O meklimos le Madianiçăngo.
1 Le šeave le Israelohkă kărdine so či čeaileolas le Raies; thai o Rai dea le ando vast le Madianohkă, čiro dă efta bărši.
2 O vast le Madianohko sas zuralo poa Israelo. Kaste skăpin andoa Madiano, le šeave le Israelohkă našenas andel xorerdimata le baŕbarăngă, andel thanašudră thai pel kotoralebaŕăbarăngă zurearde.
3 Pala so tholas ande phuw o Israelo, o Madiano anklelas le Amalekosa thai le šeavença kataranklelokham, thai avenas pa leste.
4 Avenas pa leste, thai xasarănas le roade la phuweakă ji karing e Gaza; thai či mekănas ando Israelo či xabenata, či bakrea, či guruw, či čiuši.
5 Kă anklenas andekhthan le turmença thai pehkă çărença, avenas sar khă butimos grastengočeareakă, sas bi dindimahkă, on thai le kămile lengă, thai avenas ando čem kaste pustin les.
6 O Israelo arăslo but čioŕardo anda e doši le Madianosti, thai le šeave le Israelohkă çîpisarde karing o Rai.
7 Kana le šeave le Israelohkă çîpisarde karing o Rai andai doši le Madianosti,
8 O Rai tradea le šeavengă le Israelohkă khă prooroko. O phendea lengă: „Kadea del duma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me ankaladem tume andoa Ejipto, Me ankaladem tume andoa khăr la robiako.
9 Skăpisardem tume andoa vast le Ejipteanengo thai andoa vast saoŕăngo kai mekănas pe pa tumende; našadem le angla tumende, thai dem tume tumen lengo čem.
10 Phendem tumengă: „Me sîm o Rai, o Dell tumaro; te na daran andal devla le Amoriçăngo, ando čem savengo bešen. Ta tume či ašundean Muŕo mui.” O Ghedeono.
11 Pala kodea avilo o Înjero le Raiehko, thai bešlo tala o stejari andai Ofra, kai sas le Ioasoahko, anda e familia le Abiezerosti. O Ghedeono, o šeau lehko, marălas div ando teasko, kaste garaveles andoa Madiano.
12 O Înjero le Raiehko săkadi'lo lehkă, thai phendea lehkă: „O Rai sî tusa, zuraleaona!”
13 O Ghedeono phendea Lehkă: „Rudi tu, muŕo rai, kana o Rai sî amença, anda soste kărdileamengă sa kadala butea? Thai kai sî le minuni kodola kai phenen amengă le amară dadda kana phenen: „Či ankaldeame kadea o Rai andoa Ejipto?” Akana o Rai meklea me, thai del ame ando vast le Madianohko!”
14 O Rai dikhlea pe leste, thai phendea: „Jea la zorasa kadalasa kai sî tu, thai skăpisar le Israelos andoa vast le Madianohko; ta na tradau tu Me?”
15 O Ghedono phendea Lehkă: „Rudi tu, muŕo rai, sosa te skăpi le Israelos? Dikta kă e familia mîŕî sî e mai čioŕî andoa Manase, thai me sîm o mai çînoro andoa khăr mîŕă daddehko.”
16 O Rai phendea lehkă: „Me avaua tusa, thai marăsa le Madianos sar orta khă manušes korkoŕo.”
17 O Ghedono phendea Lehkă: „Kana lem nakhlimos angla Tute, de ma khă sămno kaste sîkaves mangă kă Tu des mangă duma.
18 Na dureo koçal ji kana amboldaua ma Tute, te anau mîŕî pativ, thai te thoaula angla Tute.” Thai o Rai phendea: „Ašeaua ji kana amboldesa tu.”
19 O Ghedeono šutea pe ando khăr, tiradea khă busno, kărdea pogačea anda khă efa aŕăsti. Thodea o mas ande khă košo, thai e zumi šordea la ande khă piri, thodea le tala o stejari, thai thodea Lehkă le anglal.
