O baro mardimos andoa Gabaono.
1 O Adoni-Çedek, o thagar le Iersusalimohko, ašundeasas kă o Iosua thodeasas o vast pe četatea Ai thai khosleala bi mukhlimahko, kă kărdeasas la četateakă Ai thai lakă thagarehkă orta sar kărdeasas le Ierixonohkă thai lehkă tagarehkă, thai kă le manuši andoa Gabano kărdinesas pačea le Israelosa thai kă sas ande lengo maškar.
2 Atunčeara sas lehkă khă bari dar; anda kă o Gabaono sas khă četatea bari sar iekh anda le četăçi le thagarine, mai bari orta sar o Ai, thai sa lakă rom sas zurale.
3 O Adonai-Čedek, o thagar le Ierusalimohko, tradea te phenel le Xoxamohkă, o thagar le Xebronohko, le Pireamohkă, o thagar le Iarmotohko, le Iafiaohkă, o thagar le Lachisohko, thai le Debirohko, o thagar le Eglonohko:
4 „Anklen mande, thai kanden ma, kaste maras o Gabaono, kă kărdine pačea le Iosuasa thai le šeavença le Israelokărănça.”
5 Kola panji thagar le Amoriçăngă: o thagar le Ierusalimohko, o thagar le Xebronohko, o thagar le Iarmatohko, o thagar le Lachisohko, thai o thagar le Eglonohko, tide pe kadea ankăste thai avile andekhthan sa pehkă oštirença; avile thai thodine pe paša o Gabaono, thai line te marăn pe lesa.
6 Le manuši andoa Gabaono tradine te phenen le Iosuohkă ande tabăra andoa Ghilgalo: „Na mekh te roben, ankli amende iekhatar, skăpisar ame, sa me kandimos; kă sa le thagar le Amoriçăngă, kai bešen po baŕobaro, tidepe te marăn pe amença”
7 O Iosua anklilo andoa Gxilgal, o thai sea le manuši le mardimahkă lesa, thai sea le zurale.
8 O Rai phendea le Iosuahkă: „Na dara lendar, kă dau le ande te vast, thai či iekh anda lende našti bešela angla tute.”
9 O Iosua avilo biašundimahko pa lende, pala so teleardeasas soro reat andoa Ghilgalo.
10 O Rai thodea le ando xasarimos angloa Israelo; thai o Israelo kărdea lengă khă bari phadimos ando Gabaono, gălo pala lende po drom kai anklel ando Bet-Xoron, thai mardea le ji ande Azeka thai ji ande Macheda.
11 Kana našenas on angloa Israelo, thai ulenas andoa Bet-Xorono, o Rai kărdea te perăl andoa čeri pa lende varesar baŕ bară ji ande Azeka, thai nakhadile; kodola kai mulle anda le baŕ kodola grindinako sas mai but dă sar kukola mudarde la sabiasa le šeavendar le Israelokărăndar.
O kham thai o šonuto atărdeon.
12 Atunčeara o Iosua dea duma le Raiehkă, ando des kana dea o Rai le Amoriçăn andel vast le šeavengă le Israelohkă, thai phendea angoa Israelo:
„Atărdeo khama, poa Gabaono,
Thai tu, šonuto, pai xar le Aialonosti!”
13 Thai o kham atărdi'lo, thai o šonuto atărdeardea pehko phirimos, Ji kana o poporo mardea pe Pehkă dušmaiença.
Kadea buti nai ramome sar ando Lill le Čeačimaho?
O kham atărdi'lo po maškar le čerehko, thai či mai jealas te sovel, Čiro orta dă khă des.
14 Manas či khă des sar kadoa, či anglal či pala kodea, kana o Rai te ašunel le muiestar khă manušehkărăstar; kă o Rai marălas pe andoa Israelo.
15 Thai o Iosua thai sa o Israelo andekhthan lesa, amboldi'le ande tabăra ando Ghilgalo.
O mudarimos kolengo panji thagar.
16 Kola le panji thagar našline, thai garadi'le ande khă thanšudro ande Macheda.
17 Phendea pe le Iosuahkă kadea buti, phendindoi: „Kola panji thagar arakhadeon garade ande khă thanšudro ande Macheda.”
18 O Iosua phendea: „Thon varesar baŕ bară koa mui le thanehkolešudrăhko, thai thon varesar manuši te arakhăn le.
19 Thai tume na atărdeon, jean pala le dušmaia tumară, thai marăn le palal; na mekăn le te šon pe ande pehkă četăçi, kă o Rai, o Dell tumaro, dea tumengă le andel vast.”
