O telearimos le Iakovohko ando Kanaan.
1 O Iakov ašundea le divanurea le šavengo le Labanohkă, kai phenenas: „O Iakov lea sa so sas amară daddehko, thai la mandinasa amară daddesti tidea pehkă o sa kadoa bravallimos.”
2 O Iakov dikhlea i koa mui le Labanohko; thai dikta kă oi manas sar sasles anglal.
3 Atunčeara o Rai phendea le Iakovohkă: „Amboldetu ando čem te daddengo thai ando than kai kărdilean; thai Me avaua tusa.”
4 O Iakov tradea ta akhardea la Raxela thai la Lea, po kîmpo ka pesti turma.
5 O phendea lengă: „Palla o mui tumară daddehko, dikhau mišto kă manai sar sas anglal; ta o Dell mîŕă daddehko sas mança.
6 Tume lidui jeanen kă kanglem tumară daddes sa mîŕa zorasa.
7 Thai tumaro dadd athadea ma: dešvar paruglea muŕo potindimos; ta o Dell či muklea te xasarau.
8 Kana phenelas o: „Bakriše çărkome, te avel teo potindimos”, sa le bakrea kărănas bakriše çărkome. Thai kana phenelas: „Le bakriše le bălçaçi te aven teo potindimos,” sa le bakrea kărănas bakriše bălçaçi.
9 O Dell lea kadea e turma tumară daddesti thai deala mangă.
10 Ando čiro kana avenas le tatimata le bakreangă, me vazdem le iakha, thai dikhlem ando suno kă le busne thai le berbečea, kai xhuten pe la busnea thai pel bakrea, sas băltati, çarkome thai seinea.
11 O înjero le Devllehkă phendea mangă ando suno: „Iakove!” „Dikta ma,” phendem me.
12 O phendea: „Vazde le iakha, thai dikh: sa le busne thai le berbečea, kai xuten pe le busnea thai pel bakrea, sî bălçaçi, çarkome thai seinea; kă dikhlem sa so kărdea tukă o Labano.
13 Me sîm o Dell anda o Betelo, kai makhlean o tillo andimahko godi, kai Mangă kărdean khă solaxaimos. Akana ušti, ankli andoa čem kadoa, thai ambolde tu ande teo čem kai kărdilean.”
14 E Raxela thai e Lea dine anglal, thai pende lehkă: „Mai same amen rig thai te las vareso andoa khăr amară daddehko?
15 Na sam ame dikhline lestar sari varesar străine, kă bitindeame, thai xalea amară love?
16 Soa bravallimos, kai lea les o Dell kata amaro dadd, sî amaro thai amară šeavengo. Kăr akana sa so phendea tukă o Dell.”
17 O Iakov ušti'lo, thai thodea le šaorăn thai pehkă romnean ankăste pe le kămile.
18 Lea sa pesti turma, thai sa pehkă mandimata kai sas les: e turma, kai tidea sasla ando Padan-Aram; thai teleardea ka pehko dadd o Isak, ando čem o Kanaan.
19 Kana o Laban gălosas te mîŕavel pehkă bakrean, e Raxela čiordea le idolea pehkă daddehkă;
20 Thai o Iakov athadea le Labanos, o Armeano, kă či phendealehkă kă našel.
21 Našlo kadea ku sea so sasles; uštilo, nakhlo o Paibaro (o Eufrato), thai leala karing o baŕbaro o Galaad.
O avimospalal le Iakovohko katar o Laban.
22 O trito des dine ašundimos le Labanos kă o Iakov našlo.
23 O laban lea pesa lehkă phrallen, thai gălo pala lende efta des, thai arăslea le koa baŕbaro Galaad.
24 Ta o Dell sîkadi'lo reate ando suno le Labanohkă, o Armeano, thai phendea lehkă: „Arakh tu te mothos vokh divano dă nasul le Iakovohkă!”
25 O Laban arăslo le Iakovos. O Iakov anzardeasas pesti çăra pobaŕbaro; o Laban anzardea i o pesti çăra pehkă phralença, po baŕbaro o Galaad.
26 Atunčeara o Laban phendea le Iakovohkă: „So kărdean? Anda soste athadean ma, thai lean mîŕă šeian sar varesar roabe la sabiasa?
27 Sostar našlean čioreal, athadean ma, thai či phendean mangă? Sahkă mukav tu te telearăs ando maskar le baxtalimahko thai le ghileango, ando bašlimos le timpanengo thai la alăutako.
28 Čina či meklean ma te čiumidau mîŕă xurdorăn thai mîŕă šeian! Sar khă dillo kărdean buti.