20 O Înjero le Devllehko phendea lehkă: „Le o mas thai le pogăči, tho le po kotorlebaŕăhko kadalehko thai šor e zumi.” Thai o kărdea kadea.
21 O Înjero le Raiehko tinzosardea o gor la rowleako kai sas les ando vast, thai maladea o mas thai le pogăčea. Atunčeara, vazdinisaili andaoa kotorlebaŕbarăhko khă iag kai phabardea o mas thai le pogăči. Thai o Înjero le Raiehko kărdi'lo bidikhlino angla leste.
22 O Ghedeono, dikhlindoi kă sas o Înjero le Raiehko, phendea: „Au, mandar Stăpînona Raia! Dikhlem le Înjeros le Raiehko mui muieste.”
23 Thai o Rai phendea lehkă: „Av la pačeasa, na dara, kă či merăsa.”
24 O Ghedono vazdea oče khă altari le Raiehkă, thai thodea lehkă anau „O Rai la pačeko”: o altari kadoa sî i ades ande Ofra, kai sas la familiati le Abizerosti.
O peradimos le altarehko le Baaloshko.
25 Ande kodea reat, o Rai phendea le Ghedonohkă: „Le o guruwiçî te daddehko, thai aver guruw efta băršengo. Perau o altari le Baalohko, kai sî te daddehko, thai šin o tillo le rudimahko la Astarteiako, kai sî opral.
26 Te vazdes pala kodea thai te kărăs po gor le kotorăhko le baŕăbarăhko, khă altari le Raiehkă, te Devllehkă. Te les o guruw o duito, thai te anes khă phabarimos dă sa, le kaštesa andoa tillo le idolohko kai šinesa les.”
27 O Ghedono lea deši manuši anda pehkă kanditorea, thai kărdea so phendeasas o Rai; ta anda kă daralas andoa khăr pehkă daddehko, thai le manušendar andai četatea, kărdea e buti kadea reate, na desă.
28 Kana uštile le manuši iekhatar dădroboitu, dikta kă o altari le Baalohko sas perado, o tillo thodino le idolohko dă opral sas šindo, thai o duito guruw sas andino sar phabarimos dă sa po altari kai sas vazdino.
29 On phendine pehkă iekh avrăhkă: „Kon kărdea e buti kadea?” thai pušline thai kărdine rodimata. Phendea pe lengă: „O Ghedeono, o šeau le Ioasăhko, kărdea e buti kadea.”
30 Atunčeara le manuši andai četatea phendine le Ioasăhkă: „Ankalau te šeaves, kaste merăll, kă peradea o altari le Baalohko thai šindea o tillo o sfînto kai sas opral pa leste.”
31 O Ioas dea anglal saoŕăngă kai aviline angla leste: „Ta o unjilimos tumaro sî te len e rig le Baalosti? Tume trăbun te aven lehkă ando kandimos? Orkon lela e rig le Baalosti, te merăll ji dădroboitu. Kana o Baal sî khă Dell, te kărăl o pesti doši, anda kă peradine lehko altari.”
32 Ando des kodoa thodine le Ghedeonohkă anau Ieruball (Dikhăla o Baal), kă phendine: „Dikhăla o Baal anda peste, kă peradine lehko altari.”
33 Soa Madiano, o Amaleko thai le šeave kataranklelokham, tidine pe andekhthan, nakhline o Iordano, thai aviline ande xar le Israelosti.
34 O Ghedeono sas xureado ando Duxo le Raiehko; bašadea andai šing, thai o Abizero sas akhardo kaste jeal lesa.
35 Tradea solea ande soa Manase, kai sakadea sas akhardo te jeal pala leste. Tradea solea ando Ašero, ando Zabulono thai ando Neftali, kai ankăste te anklen lengă anglal.
O sămno la pošomasa.
36 O Ghedeono phendea le Devllehkă: „Kana kames te skăpis le Israelos anda muŕo vast, sar phendean,
37 dikta, thoaua khă vast pošom pe phuw; kana dăsar e pošom avela garadi le piteaimasa, thai sa e phuw ašela šuti, prinjeanaua kă Tu skăpis le Israelos anda muŕo vast, sar phendean.”
