1 Thai ame, ta, anda kă sam dineroata khă norosa kaditi dă baro dikhlitorengo, te das rigate or savi lopînz, thai e bezex kai del ame angali kaditi dă bipharăs, thai te prastas ando bešlimos koa prastaimos kai bešel amengă anglal.
2 Te dikhas orta koa Šerobaro thai koa Pherdimos amară pateamahko, kadeadar koa Isus, kai, andoa bukurimos kai sas Lehkă anglal, kăsnisardea o trušul, nakhlo le lajavestar, thai bešel ande čeačirig le skaminesti le raimahko le Devllehko.
3 Dikhăn limosa godi ka Kukoa kai kăsnisardea andai rig le bezexalendi khă bimeklimos kaditi dă baro anda Peste, anda ka na varesar te xasarăn tumaro illo, thai te perăn ašadimahkă andel duxuri tumară.
4 Tume či dean tume înkă ji koa rat, ando mardimos la bezexasa.
5 Thai bîstărdean o divano, kai del tumengă les sar iekhă šeavengă: „Šeava, na astarxoli po došalimos le Raiehko, thai na xasar teo illo kana san dioduma Lestar.
6 Kă o Rai došavel koles kai kameles, thai marăl la ŕaiasa orsave šaves kai lel les.”
7 Nikărăn e dukh: O Dell phirăl tumença sar varesar šavença. Kă sao sî o šeau kai či dukhaveles o dadd?
8 Ta kana či san mardine, saveatar saoŕăn sî le rig, san varesar tărnăxarea andoa kurvimos, ta na šeave.
9 Thai pale, kana tumară dadda le staturengă dukhadine ame, thai sa deam le e pativ kamblini, či trăbul but mai but te mekas ame le Daddehkă le duxurengo, thai te traisaras?
10 Kă on ande čeačimaste dukhavenas ame anda xançî des, sar pateanas on kă sî mišto; ta o Dell dukhavel ame anda amaro mišto, kaste kărăl ame jene Lehkă sfinçomahkă.
11 Sî čečio kă orsavi dukh, akana fal khă lopînz năkăjimasti, thai na bukurimasti; ta mai palal anel kolengă kai nakhline anda lati škoala, e roda dimasti la pačeati thai le bibezexalimasti.
12 Zureaon le vastendar ašade thai le čeangăndar šukă;
13 kroin droma orta le pînŕănça tumarănça, anda ta kukoa kai langal te na del pe rigate andoa drom, ta mai iekhatar te avel sasteardo.
14 Phirăn saoŕănça palai pačea thai o sfinçomos, bi savengo khonikh našti dikhăla le Raies.
15 Len sama mišto ta khonikh te na mukăl pe kata o xaro le Devllehko, anda ka na varesar te luludearăn raioŕa or vokh angluni kărtimasti, te nigrăl tume koa biujimos, thai but te aven astardine latar.
16 Dikhăn te na avel maškar tumende či khă kurvarii or lumeako sar o Esauo, kai anda khă xabe bitindea pehko čeačio dă anglal kărdo.
17 Jeanen kă mai palal, kana kamblea te lel o dinodumadămišto nas lino; anda kă, barem kă mangălas les iasfănça, nastisardea te paruveles.
18 Tume pašilean khă baŕbarăstar kai naašti asbalas pe thai sao sas astardo iagatar, na kalimastar, na tunerikostar, na bareabravalleatar,
19 či o bašlimos la šingako, či o mui, kai delas duma kadea kă kola kai ašunde les, mangline te na mai delengă duma,
20 (anda kă našti nikrănaso mothodimos kadoa: „orta kana khă juvindimos avela te asbal o baŕbaro, te avel mudardo baŕănça, or pusado la săjeatasa.”
21 Thai o dikhlimos kadoa sas kaditi dă darano ta o Moise phendea: Sîm darardo thai isdrau!”).
22 Ta pašilean le baŕbarăstar le Sionostar, la četateatar le Devllesti kolesti le juvindesti, o Ierusalimo čerikano, le deše le miiendar, le tidimastar ando desbaro le înjerengo,
23 la Khăngăreatar kolengo dă anglal kărdine, kai sî ramome andel čerurea, le Devllestar, o Krisînitorii saoŕăngo, le duxurendar kukolengă bibezexale, kărdine pherdimahkă,
24 le Isusostar, o Maškarditorii le phanglimahko kolehko le nevehko, thai le ratestar piteardo, kai del duma mai mišto dă sar o rat le Abelohko.
25 Len sama ka na varesar te na kamen te ašunen Kukoles kai del tumengă duma! Kă kana či skăpisarde kola kai či kambline te ašunen Koles kai delas duma pe phuw, kaditi mai but či skăpisaoas ame, kana amboldasame kata Kukoa kai del duma andal čeruri,
26 savehko mui isdraia atunčeara e phuw, thai sao akana kărdea o šinaimos kadoa: „Mai isdravaua înkă ăkhdata na numai e phuw, ta i o čerii.”