29 Muŕo vast sî but zurallo kaste kărau tumengă nasul; ta o Dell tumară daddehko phendea mangă ande reat kai nakhli: „Arakh tu te mothos vokh divano dă nasul le Iakovohkă.”
30 Ta akana, iekhdata so teleardean, anda kă bilas dorostar andoa khăr te daddehko, sostar čiordean mîŕă devllen?”
31 Čeačeo phendimos, o Iakov phendea le Labanohkă: „Našlem kă sas mangă dar, dauas ma godi kă daštisas te les parpale te šeian.
32 Ta te merăll kodoa ka savo arakhăsa te devllen! Angla amară phrall, rode thai dikh, so sî mande anda tiro, thai letukă les.” O Iakov či jeanelas kă e Raxela čiordeasas le.
33 O Laban šuteape ande çăra koa Iakov, ande çăra la Leatii, ande çăra le duie roabendi, thai či arakhlea khanči. Ankăsto anda e çăra la Leati, thai šutea pe ande çăra la Raxelatii.
34 E Raxella leasas le idolea thai garadea le tala e o samaro la kămilako, thai thodeape opral. O Laban rodea ande çăra ta na arakhlea khanči.
35 Oi phendea pehkă daddehkă: „Muŕo rai, te na xoleauos te na daštiua te vazda ma angla tute; ta avilo muŕo soroko, sar avel ka le juvlea.” Rodea peste sa, ta či arakhlea le idolea.
36 O Iakov xoleailo, thai xaleape le Labanosa.Lea palea o divano, thai phendea lehkă: „Savi sî muŕî doši, thai savo sî muŕo bezex, ta aves pala mande kaditi dušmăniasa?
37 Phaŕadean sa mîŕă butea, thai so arakhlean anda le butea anda teo khăr? Ankalav le kata avri angla mîŕă phrall thai tiŕă phrall, kaste krisînin on maškar amende lidui!
38 Dikta, bešlem tute biši bărši; te bakrea thai te busnea či xasaile, thai či xalem bakriše anda ti turma.
39 Či andem tukă khără gurumnea phaŕade le jivinendar; me orta potindem tukă anda lende; mangăsas mangă parpalle so čiordeolas mangă desă, so čiordeolas mangă reate.
40 Desă bilauas tatimastar, ta reate merauas šillestar, thai našelas e lindri pa mîŕă iakha.
41 Dikta, biši bărši ašilem ande teo khăr, kandem tukă dešuštar bărši anda le dui šeia tiră, thai štar bărši anda e turma tiri, thai dešvar paruglean muŕo potindimos.
42 Te na avino ma mança le Devlles mîŕă daddehko, o Dell le Avramohko, Kukoles kai daral lestar o Isak, sahkă des ma drom akana le vastença nangă. Ta o Dell dikhlea miŕî dukh thai o čimos mîŕă vastengo, thai arati e reat krisînisardea tu.”
43 Orta phendimos, o Laban phendea le Iakovohkă: „Kadala šeia sî mîŕî šeia, le šave kadala sî mîŕă šeave, e turma kadea sî mîŕî turma, thai sa so dikhăs sî muŕo. Thai so dašti kărau me ades anda mîŕă šeia, or anda lengă šeave, kai kărdean le?
44 Av, te kăras lidui khă phanglimos, thai o phanglimos kadoa te avel ašundimos maškar mande thai tute!”
45 O Iakov lea khă bar, thai thodeala tillo andimahko godi.
46 O Iakov phendea pehkă phralengă: „Tiden bar.” On tidine bar thai kardine khă movila.
47 O Laban phendea lakă Iegar-Saxaduta (Movila ašundimasti) thai o Iakov phendea lakă Galed (Movila ašundimasti).
48 O Laban phendea: „E movila kadea te avel kandimos ande mande thai tute” Anda kodea thodine lakă anau Galed.
49 Mai bušol i Miçipa (Dikhlimos) anda kă o Laban phendea: „O Dell te dikhăl pa mande thai pa tute, kana xasardiuvasa anda le iakha iekh avrăstar.
50 Te xasatu le šeiança mîŕănça, thai te mai lesa i aver romea aver mîŕă šeiandar, le godi mišto kă či avela ci khă manuši amença, ta o Dell avela dikhlino maškar mande thai tute.”
51 O Laban phendea le Iakovohkă: „Dikta, kadea movila thai dikta o tillo kadoa, kai vazdeam les maškar mande thai tute.”
52 E movila kadea te avel martora thai o tillo kadoa te avel martori kă či me či nakhaua tute pa kadea movila thai či tu či nakhăsa mande pa kadea movila thai poa tillo kadoa, kaste kărasa amengă nasul.
53 O Dell le Avraamohko thai le Naxorohko, o Dell lengă daddengo te krisînil maškar amende. O Iakov solaxadea pe Kukuoa kai daralas lestar o Isako.
