O Iosif tălmăčil le sune ando phandaimos.
1 Pala xançî čiro, kărdilea kă o taxtainiko thai o manŕari le thagarinehko le Ejiptohko, xolearde pehkă stăpînos, o thagar le Ejiptohko.
2 O Faraono xoleailo pe lehkă kola dui barămanuši: po mai baro le taxtaiengo thai po mai baro le manŕăngo.
3 Thai thodea te aven arakhade ando khăr lešerobarehko le kătanengo, ando phandaimos, ando than kai sas phandado o Iosif.
4 O šerobaro le kătanengo, thodea le tala o arakharimos le Iosifohko, kai kandelas paša lende; thai bešline mai but čiro ando phandaimos.
5 O taxtari thai o manŕari le thagarehko le Ejiptohko, kai sas phandade ando phandaimos, dikhline ando suno ande khă reat lidui po khă suno, ta sakogodi po khă suno, kai daštilas te aveles khă drabarimos nemaiašundino.
6 O Iosif, kana avilo lende koa desoŕo, dikhlea pe lende; thai dikhlea le xoleariči.
7 Atunčeara pušlea le maibarăn le Faraonohkă, kai sas lesa ando phandaimos lehkă stăpînohko, thai phendea lengă: „Sostar san kadea dă xoleariči ades?”
8 On phende lehkă: „Dikhleam khă suno thai nai khonikh te phenel amengă les.” O Iosif pehendea lengă: „O Le phendimata sî le Devllehkă. Phenen mangă tumaro suno.”
9 O maibaro le taxtearengo, phendea pehko suno le Iosifohkă, thai phendea lehkă: „Ade muŕo suno kărdeolas pe kă angla mande sas khă răz.
10 E răz kadea sas la trin ŕaioŕa. Kana lea te den anda late lăstarea, pîtărdili lati lulludi, thai o čioršino kărdea drakha pakă.
11 O taxtai le Faraonohko sas ande muŕo vast. Lem le drakha, linčeardem le ando taxtai le Faraonohko, thai thodem o taxtai ando vast le Faraonohko.”
12 O Iosif pehendea lehkă: „Dikta o ameazaimos le sunehko. Le trin ŕaioŕa sî trin des.
13 Pa trin des o Faraono ankalavela tu andoa phandaimos, thai thola tu pale ande teo kandimos, thai thosa pale o taxtai ando vast le Faraonohko, sar kărăsas mai anglal, kana sanas lehko textarii.
14 Ta te anes tukă godi i pa mande, kana avesa lošalo, thai sîkav, rudi tu, lašimos i mandar; tho kă divano lašo anda mande angloa Faraono, thai ankalau ma andoa khăr kadoa.
15 Kă sîmas lino la zorasa andoa čem le Evreiengo, thai orta koče, či kărdem khanči kaste avau šudino ando phandaimos.
16 O maibaro manŕari, dikhlindoi kă o Iosif dea khă tălmăčirea kai bukurisardea, phendea: „Dikta, i muŕo suno, kărdeolas pe kă phiravau trin košurea manŕăsa parnesa pe muŕo šero.
17 Ando košo o mai oprall sas sako modea xabinatăngo anda o Faraono: guglimata pekă ando bou; thai le čiriklea xanas andoa košo kai sas mai opral pa muŕo šero.”
18 O Iosif phendea: „Dikta lehko ameazaimos. Kola trin košurea sî trin des.
19 Pa trin des, o Faraono lela te šero, amblavela tu khă kaštestar, thai teo mass xanales le čiriklea.”
20 O trito des, sas o des le Faraonohko. O dea khă bari govia sa pehkă kanditoarengă; thai ankaladea avri andoa phandaimos le maibarăs pa le teaxtearea thai le maibarăs meanŕari, angla sa pehkă kanditorea:
21 thai le maibarăs teaxteares thodea les pale ande pehko kandimos le taxtarehko, kaste thol o taxtai ando vast le Faraonohko;
22 ta le maibarăs manŕari ambladea les, pala o phendimos kai deasas le o Iosif.