38 Thai kadea kărdea pe. Ando des o kolaver, o ušti'lo kana pharadilo o des, strandisardea e pošom, thai ankaladea o piteaimos anda late, kai dea khă taxtai pherdo pai.
39 O Ghedeono phendea le Devllehkă: „Te na avel Tukă xolli pe mande, thai či mai daua duma dăsar akana. Sahkă kamau dăsar te mai kărau khă zumaimos la pošomasa: dăsar e pošom te ašel šuti, thai sai phuw te avel pherdi piteaimos.”
40 Thai o Dell kărdea kadea ande reat kodea. Dăsar e pošom ašili šuti, thai sai phuw sas pherdi piteaimos.
Pustiirea adusă de madianiți
1 Fiii lui Israel au făcut ce este rău înaintea DOMNULUI, și DOMNUL i‑a dat în mâna lui Madian șapte ani. 2 Mâna lui Madian a apăsat puternic asupra lui Israel. Din pricina lui Madian, fiii lui Israel și‑au făcut adăposturi în munți, peșteri și locuri întărite. 3 După ce semăna Israel, Madian se suia împotriva lui împreună cu Amalec și cu fiii Răsăritului . 4 Își așezau tabăra în preajma lui, pustiau roadele țării până la Gaza și nu lăsau în Israel nici bucate, nici oi, nici vite, nici măgari. 5 Căci ei se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca roiurile de lăcuste – ei și cămilele lor erau fără număr – și veneau în țară ca s‑o pustiască. 6 Israel a sărăcit foarte mult din pricina lui Madian și fiii lui Israel au strigat către DOMNUL.
7 Când fiii lui Israel au strigat către DOMNUL din pricina lui Madian, 8 DOMNUL le‑a trimis fiilor lui Israel un profet. El le‑a zis: „Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Eu v‑am scos din Egipt, v‑am eliberat din casa robiei, 9 v‑am izbăvit din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i‑am izgonit dinaintea voastră și v‑am dat vouă țara lor. 10 V‑am zis: ‘Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru; să nu vă temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți!’ Dar voi n‑ați ascultat de glasul Meu.»”
Chemarea lui Ghedeon
11 Îngerul DOMNULUI s-a dus și S‑a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din neamul lui Abiezer . Ghedeon , fiul său, bătea grâul în teasc, vrând să‑l ascundă de Madian. 12 Îngerul DOMNULUI i S‑a arătat și i‑a zis: „DOMNUL este cu tine, viteazule!” 13 Ghedeon i‑a zis: „Te rog, Domnul meu, dacă DOMNUL este cu noi, de ce ni s‑au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile Sale despre care ne povestesc părinții noștri când spun: «Nu ne‑a scos oare DOMNUL din Egipt?» Acum, DOMNUL ne‑a părăsit și ne‑a dat în mâinile lui Madian!”
14 DOMNUL S‑a întors spre el și i‑a zis: „Du‑te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește‑l pe Israel din mâna lui Madian! Oare nu te trimit Eu?” 15 Ghedeon I‑a zis: „Te rog, Domnul meu, cu ce să‑l izbăvesc pe Israel? Iată, familia mea este cea mai săracă din Manase, iar eu sunt cel mai neînsemnat din casa tatălui meu!” 16 DOMNUL i‑a răspuns: „Eu voi fi cu tine și‑l vei bate pe Madian ca pe un singur om.”
17 Ghedeon I‑a zis: „Dacă am găsit trecere înaintea Ta, fă un semn pentru mine ca să‑mi arăți că Tu îmi vorbești! 18 Nu Te depărta de aici până când mă voi întoarce la Tine și îmi voi aduce darul ca să‑l pun înaintea Ta!” Și El a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce.” 19 Ghedeon a intrat în casă, a pregătit un ied și niște azime dintr‑o efă de făină. A pus carnea într‑un coș, iar fiertura a turnat‑o într‑un vas, I le‑a adus sub stejar și le‑a pus înaintea Lui. 20 Îngerul lui Dumnezeu i‑a zis: „Ia carnea și azimele, pune‑le pe stânca aceasta și varsă fiertura!” Și el a făcut întocmai. 21 Îngerul DOMNULUI a întins vârful toiagului pe care‑l avea în mână și a atins carnea și azimele, iar din stâncă s‑a ridicat un foc care a mistuit carnea și azimele. Apoi, Îngerul DOMNULUI S‑a făcut nevăzut dinaintea lui.