54 O Iakovo andea khă phabarimos po baŕbaro, thai akhardea pehkă phrallen te xan; on xale, thai ašile soro reat po baŕbaro.
55 O Labano ušti'lo kanapharadiloodes, čiumidea pehkă nukuren thai le šeian thai amboldea pe ka pehko khăr.
Iacov fuge din Padan‑Aram
1 Iacov a auzit vorbele fiilor lui Laban, care ziceau: „Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru și din averea tatălui nostru și‑a agonisit el toată bogăția aceasta.” 2 Iacov s‑a uitat la fața lui Laban și, iată, ea nu mai era față de el ca înainte. 3 Atunci, DOMNUL i‑a zis lui Iacov: „Întoarce‑te în țara părinților tăi și în locul tău de baștină, și Eu voi fi cu tine!”
4 Iacov a trimis să le cheme pe Rahela și pe Leea la câmp, la turma lui, 5 și le‑a zis: „Văd că fața tatălui vostru nu mai este față de mine ca înainte, dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine. 6 Voi înșivă știți că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea, 7 iar tatăl vostru m‑a înșelat: de zece ori mi‑a schimbat simbria, dar Dumnezeu nu i‑a îngăduit să mă păgubească. 8 Ci când zicea el: «Cei pestriți să‑ți fie plata», toată turma făta pestriți. Și când zicea: «Cei bălțați să‑ți fie plata», toată turma făta bălțați. 9 Dumnezeu a luat astfel averea tatălui vostru și mi‑a dat‑o mie. 10 În vremea când caprele erau în călduri, am văzut în vis că țapii care săreau pe capre erau tărcați, pestriți și pătați. 11 Îngerul lui Dumnezeu mi‑a zis în vis: «Iacove!» «Iată‑mă», am răspuns eu. 12 El a zis: «Ridică‑ți ochii și privește: toți țapii care sar pe capre sunt bălțați, pestriți și pătați, căci am văzut tot ce ți‑a făcut Laban! 13 Eu sunt Dumnezeul de la Betel, unde ai uns un stâlp de aducere aminte, unde Mi‑ai făcut o juruință. Acum, scoală‑te , ieși din țara aceasta și întoarce‑te în țara ta de baștină!»”
14 Rahela și Leea au răspuns și i‑au zis: „Mai avem noi oare parte și moștenire în casa tatălui nostru? 15 Nu suntem noi oare privite de el ca niște străine, fiindcă ne‑a vândut și ne‑a mâncat argintul? 16 Toată bogăția pe care a luat‑o Dumnezeu de la tatăl nostru este a noastră și a fiilor noștri. Acum, fă tot ce ți‑a spus Dumnezeu!”
17 Iacov s‑a sculat, și‑a pus copiii și nevestele pe cămile 18 și și‑a mânat toate vitele, toată averea pe care o dobândise, vitele pe care le agonisise în Padan‑Aram, ca să meargă la tatăl său, Isaac, în țara Canaanului. 19 Pe când Laban se dusese să‑și tundă oile, Rahela i‑a furat terafimii . 20 Pe furiș a lucrat și Iacov față de Laban, arameul, căci nu l‑a înștiințat că fuge. 21 Astfel a fugit el cu tot ce avea: s‑a sculat, a trecut Râul și s‑a îndreptat spre muntele Galaadului.
22 A treia zi, i s‑a dat de veste lui Laban că Iacov fugise. 23 Atunci Laban i‑a luat cu sine pe ai săi , l‑a urmărit cale de șapte zile și l‑a ajuns la muntele Galaadului. 24 Dar Dumnezeu i S‑a arătat noaptea în vis lui Laban, arameul, și i‑a zis: „Ferește‑te să‑i spui ceva lui Iacov, bine sau rău!” 25 Laban l‑a ajuns din urmă pe Iacov, care își întinsese cortul pe munte; Laban de asemenea și‑a întins cortul cu ai săi pe muntele Galaadului.
26 Atunci, Laban i‑a zis lui Iacov: „Ce‑ai făcut? Ai lucrat pe furiș și mi‑ai luat fetele de parcă ar fi fost pradă de război! 27 De ce ai fugit pe ascuns, ai lucrat pe furiș și nu mi‑ai dat de știre? Te‑aș fi trimis la drum cu veselie și cântece, cu tamburină și liră. 28 Nu mi‑ai îngăduit nici măcar să‑mi sărut fiii și fiicele! Ai lucrat ca un nebun ! 29 Aș putea să vă fac rău, dar Dumnezeul tatălui vostru mi‑a zis azi‑noapte : «Ferește‑te să‑i spui ceva lui Iacov, bine sau rău!» 30 Acum, dacă de plecat ai plecat, fiindcă te topești de dor după casa tatălui tău, de ce mi‑ai furat dumnezeii?”