20 Pala so o Iosusua thai le šeave le Israelohkă kărdine lengă khă baro phadimos, thai mardele bi mukhlimahko, kola kai daštisarde te skăpin šute pe ande pehkă četăçi le zurearde,
21 thai sa o poporo amboldi'le ujimasa ande tabăra koa Iosua ande Macheda, bi ka varekon te bandearălnakhăstar pehka šibasa anda le šeave le Israelohkă.
22 O Iosua phendea atunčeara: „Pîtărăn o thanšudro anglal, ankalaven avri anda late le panje thagaren, thai anen le mande.”
23 On kărdine kadea, thai andine leste le panje thagaren, kai ankaladinesas le andoa thanošudro: o thagar le Ierusalimohko, o thagar le Xebronohko, o thagar le Iarmatohko, o thagar le Lachisohko, thai o thagar le Eglonohko.
24 Pala so andine kadale thagaren angloa Iosua, o Iosua akhardea sa le romen le Israelohkă, thai phendea le šeŕăbareăngă le mardimahkă, kai gălinesas lesa: „Pašon thai thon tumară pînŕă pe lengă koŕa.
25 O Iosua phendea lengă: „Na daran thai na isdran, zureaon thai muršeaon kă kadea kărăla o Rai sa le dušmaiengă tumarăngă kai marana tume lença.”
26 Pala kodea, o Iosua maladea le, thai mudardea le; ambladea le panje kaštendar ji reate.
27 Kana pelo o kham, o Iosua mothodea te den le tele pal kašt, thai šude le ando thanošudro ande sao garadile sas, thai phandadine o mui le thanešdrăhko baŕănça bară, kai ašile oče ji ando des dă adesara.
Aver izbînzi le Iosuohkă.
28 O Iosua lea e Macheda orta ando des kodoa, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako; khoslea bimukhlimahko le thagares, e četatea thai sorăn so sas ande late; či muklea te skăpil či iekh, thai le thagarehkă anda e Macheda kărdea lehkă sar kărdeasas le thagarehkă andoa Ierixono.
29 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhlo anda e Macheda ande Libna, thai dea mardimos anda e Libna.
30 O Rai dea la i la, andekhthan lakă thagaresa, ande le vast le Israelohkă, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai saorăn kai arakhadionas ande late; či muklea te skăil či iekh, thai kărdea lakă thagarehkă sar kărdeasas le thagarehkă le Ierixonohko.
31 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline anda e Libna ando Lachis, thodea pe angla late, thai lea te marăl pe lasa.
32 O Rai dea e četatea e Lachis ando vast le Israelohko, kai leala o duito des, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai sa so sas andea late, sar kărdeasas ande Libna.
33 Atunčeara o Xoram, o thagar le Ghezerohko, ankăsto kaste del kandimos le Lachisos. O Iosua mardea les, les thai o poporo lehko, bi te mekăl varekas te skăpil.
34 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhlo anda o Lachis ando Eglono; thodea pe angla late, thai lea te marăl pe lasa.
35 Line la sa ande kodoa des, thai nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, la thai saorăn kai arakhadionas ande leste; O Iosua khoslea les bimukhlimahko orta ando des kodoa, sar kărdeasas ando Lachis.
36 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline andoa Eglono ando Xebrono, thai line te marăn pe lesa.
37 Line les, nakhade les andoa skuçiîmos la sabiako, les, le thagares lehko, sa le četăçi kai nikrănas lestar; thai saorăn kai arakhadeonas ande leste; o Iosua či meklea ci iekhăs te skăpil, sar kărdeasas le Eglonosa, thai sar xasardeales bimeklimahko andekhthsn sorănça kai arakhadeonas ande leste.
38 O Iosua, thai sa o Israelo andekhthan lesa, nakhline, lela karing o Debiro, thai lea te marăl pe lesa.
39 Lea les, les, le thagares lehko, thai sa le četăçi kai nikrănas lestar; nakhadea la andoa skuçimos la sabiako, thai khosle bimukhlimahko saorăn kai sas ande lende, bi te mekăl te skăpil vo iekh; o Iosua kărdea le Debirohkă thai lehkă thagarehkă sar kărdeasas le Xebronohkă thai sar kărdea sas la Libnakă thai lakă tagarehkă.
40 O Iosua mardea kadea soa čem, o baŕobaro, e rig kataravelodes, o islazo thai le prašave, thai mardea sa le thagaren; či muklea te skăpil khonikh, thai khoslea bi muklimahko sa so sas les phurdimos, sar mothodeasas o Rai, o Dell le Israelohko.