27 Le orbe kadala „pale ăkhdata” sîkaven kă o paruglimos le buteango isdraine, akadeadar le buteango kărdine, sî kărdo orta kaste ašen le butea kai či isdran.
28 Anda kă leam khă kadea thagarimos, kai našti te isdral, te sîkavas ame naismatangă, thai te anas kadea le Devllehkă khă rudimos čeailo, pateamasa thai darasa;
29 anda kă o Dell amaro sî „khă iag kai či atărdeol”
Disciplinarea să fie făcută în dragoste
1 De aceea și noi, fiindcă suntem înconjurați de un nor așa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să alergăm stăruitor în cursa care ne stă înainte. 2 Să privim țintă la Întemeietorul și Desăvârșitorul credinței noastre , adică la Isus, care , pentru bucuria ce Îi era pusă înainte, a răbdat crucea, disprețuind rușinea, și S‑a așezat la dreapta tronului lui Dumnezeu! 3 Luați aminte la Cel care a răbdat din partea păcătoșilor o împotrivire așa de mare, ca să nu obosiți și să vă descurajați în sufletul vostru!
4 Voi încă nu v‑ați împotrivit până la sânge în lupta cu păcatul 5 și ați uitat îndemnul pe care vi‑l dă ca unor fii:
Fiule, nu disprețui pedeapsa Domnului
și nu te descuraja când ești mustrat de El!
6 Căci Domnul îl pedepsește pe cel pe care‑l iubește
și îl ceartă pe orice fiu pe care‑l primește.
7 Îndurați pedeapsa: Dumnezeu Se poartă astfel cu voi fiindcă sunteți fiii Lui! Într‑adevăr, care este fiul pe care nu‑l pedepsește tatăl său ? 8 Dacă ați fi scutiți de pedeapsa de care toți au parte, ați fi copii nelegitimi, nu fii. 9 Și apoi, dacă părinții noștri trupești ne‑au pedepsit și le‑am dat cinstea cuvenită, nu ne vom supune cu atât mai mult Tatălui duhurilor, ca să trăim? 10 Ei ne pedepseau pentru puține zile, după cum găseau de cuviință, dar Dumnezeu ne pedepsește cu folos, ca să ne facă părtași sfințeniei Sale. 11 La început, nicio pedeapsă nu pare motiv de bucurie, ci de întristare; dar mai pe urmă aduce rodul pașnic al dreptății în cei care au trecut prin școala ei .
Pericolul respingerii harului
12 De aceea, întăriți mâinile obosite și genunchii slăbănogiți; 13 croiți cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca piciorul care șchiopătează să nu se scrântească, ci mai degrabă să fie vindecat! 14 Urmăriți pacea cu toți oamenii , precum și sfințirea, fără de care nimeni nu‑L va vedea pe Domnul! 15 Vegheați ca nimeni să nu ajungă lipsit de harul lui Dumnezeu; nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune , să aducă tulburare și mulți să fie întinați de ea! 16 Nimeni să nu fie desfrânat sau lumesc ca Esau, care pentru o mâncare și‑a vândut dreptul de întâi născut! 17 Știți că mai pe urmă, când a vrut să moștenească binecuvântarea, a fost respins. N‑a mai fost loc pentru o schimbare, cu toate că o ceruse cu lacrimi.
18 Voi nu v‑ați apropiat de un munte care se poate atinge și care era cuprins de foc, nici de întuneric, neguri și furtună, 19 nici de sunetul trâmbiței, nici de un glas care vorbea în așa fel, încât cei ce l‑au auzit au cerut să nu li se mai vorbească 20 (pentru că nu puteau suporta porunca aceasta : „Și o fiară, dacă se va atinge de munte, să fie ucisă cu pietre.” 21 Și atât de înfricoșătoare era priveliștea, încât Moise a zis: „Sunt îngrozit și tremur”). 22 Voi însă v‑ați apropiat de muntele Sionului și de Ierusalimul ceresc, cetatea Dumnezeului celui viu, de zecile de mii de îngeri în sărbătoare 23 și de Biserica celor întâi născuți , care sunt scriși în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, de duhurile celor drepți, făcuți desăvârșiți, 24 de Isus, Mijlocitorul noului legământ, și de sângele stropirii, care vorbește mai bine decât sângele lui Abel.
25 Luați seama ca nu cumva să‑L respingeți pe Cel ce vă vorbește! Căci dacă n‑au scăpat aceia care s‑au ferit de Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai puțin vom scăpa noi dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbește din ceruri, 26 al cărui glas a clătinat pământul odinioară și care a făgăduit astfel:
Voi zgudui încă o dată nu doar pământul,
ci și cerul.
27 Cuvintele încă o dată arată schimbarea lucrurilor care pot fi clătinate, adică a lucrurilor create, ca să rămână cele de neclătinat. 28 De aceea, fiindcă primim o împărăție care nu se clatină, să‑I fim recunoscători lui Dumnezeu și să‑I aducem astfel o închinare plăcută, cu evlavie și cu frică, 29 fiindcă Dumnezeul nostru este un foc mistuitor !