31 Iacov i‑a răspuns lui Laban: „Am fugit pentru că m‑am temut; mi‑am zis să nu cumva să le iei cu sila pe fiicele tale de la mine. 32 Dar acela la care îți vei găsi dumnezeii nu va mai rămâne în viață ! De față cu frații noștri, cercetează și vezi ce este la mine din ale tale și ia‑ți‑l!” Iacov nu știa că Rahela îi furase.
33 Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei, în cortul celor două slujnice și n‑a găsit nimic. A ieșit din cortul Leei și a intrat în cortul Rahelei. 34 Rahela însă luase terafimii, îi pusese în samarul cămilei și ședea deasupra lor. Laban a scotocit prin tot cortul, dar nu i‑a găsit. 35 Ea a zis tatălui său: „Domnul meu, să nu te superi că nu mă pot scula înaintea ta, căci mi‑a venit rânduiala femeilor.” El a căutat peste tot, dar n‑a găsit terafimii.
36 Iacov s‑a aprins de mânie și s‑a certat cu Laban, zicând: „Care‑i nelegiuirea mea? Care‑i păcatul meu, de m‑ai urmărit cu atâta înverșunare ? 37 Ai scormonit prin toate lucrurile mele! Ce ai găsit din toate lucrurile casei tale? Pune‑le aici, înaintea oamenilor mei și a oamenilor tăi, ca să judece ei între noi doi! 38 Douăzeci de ani am stat la tine: oile și caprele tale n‑au lepădat , berbeci din turma ta n‑am mâncat, 39 vite sfâșiate nu ți‑am adus acasă, ci eu însumi am acoperit paguba! Din mâna mea ai cerut socoteală de ce mi se fura ziua sau noaptea! 40 Ziua mă chinuia arșița, iar noaptea, frigul; și‑mi fugea somnul de pe ochi. 41 Douăzeci de ani am stat în casa ta, paisprezece ani ți‑am slujit de cele două fiice ale tale și șase ani pentru turma ta și de zece ori mi‑ai schimbat simbria. 42 Dacă n‑ar fi fost cu mine Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui Avraam și Cel pe care Îl venerează Isaac , m‑ai fi trimis acum cu mâinile goale. Dar Dumnezeu a văzut apăsarea mea și truda mâinilor mele și ieri noapte a făcut judecată.”
43 Laban i‑a răspuns lui Iacov: „Acestea sunt fiicele mele, aceștia sunt fiii mei, turma aceasta este a mea și tot ce vezi este al meu. Ce pot face eu astăzi pentru fiicele mele sau pentru fiii lor pe care i‑au născut? 44 Să facem acum un legământ , eu și cu tine, ca să fie mărturie între mine și tine!”
45 Iacov a luat o piatră și a pus‑o ca stâlp de aducere aminte. 46 Apoi Iacov le‑a zis alor săi: „Adunați pietre!” Ei au strâns pietre, au făcut o movilă și au mâncat acolo pe movilă. 47 Laban a numit‑o Iegar‑Sahaduta , iar Iacov a numit‑o Galed .
48 Laban a zis: „Movila aceasta să slujească azi de mărturie între mine și tine!” De aceea i‑au pus numele Galed. 49 Se mai numește și Mițpa , pentru că Laban a zis: „DOMNUL să vegheze între mine și tine, când nu ne vom mai vedea unul pe celălalt! 50 Dacă le vei asupri pe fiicele mele și dacă îți vei mai lua și alte neveste în afară de fiicele mele, ia seama că nu un om va fi între noi, ci Dumnezeu Însuși va fi martor între mine și tine!” 51 Laban i‑a mai zis lui Iacov: „Iată movila aceasta și iată stâlpul pe care l‑am ridicat între mine și tine! 52 Movila aceasta să fie martoră și stâlpul acesta să fie martor că nici eu nu voi trece la tine dincolo de movila aceasta și nici tu nu vei trece la mine dincolo de movila aceasta și de stâlpul acesta, ca să ne facem rău. 53 Dumnezeul lui Avraam și dumnezeul lui Nahor, dumnezeii părinților lor, ei să judece între noi!” Și Iacov a jurat pe Cel pe care Îl venerează Isaac , Dumnezeul tatălui său. 54 Iacov a adus o jertfă pe munte și le‑a poftit pe rudele sale să mănânce; ei au mâncat și au petrecut noaptea pe munte.
55 Laban s‑a sculat dis‑de‑dimineață, și‑a sărutat nepoții și fiicele și i‑a binecuvântat . Apoi a plecat și s‑a întors la locul lui.