41 O Iosua mardea le dă katar o Kdes-Barnea ji ande Gaza, mardea soa čem o Gosen ji ando Gabaon.
42 O Iosua lea ande kodoa čiro sa le thagaren kodola thai lengo čem, kă o Rai, o Dell le Israelohko, marălas pe andoa Israelo.
43 Thai o Iosua, thai soa Israelo andekhthan lesa, amboldi'le ande tabăra ando Ghilgalo.
Campania împotriva coaliției amorite
1 Adoni‑Țedec, regele Ierusalimului, a aflat că Iosua cucerise cetatea Ai și o dăduse spre nimicire, că le făcuse cetății Ai și regelui ei așa cum le făcuse Ierihonului și regelui lui și că locuitorii Gabaonului făcuseră pace cu Israel și erau în mijlocul lor. 2 Atunci, l‑a apucat groaza , fiindcă cetatea Gabaon era mare, ca una dintre cetățile împărătești, mai mare decât Ai, și toți bărbații ei erau viteji. 3 Adoni‑Țedec, regele Ierusalimului, le‑a trimis vorbă lui Hoham, regele Hebronului, lui Piram, regele Iarmutului, lui Iafia, regele Lachișului, și lui Debir, regele Eglonului: 4 „Veniți cu mine și ajutați‑mă să batem Gabaonul, căci a făcut pace cu Iosua și cu fiii lui Israel!” 5 Cei cinci regi ai amoriților – regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachișului și regele Eglonului – s‑au adunat și au venit cu toate oștile lor. Și‑au așezat tabăra aproape de Gabaon și au pornit la luptă împotriva lui.
6 Oamenii din Gabaon i‑au trimis vorbă lui Iosua, în tabăra de la Ghilgal: „Nu‑ți lua mâna de peste robii tăi! Vino la noi degrabă, izbăvește‑ne, dă‑ne ajutor, căci s‑au strâns împotriva noastră toți regii amoriților care locuiesc în munte.” 7 Iosua s‑a suit din Ghilgal – el, toți oamenii de luptă și toți cei viteji. 8 DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Nu te teme de ei, căci i‑am dat în mâinile tale și niciunul din ei nu va putea sta împotriva ta!”
9 Iosua a ajuns la ei fără veste, după ce a mers toată noaptea de la Ghilgal. 10 DOMNUL i‑a învălmășit dinaintea lui Israel; și Israel le‑a pricinuit o mare înfrângere la Gabaon, i‑a urmărit pe drumul care suie la Bet‑Horon și i‑a bătut până la Azeca și până la Macheda. 11 Pe când fugeau ei dinaintea lui Israel și se coborau din Bet‑Horon, DOMNUL a făcut să cadă peste ei din cer pietre mari de grindină, până la Azeca, și astfel au pierit. Cei care au murit sub pietrele grindinei au fost mai mulți decât cei uciși cu sabia de fiii lui Israel.
12 În ziua când i‑a dat DOMNUL pe amoriți în mâinile fiilor lui Israel, Iosua I‑a vorbit DOMNULUI, zicând astfel în văzul lui Israel:
„Oprește‑te, soare , asupra Gabaonului
și tu, lună, asupra văii Aialonului!”
13 Soarele s‑a oprit, iar luna a stat pe loc ,
până când poporul s‑a răzbunat pe vrăjmașii lui.
Oare nu este scris faptul acesta în Cartea celui dreptului ? Soarele s‑a oprit în mijlocul cerului și nu s‑a grăbit să apună aproape o zi întreagă. 14 N‑a mai fost nicio zi ca aceea, înainte sau după ea, când DOMNUL să fi ascultat glasul unui om; fiindcă DOMNUL lupta pentru Israel.
15 Apoi, Iosua și tot Israelul împreună cu el s‑au întors în tabără, la Ghilgal.
16 Cei cinci regi au fugit și s‑au ascuns într‑o peșteră la Macheda. 17 Și i s‑a dat de veste lui Iosua: „Cei cinci regi se află ascunși într‑o peșteră la Macheda.” 18 Iosua a zis: „Rostogoliți niște pietre mari la intrarea peșterii și rânduiți niște oameni să‑i păzească! 19 Iar voi nu vă opriți, ci urmăriți‑i pe vrăjmașii voștri și loviți‑i din spate! Nu‑i lăsați să intre în cetățile lor, căci DOMNUL, Dumnezeul vostru, i‑a dat în mâinile voastre!” 20 Iosua și fiii lui Israel le‑au pricinuit o foarte mare înfrângere, până i‑au bătut de tot, dar cei care au putut scăpa au intrat în cetățile întărite; 21 și tot poporul s‑a întors în pace în tabără la Iosua, la Macheda. Nu mai crâcnea nimeni împotriva fiilor lui Israel.
