E Samariteanca.
1 O Rai ašundea kă le Fariseaia ašundine kă O kărăl thai bolel mai but jenen sar o Ioan.
2 Ta o Isus či bolelas orta O, ta Lehkă jene.
3 Atunčeara telerdea andai Iudea, thai amboldi'lo ande Galilea.
4 Anda kă trăbulas te nakhăl andai Samaria,
5 arăslo paša khă četatea andai phuw la Samariati, kai bušolas Sixar, paše la phuweataer, kai deasla o Iakovo pehkă šavehkă le Iosifohkă.
6 Oče arakhadeolas e xaing Iakovosti. O Isus, ašado le phirimastar, bešelas paša e xaing. Sas kam koa čeaso le šovengo.
7 Avili khă juwli andai Samaria te ankalavel pai. „De Ma te peau,” phendea lakă o Isus.
8 Kă le jene Lehkă gălesas ande četatea te tinen xamahko.
9 E juwli e Samariteanka, phendea Lehkă: „Sar, Tu, Iudeo, mangăs te pes mandar, juwli Samariteanka?” – Le Iudea, ando čeačimos, nai le phanglimata le Samaritença.
10 Čeačio phendimos, o Isus phendea lakă: „Te prinjeandino tu e pativ le Devllesti, thai Kon sî Kukoa kai phenel tukă: „De Ma te peau!” tu korkoŕo sahkă mangăs te pes, thai O sahkă del tu pai juvindo.”
11 „Raia”, phendea Lehkă e juwli, „nai sosa te ankalaves pai, thai e xaing sî andră; katar daštisa te aveltu kadoa pai o juvindo?
12 San Tu mai baro sar amaro dadd o Iakovo, kai deame e xaing kadea, thai pilea o orta anda late thai lehkă šeave thai lehkă juvindimata?”
13 O Isus dea la anglal: „Orkon pel andoa pai kadoa, avela lehkă pale truši.
14 Ta orkon pel andoa pai, kai daua les Me, ando veako na mai avela lehkă truši; ta înkă o pai, kai daua les Me, kărdeola pe ande khă isvoro paiehko, kai ulela ande čivava e vešniko.”
15 „Raia”, phendea Lehkă e juwli, „de ma kadoa pai, kaste na mai avel mangă truši, thai te na mai avau ji koče te ankalavau.”
16 „Jeatar”, phendea lakă o Isus, „ta akhar te romes, thai av koče.”
17 E juwli dea Les anglal: „Nai ma rom.” O Isus phendea: „Mišto phendean kă nai tu rom.
18 Anda kă panji rom sastu; thai kodoa, kai sîtu akana, nai tukă rom. Koče phendean o čeačimos.”
19 „Raia”, phendea Lehkă e juwli, „dikhau kă san prooroko.
20 Amară dadda rudisai le po baŕbaro kadoa; thai tume phenen kă ando Ierusalimo sî o than kai trăbul te rudin pe le manuši.”
21 „Juwlie”, phendea lakă o Isus, „patea Ma kă avel o čeaso kana či mai rudina tume le Daddehkă, čina po baŕbaro kadoa, čina ando Ierusalimo.
22 Tume rudin tume ka so či prinjeanen; ame rudisaoas ka so prinjeanas, kă o Skăpimos avel katal Iudeia.
23 Ta avel o čeaso, thai akana i avilo, kana le rudimatorea čečimahkă rudina pe le Daddehkă ando duxo thai ando čeačimos; anda kă kadalendar ruditorea kamel i o Dadd.
24 O Dell sî Duxo; thai kon rudil pe Lehkă, trăbul te rudil pe Lehkă ando duxo thai ando čeačimos.”
25 „Jeanau”, phendea Lehkă e juwli, „kă sî te avel o Mesia, (savehkă phenela pe Lehkă Kristoso), kana avela O, sî te phenel amengă sa le butea.”
26 O Isus phendea: „Me, kukoa kai dau duma tusa, sîm Kodoa.”
O ušteaimos andai Samaria.
27 Atunčeara avile le jene Lehkă, thai mirinas pe kă delas duma kha juwleasa. Orsar či iekh anda lende či phendea Lehkă: „So rodes?” or: „Pa soste des duma lasa?”
28 Atunčeara e juwli meklea pesti kanta, găli ande četatea, thai phendea le manušengă:
29 „Aven te dikhăn khă manuši, kai phendea mangă sa so kărdem; na varesar kadoa sî o Kristoso?”
30 On ankăstine andai četatea thai avenas karing Leste.
31 Ando čiro kadoa, le jene rudinas Les te xal, thai phenenas: „Sîkaitorina, xa!”
32 Ta O phendea lengă: „Man sîma te xau khă xabe, kai tume či prinjeanen les.”
33 Le jene line te phenen iekh avrăngă: „Na varesar andea Lehkă varekon te xal?”
34 O Isus phendea lengă: „O xabe Muŕo sî te kărau o kamimos Kolehko kai tradea Ma, thai te pherau e buti Lesti.
35 Či phenen tume kă mai sî štar šon ji koa tidimos? Dikta, Me phenau tumengă: Vazden tumară iakha, thai dikhăn le xolde, kai sî parne akana, gătime andoa tidimos.
