dintre leviți , dintre cântăreți, dintre ușieri și dintre slujitorii Templului au venit și ei la Ierusalim în al șaptelea an al împăratului Artaxerxe. 8 Ezra a venit la Ierusalim în a cincea lună a celui de‑al șaptelea an al împăratului. 9 Plecase din Babilon în ziua întâi a lunii întâi și a ajuns la Ierusalim în ziua întâi a lunii a cincea, mâna bună a Dumnezeului său fiind peste el. 10 Căci Ezra își pusese inima să cerceteze și să împlinească Legea DOMNULUI și să învețe pe Israel rânduielile și hotărârile ei .
Scrisoarea lui Artaxerxe pentru Ezra
11 Aceasta este o copie a scrisorii date de împăratul Artaxerxe preotului și cărturarului Ezra, bun cunoscător al poruncilor DOMNULUI și al rânduielilor Lui pentru Israel:
12 Artaxerxe, împăratul împăraților, către Ezra, preotul și cărturarul iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor.13 Iată porunca mea: toți cei din poporul lui Israel care se află în împărăția mea și care vor să plece împreună cu tine, cu preoții și cu leviții pot pleca la Ierusalim. 14 Căci tu ești trimis din partea împăratului și a celor șapte sfetnici ai lui să cauți binele Iudeei și al Ierusalimului, după Legea Dumnezeului tău, care este în mâinile tale, 15 și să duci argintul și aurul pe care împăratul și sfetnicii săi I le‑au dăruit de bunăvoie Dumnezeului lui Israel, a cărui locuință este la Ierusalim, 16 tot argintul și aurul pe care le vei strânge în toată provincia Babilonului și darurile de bunăvoie făcute de popor și preoți pentru Casa Dumnezeului lor, care este la Ierusalim. 17 Prin urmare, vei avea grijă să cumperi cu argintul acesta viței, berbeci, miei și ceea ce trebuie pentru ofrande și jertfe de băutură și să le aduci pe altarul Casei Dumnezeului vostru din Ierusalim. 18 Cu ce rămâne din argint și aur să faceți ce veți crede de cuviință tu și frații tăi, după voia Dumnezeului vostru. 19 Pune înaintea Dumnezeului din Ierusalim vasele care‑ți vor fi încredințate pentru slujba Casei Dumnezeului tău! 20 Și orice altceva mai este nevoie pentru Casa Dumnezeului tău și de care ai prilej să te îngrijești, să dai din vistieria împăratului!21 Eu, împăratul Artaxerxe, le dau poruncă tuturor vistiernicilor din Transeufratena ca tot ce va cere Ezra, preot și cărturar iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, să îi fie dat degrabă, 22 până la o sută de talanți de argint, o sută de cori de grâu, o sută de bați de vin, o sută de bați de ulei și sare câtă vrea. 23 Tot ce este poruncit de Dumnezeul cerurilor să se facă întocmai pentru Casa Dumnezeului cerurilor, pentru ca să nu vină mânia Lui asupra împărăției, a împăratului și a fiilor săi! 24 Vă facem cunoscut că nu puteți pune nici bir, nici taxe, nici vamă peste niciunul din preoți, leviți, cântăreți, ușieri, slujitori ai Templului sau oricare dintre slujitorii acestei Case a lui Dumnezeu.25 Iar tu, Ezra, după înțelepciunea lui Dumnezeu pe care o ai, numește magistrați și judecători care să facă dreptate întregului popor din Transeufratena, tuturor celor ce cunosc legile Dumnezeului tău; iar pe cei ce nu cunosc legile învață‑i! 26 Oricine nu va păzi întocmai Legea Dumnezeului tău și legea împăratului să fie osândit la moarte, la exil, la confiscarea averii sau la temniță!27 Binecuvântat să fie DOMNUL, Dumnezeul părinților noștri, care a pregătit inima împăratului ca să împodobească astfel Casa DOMNULUI, care este în Ierusalim, 28 și a îndreptat spre mine bunăvoința împăratului, a sfetnicilor săi și a tuturor dregătorilor puternici ai împăratului! Întărit de mâna DOMNULUI, Dumnezeului meu, care era asupra mea, am adunat căpeteniile lui Israel ca să se suie împreună cu mine.