23 O maibaro teaxtarengo či mai andea pehkă godi koa Iosif. Bîstărdea les.
Iosif tâlcuiește visele dregătorilor lui Faraon
1 După aceste lucruri, s‑a întâmplat ca paharnicul și pitarul regelui Egiptului să păcătuiască față de stăpânul lor, regele Egiptului. 2 Faraon s‑a mâniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai‑marele paharnicilor și pe mai‑marele pitarilor. 3 Și i‑a pus sub pază în casa comandantului gărzilor, în temniță, în locul unde era închis Iosif. 4 Comandantul gărzilor l‑a rânduit pe Iosif să fie cu ei, ca să le slujească, și aceștia au stat o vreme sub pază.
5 Paharnicul și pitarul regelui Egiptului, care erau închiși în temniță, au visat într‑o noapte amândoi câte un vis, și anume fiecare câte un vis cu propriul său tâlc. 6 Când a venit Iosif la ei dimineața, s‑a uitat la ei și iată, erau abătuți. 7 Și i‑a întrebat pe dregătorii lui Faraon care erau cu el sub pază în casa stăpânului său: „De ce aveți astăzi fețele triste?” 8 Ei i‑au răspuns: „Am visat fiecare câte un vis și nu avem pe nimeni care să le tâlcuiască.” Iosif le‑a zis: „Oare nu de la Dumnezeu vin tâlcuirile? Povestiți‑mi deci visele voastre!”
9 Mai‑marele paharnicilor i‑a povestit lui Iosif visul, zicând: „În visul meu se făcea că în fața mea era o viță‑de‑vie, 10 și pe viță, trei mlădițe. De cum a făcut muguri, i s‑a și deschis floarea, iar ciorchinii au făcut struguri copți. 11 Potirul lui Faraon era în mâna mea; eu am luat strugurii, i‑am stors în potirul lui Faraon și am pus potirul în mâna lui.” 12 Iosif i‑a zis: „Iată tâlcuirea visului: cele trei mlădițe sunt trei zile. 13 Peste trei zile, Faraon te va înălța, îți va reda dregătoria și vei pune potirul în mâna lui Faraon, după obiceiul de mai înainte, când erai paharnicul lui. 14 Numai adu‑ți aminte de mine, te rog, când îți va merge bine și arată‑mi bunăvoință; pune o vorbă bună pentru mine la Faraon și scoate‑mă din casa aceasta! 15 Căci am fost luat cu sila din țara evreilor și nici aici n‑am făcut nimic ca să fiu aruncat în această groapă.”
16 Mai‑marele pitarilor, văzând că Iosif dăduse o tâlcuire îmbucurătoare, a zis: „Iată și visul meu! Se făcea că port trei coșuri cu pâine albă pe capul meu. 17 În coșul cel mai de sus erau tot felul de bucate pentru Faraon – copturi făcute de pitar – și păsările mâncau din coșul cel mai de sus, de pe capul meu.” 18 Iosif a răspuns și a zis: „Iată‑i tâlcuirea: cele trei coșuri sunt trei zile. 19 Peste trei zile , Faraon te va înălța , te va spânzura de un lemn, și carnea de pe tine o vor mânca păsările.”
20 A treia zi, era ziua de naștere a lui Faraon. El a dat un ospăț tuturor slujitorilor săi și i‑a înălțat pe mai‑marele paharnicilor și mai‑marele pitarilor în văzul slujitorilor săi: 21 mai‑marelui paharnicilor i‑a redat slujba de paharnic, ca să pună potirul în mâna lui Faraon, 22 iar pe mai‑marele pitarilor l‑a spânzurat, după tâlcuirea pe care le‑o dăduse Iosif. 23 Dar mai‑marele paharnicilor nu și‑a mai amintit de Iosif. L‑a dat uitării.