36 Kon tidel, lel khă potindimos, thai tidel rodo andai čivava e vešniko; anda kă i kukoa kai thol ande phuw thai kukoa kai tidel te bukuril pe, ande sa kodoa čiro.
37 Kă ande kadoa dičimos, sî čečio o phendimos: „Iekh thol ande phuw, thai o kolaver tidel.”
38 Me tradem tume te tiden oče kai na tume ašadilean; aver ašadile, thai tume šutean tume ande lengo ašadimos.”
39 But Samaritenea andai četatea kodea pateaine ando Isus na anda so phendeas e juwli, kai phenelas: „Phendea mangă sa so kărdem.”
40 Kana avile le Samariteanea Leste, rudisarde Les te ašel lende. Thai O ašilo oče dui des.
41 But mai but pateaine ande Leste anda le divanuri Lehkă.
42 Thai phenenas la juwleakă: „Akana či mai pateas anda le phendimata tiră, ta anda kă ame orta ašundeam Les, thai jeanas kă kadoa sî ando čeačimos o Kristoso, o Skăpitorii la lumeako.”
O sasterimos
le šeavehko khă kanditorehko thagarino.
43 Pala kadala dui des, o Isus teleardea oçal, kaste jeal ande Galilea.
44 Kă O korkoro phendeasas kă ăkh prooroko nai kučimahko ande pehko čem.
45 Kana arăslo and Galilea, sas primime mišto le Galelienendar, kai dikhlesas sa so kărdeasas ando Ierusalimo ando čiro le praznikohko; kă sas i on koa prazniko.
46 O Isus amboldea pe ande Kana andai Galilea, kai parugleasas o pai ande moll. Ando Kapernaum sas khă kanditori tagaruno, savehko šeau sas nasfalo.
47 O kanditorii kadoa ašundea kă o Isus avilo sas andai Iudea ande Galilea, gălo Leste, thai rudisardea Les te avel kaste sastearăl lehkă šeaves, kai sas te merăll.
48 O Isus phendea lehkă: „Kana či dikhăn sămnuri thai minunea, či khă tiposa či patean!”
49 O kanditorii o tgagaruno phendea Lehkă: „Raia, av ji kana či merăll muro çînoro.”
50 „Jeatar”, phendea lehkă o Isus „teo šeau trail.” Thai o manuši kodoa pateaia le divanuri, kai phendea lehkăle o Isus, thai teleardea koa drom.
51 Ta kana ulelas o, avile angla leste lehkă robea, thai dine les e vestea kă lehko šeau trail.
52 O pušlea le ando čeaso sao lea te avel lehkă mai mišto. Thai on phendine lehkă: „Arati, ando čeaso le eftango, mukle les le šilla.”
53 O dadd prinjeandea kă orta ando čeaso kodoa phendeas lehkă o Isus: „Teo šeau trail.” Thai pateaia o thai sa pehko khăr.
54 Kadoa sî pale o duito sămno, kărdo le Isusostar, pala so amboldi'lo andai Iudea ande Galilea.
Isus și femeia din Samaria
1 Când a aflat Isus că fariseii au auzit că El face și botează mai mulți ucenici decât Ioan 2 (deși Isus nu boteza El Însuși, ci ucenicii Săi), 3 a părăsit Iudeea și S‑a întors în Galileea. 4 Trebuia să treacă prin Samaria 5 și a ajuns lângă o cetate a Samariei numită Sihar, aproape de ogorul pe care‑l dăduse Iacov fiului său Iosif. 6 Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, istovit de călătorie, stătea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al șaselea.
7 O femeie din Samaria a venit să scoată apă. „Dă‑Mi să beau” , i‑a zis Isus. 8 (Căci ucenicii Săi se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.) 9 Samariteanca I‑a zis: „Cum de Tu, un iudeu, ceri să bei de la mine, o samariteancă?” (Iudeii , într‑adevăr, n‑au legături cu samaritenii.) 10 Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce‑ți zice: «Dă‑Mi să beau!», tu însăți I‑ai fi cerut să bei, și El ți‑ar fi dat apă vie.” 11 „Doamne”, I‑a zis femeia, „nici vas nu ai, iar fântâna este adâncă; atunci de unde ai această apă vie? 12 Doar nu ești Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne‑a dat fântâna și a băut din ea el însuși cu fiii lui și vitele lui!” 13 Isus i‑a răspuns: „Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăși. 14 Dar cine va bea din apa pe care i‑o voi da Eu nicidecum nu va înseta, în veac; ba încă apa pe care i‑o voi da Eu se va preface în el într‑un izvor de apă care țâșnește în viața veșnică.” 15 „Doamne”, I‑a zis femeia, „dă‑mi această apă, ca să nu mai însetez și să nu mai vin până aici să scot!”