22 Ghedeon a înțeles că Acesta fusese Îngerul DOMNULUI și a zis: „Vai, Stăpâne DOAMNE! L‑am văzut pe Îngerul DOMNULUI față în față!” 23 Dar DOMNUL i‑a zis: „Pace ție ! Nu te teme, căci nu vei muri!” 24 Ghedeon I‑a zidit acolo un altar DOMNULUI și l‑a numit „DOMNUL este pace”. Până în ziua de astăzi acesta este la Ofra , care este a urmașilor lui Abiezer.
Dărâmarea altarului lui Baal
25 În aceeași noapte, DOMNUL i‑a zis lui Ghedeon : „Ia taurul tatălui tău și un al doilea taur , în vârstă de șapte ani, dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, taie așera care este deasupra 26 și zidește‑I un altar DOMNULUI, Dumnezeului tău, pe vârful acestui loc întărit, după rânduială! Apoi ia cel de‑al doilea taur și adu‑l ca ardere‑de‑tot pe lemnul așerei pe care o vei tăia!” 27 Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce i‑a spus DOMNUL, dar, fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii din cetate ca să facă lucrurile acestea în timpul zilei, le‑a făcut noaptea.
28 Oamenii din cetate s‑au trezit dis‑de‑dimineață și, iată, altarul lui Baal fusese dărâmat, așera de deasupra lui fusese tăiată, iar al doilea taur fusese adus ca ardere‑de‑tot pe altarul care fusese zidit. 29 Ei s‑au întrebat unul pe altul: „Cine a făcut lucrul acesta?” După ce au căutat și au făcut cercetări, au dat de știre: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta!” 30 Atunci, oamenii din cetate i‑au zis lui Ioas: „Scoate‑l pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat așera care era deasupra lui!” 31 Ioas le‑a răspuns tuturor celor care se ridicaseră împotriva lui: „Oare voi trebuie să îl apărați pe Baal? Sau voi trebuie să‑i veniți în ajutor? Oricine îl va apăra să moară până dimineață! Dacă Baal este dumnezeu, să‑și apere el pricina, fiindcă cineva i‑a dărâmat altarul!” 32 Fiindcă Ghedeon dărâmase altarul lui Baal, în ziua aceea i‑au pus numele Ierubaal , căci au zis: „Apere‑se Baal împotriva lui”.
33 Tot Madianul , Amalecul și fiii Răsăritului s‑au strâns împreună, au trecut Iordanul și și‑au așezat tabăra în valea Izreel . 34 Dar Duhul DOMNULUI a venit peste Ghedeon și el a sunat din șofar, iar Abiezer a fost chemat să meargă după el. 35 Ghedeon a trimis soli peste tot în Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s‑au suit în întâmpinarea lor.
Semnul cerut de Ghedeon
36 Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Dacă ai de gând să‑l izbăvești pe Israel prin mâna mea, după cum ai spus, 37 iată , voi pune un caier de lână în arie; dacă va fi rouă doar pe caier și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că îl vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus.” 38 Și s‑a întâmplat întocmai. În ziua următoare, el s‑a trezit dis‑de‑dimineață, a stors lâna și a scos roua din ea, adunând un vas plin cu apă. 39 Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Să nu se aprindă mânia Ta împotriva mea; îngăduie‑mi să vorbesc încă o dată! Aș vrea să mai fac doar o încercare cu lâna: îngăduie, Te rog, ca doar lâna să rămână uscată și tot pământul să se acopere cu rouă!” 40 Și în noaptea aceea Dumnezeu a făcut întocmai. Numai lâna a rămas uscată și tot pământul s‑a acoperit cu rouă.