22 Iosua a zis atunci: „Destupați intrarea peșterii, scoateți‑i afară din ea pe cei cinci regi și aduceți‑i la mine!” 23 Ei au făcut întocmai: i‑au adus din peșteră la el pe cei cinci regi – regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachișului și regele Eglonului. 24 După ce i‑au adus pe acești regi înaintea lui Iosua, Iosua i‑a chemat pe toți bărbații lui Israel și le‑a zis căpeteniilor de război care merseseră cu el: „Veniți aici și puneți‑vă picioarele pe grumajii acestor regi!” Ei au venit și și‑au pus picioarele pe grumajii lor. 25 Iosua le‑a zis: „Nu vă temeți și nu vă înspăimântați, ci fiți tari și viteji, căci așa le va face DOMNUL tuturor vrăjmașilor voștri cu care veți lupta!”
26 După acestea, Iosua i‑a lovit și i‑a omorât pe acei regi. I‑a spânzurat de cinci copaci și au rămas spânzurați de copaci până seara. 27 La apusul soarelui, Iosua a poruncit să fie dați jos din copaci și aruncați în peștera în care se ascunseseră; și au pus la intrarea peșterii niște pietre mari, care au rămas acolo până în ziua de azi.
28 În ziua aceea, Iosua a cucerit Macheda și a trecut prin ascuțișul sabiei atât cetatea , cât și pe rege. I‑a dat spre nimicire pe toți cei ce se aflau în ea; n‑a lăsat să scape unul. I‑a făcut regelui din Macheda cum îi făcuse regelui Ierihonului.
29 Iosua a trecut de la Macheda la Libna împreună cu tot Israelul și a luptat împotriva Libnei. 30 DOMNUL a dat‑o și pe ea, împreună cu regele ei, în mâinile lui Israel, care a trecut‑o prin ascuțișul sabiei, împreună cu toți cei ce se aflau în ea; n‑a lăsat să scape unul. Și i‑a făcut regelui ei cum îi făcuse regelui Ierihonului.
31 Iosua a trecut de la Libna la Lachiș împreună cu tot Israelul. Și‑au așezat tabăra în jurul cetății și au pornit la luptă împotriva ei. 32 DOMNUL a dat Lachișul în mâinile lui Israel, care l‑a cucerit a doua zi și l‑a trecut prin ascuțișul sabiei, împreună cu toți cei ce se aflau în el, întocmai cum îi făcuse Libnei. 33 Atunci, Horam, regele Ghezerului, a venit să‑i dea ajutor Lachișului. Iosua i‑a bătut pe el și pe poporul lui și n‑a lăsat pe nimeni să scape.
34 Iosua a trecut de la Lachiș la Eglon împreună cu tot Israelul. Și‑au așezat tabăra în jurul cetății și au pornit la luptă împotriva ei. 35 Au cucerit‑o în aceeași zi și au trecut‑o prin ascuțișul sabiei, împreună cu toți cei ce se aflau în ea. În ziua aceea, Iosua a dat‑o spre nimicire, cum făcuse cu Lachișul.
36 Iosua a trecut de la Eglon la Hebron împreună cu tot Israelul și a pornit la luptă împotriva lui. 37 Au cucerit cetatea și au trecut‑o prin ascuțișul sabiei, împreună cu regele ei, cu toate cetățile care țineau de ea și cu toți cei ce se aflau în ea. N‑au lăsat să scape unul, întocmai cum făcuse cu Eglonul: au dat‑o spre nimicire împreună cu toți cei ce se aflau în ea.
38 Iosua s‑a întors apoi împotriva Debirului împreună cu tot Israelul și a pornit la luptă împotriva cetății . 39 Au cucerit‑o, cu tot cu rege și toate cetățile care țineau de ea. I‑au trecut prin ascuțișul sabiei și i‑au dat spre nimicire pe toți cei ce se aflau în ele. N‑au lăsat să scape unul. Cum le făcuseră Hebronului și Libnei și regelui ei, așa le‑au făcut Debirului și regelui lui.
40 Iosua a bătut astfel toată țara: partea muntoasă, partea de miazăzi, câmpia și costișele, cu toți regii lor. N‑a lăsat să scape unul și a dat spre nimicire toată suflarea, cum poruncise DOMNUL, Dumnezeul lui Israel. 41 Iosua i‑a bătut de la Cadeș‑Barnea până la Gaza , a bătut toată țara Goșen până la Gabaon. 42 Pe toți acești regi, precum și țările lor, Iosua i‑a cucerit în același timp. Căci DOMNUL , Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.
43 Apoi Iosua s‑a întors în tabără la Ghilgal împreună cu tot Israelul.