16 El i‑a spus: „Du‑te, cheamă‑l pe bărbatul tău și vino aici!” 17 Femeia I‑a răspuns: „N‑am bărbat.” Isus i‑a zis: „Bine ai spus: «N‑am bărbat»! 18 Pentru că cinci bărbați ai avut; și acela pe care‑l ai acum nu‑ți este bărbat. Aici ai spus adevărul.” 19 „Doamne”, I‑a zis femeia, „văd că ești profet! 20 Părinții noștri s‑au închinat pe muntele acesta ; iar voi ziceți că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm.” 21 Isus i‑a spus: „Crede‑Mă, femeie: vine ceasul când nu vă veți închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim. 22 Voi vă închinați la ce nu cunoașteți; noi ne închinăm la ce cunoaștem, căci mântuirea este de la iudei. 23 Dar vine ceasul, și acum a și venit, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și adevăr , fiindcă Tatăl astfel de închinători caută. 24 Dumnezeu este Duh, și cine I se închină Lui trebuie să I se închine în duh și adevăr.” 25 „Știu”, I‑a zis femeia, „că va veni Mesia (care Se numește Hristos); când va veni El, ne va spune toate lucrurile.” 26 Isus i‑a zis: „Eu Sunt : Cel care‑ți vorbește!”
Trezirea din Samaria
27 Atunci au venit ucenicii Săi, și se mirau că vorbește cu o femeie. Totuși, niciunul nu I‑a zis: „Ce cauți?” sau „Despre ce vorbești cu ea?” 28 Atunci, femeia și‑a lăsat ulciorul, s‑a dus în cetate și le‑a zis oamenilor: 29 „Veniți să vedeți un om care mi‑a spus tot ce am făcut! Nu cumva Acesta este Hristosul?” 30 Ei au ieșit din cetate și veneau spre El.
31 În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce și‑I ziceau: „Rabbí, mănâncă!” 32 Dar El le‑a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n‑o cunoașteți.” 33 Ucenicii și‑au zis atunci unii altora: „Nu cumva I‑a adus cineva să mănânce?” 34 Isus le‑a zis: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M‑a trimis și să împlinesc lucrarea Lui. 35 Nu ziceți voi că mai sunt patru luni până la seceriș? Iată, Eu vă spun: ridicați‑vă ochii și priviți holdele, care sunt albe, gata pentru seceriș! 36 Acum, cine seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică, pentru ca și cel ce seamănă, și cel ce seceră să se bucure împreună. 37 Căci, în această privință, este adevărată zicerea: «Unul seamănă, iar altul seceră.» 38 Eu v‑am trimis să secerați acolo unde nu voi v‑ați ostenit; alții s‑au ostenit, și voi ați intrat în osteneala lor.”
39 Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina cuvântului femeii, care mărturisea: „Mi‑a spus tot ce am făcut!” 40 Când au venit samaritenii la El, L‑au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile. 41 Mult mai mulți au crezut în El din pricina cuvântului Său. 42 Și ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L‑am auzit noi înșine și știm că Acesta este cu adevărat [Hristosul], Mântuitorul lumii.”
Vindecarea fiului unui slujbaș domnesc
(Matei 8:5‑13. Luca 7:1‑10)43 După cele două zile, Isus a plecat de acolo [ca să Se ducă] în Galileea. 44 Căci El Însuși spusese că un profet nu este prețuit în propria sa patrie . 45 Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul sărbătorii; căci fuseseră și ei la sărbătoare.
46 Isus S‑a întors deci în Cana Galileei, unde preschimbase apa în vin. În Capernaum era un slujbaș domnesc al cărui fiu era bolnav. 47 Acela a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s‑a dus la El și L‑a rugat să vină și să‑l vindece pe fiul său, care era pe moarte. 48 Isus i‑a zis: „Dacă nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți!” 49 Slujbașul domnesc I‑a zis: „Doamne, vino până nu moare micuțul meu!” 50 „Du‑te” , i‑a zis Isus, „fiul tău trăiește!” Omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus și a plecat. 51 Pe când cobora el, l‑au întâmpinat robii lui și i‑au adus vestea că fiul lui trăiește. 52 El i‑a întrebat de ceasul în care a început să‑i fie mai bine. Și ei i‑au zis: „Ieri, în ceasul al șaptelea, l‑a lăsat febra.” 53 Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi spusese Isus: „Fiul tău trăiește.” Și au crezut el și toată casa lui. 54 Acesta este al doilea semn făcut de Isus după ce S‑a întors din Iudeea în Galileea.