Divano angle.
1 Anda kă but line te kărăn khă phendimos pa sal butea kai kărdile maškar amende,
2 pala sar phendine amengă kukola kai dikhline pehkă iakhănça dă kana sas, thai ji kana arăsline kanditorea le Divanohkă,
3 arakhlem i me dromesa, but alosardea Teofile, pala so kărdem rodimata butimasa pa sa kadala butea dă kana kărdile, te ramo tukă le ando čiro iekh pala avrăste,
4 kaste dašti prinjeanes kadeadar o čeačimos le sîkaimatăngo, kai sas tukă dine andoa juvindo mui.
O vestimos le kărdimahko le Ioan Bolditorehko.
5 Ande le des le Irodohkă, o thagar la Iudeiako, sas khă rašai, bušlino Zaxaria, anda e viça le Abiasti. E romni lesti sas anda le šeia le Aaronohkă, thai bušolas Elisaveta.
6 Lidui sas bibezexale, angloa Dell, thai arakhanas bi patako sa le mothodimata thai le lašardimata le Raiehkă.
7 Nas le šeave, anda kă e Elisaveta sas sterpo; thai lidui sas angle ande le bărši.
8 Ta, Kana kandelas o Zaxaria angloa Dell, koa rîndo lehka čeatako,
9 pala e datina le rašaimasti, ankăsto koa çîrdimos te šol pe te tămîil ando Templo le Raiehko.
10 Ando čeaso le tămîmiahko, sa o butimos le norodohko rudilas pe avri.
11 Atunčeara khă înjero le Raiehko sîkadilo le Zaxariahkă, thai bešlo ande pînŕănde ande čeačirig le altaresti anda o tămîimos.
12 O Zaxaria darailo, kana dikhlea les, thai astardea les e dar.
13 Ta o înjero phendea lehkă: „Na dara Zaxario; anda kă teo rudimos sas ašundo. Ti romni e Elisaveta kărăla tukă khă šeau, savehkă thosas lehkă anau Ioan.
14 O avela anda tute khă but baxtalimos thai lošaimos, thai but baxtaona anda lehko kărimos.
15 Kă avela baro angloa Rai. Či pela či moll, či pimos zuralo, thai pherdeola Sfînto Duxostar înkă andoa păŕ pehka deiako.
16 O amboldela buten anda le šeave le Israelohkă koa Rai, o Dell lengo.
17 Jeala angloa Dell, ando duxo thai ande zor le Iliasti, kaste amboldel le ille le daddengă kal šeave, thai kolen kai či ašunen koa phirimos ando xaraimos kolengo bibezexale, kaste kărăl le Raiehkă khă norodo lašo lašardo anda Leste.
18 O Zaxaria phendea le înjerohkă: „Anda soste prinjeanua e buti kadea? Anda kă me sîm phuro, thai mîŕî romni sî but andel bărši.”
19 Orta čeačimos, o înjero phendea lehkă: „Me sîm o Gavrilo, kai bešeau angloa Dell; sîmas tradino te dau tukă duma, thai te anau tukă kadea vestea laši.
20 Dikta kă avesa muto, thai našti desa duma, ji ando des kana pherdeona kadala butea, anda kă či pateaian mîŕă divanuri, kai pherdeona ka pehko čiro.”
21 O norodo ajukărălas le Zaxarias, thai mirilas pe kă bešel but ando Templo.
22 Kana ankăsto avri, naši te mai delas lengă duma; thai ateardine kă sas les khă vedenia ando Templo. O kărălas lengă sămne andeiekh, thai ašilo muto.
23 Kana pherdile lehkă des le kandimahkă, o Zaxaria gălo khără.
24 Pa vareso čiro, e Elisaveta lesti romni, ašili phari, thai nikărdea pe gardi panji šon. „Kă”, phenelas oi,
25 „dikta so kărdea mangă o Rai, kana šudea Pehkă iakha pe mande, kaste lel mangă o lajeau maškar le manuši.
O vestimos le kărdimahko le Isus Kristosohko.
26 Ando šon le šovengo, o înjeri o Gavrilo sas tradino le Devllestar ande khă četatea anda e Galilea, dinianau Nazareto,
27 ka khă šeibari tomnime pala khă rom, dinoanau Iosifo, andoa khăr le Davidohko. O anau la šeiabareako sas Maria.
28 O înjero šutea pe late, thai phendea: „Mekamangla tute, savea kărdilo lakă baro xaro; o Rai sî tusa, dinidumadămišto san tu maškar le juwlea!”
29 Daraili but anda kadala divanuri, e Maria pušelas pe korkoŕo so daštila te ameal o phendimos kadoa.
30 O înjero phendea lakă: „Na dara, Mario; kă lean lašimos angloa Dell.
31 Thai dikta kă ašesa phari, thai avela tu khă šeau, savehkă thosa lehkă anau Isus.
32 O avela baro, thai avela bušlino O Šeau Kolehko But Baro; thai o Rai o Dell dela les o skamin le bešlimahko Lehkă daddehko le Davidohko.
33 Thagarila poa khăr le Iakovohko ando veako, thai o Thagarimos Lehko či avela les gor.”
34 E Maria phendea le înjerohkă: „Sar kărdeol pe e buti kadea, anda kă me či jeanau romestar?”
35 O înjero dea la anglal: „O Sfînto Duxo, mekăla Pe pa tute, thai e zor Kolehko But Baro ušaravela tu. Anda kodea o Sfînto kai kărdeola anda tute, avela dinoanau o Šeau le Devllehko.
36 Dikta kă e Elisaveta, o neamo tiro, pharila, i oi, thai avela la khă šeau po phurimos; thai oi, saveakă mothonas lakă sterpo, sî akana ando šon le šovengo.
37 Kă či khă divano kata o Dell nai te na avel les zor.
38 E Maria phendea: „Dikta, e roaba le Raiesti; kărdeol pe mangă pala le divanuri tiră!” Thai o înjero teleardea latar.
E dili la Mariati.
39 E Maria uštili orta andel des kodola, thai teleardea iekhatar karing le baŕlebară, ande khă četatea le Iudasti.
40 Šutea pe ando khăr le Zaxariahko, thai phendea dă mišto la Elisavetakă.
41 Sar ašundea e Elisaveta o phendimos la Mariako, mištisardea lakă e gloata ando păŕ, thai e Elisaveta pherdili Sfînto Duxo.
42 Oi çîpisardea le mosa zurales: „Dinidumadămišto san tu maškar le juwlea, thai dinodumadămišto sî o rodo te păŕăhko.
43 Sar sas mangă dino mangă te avel mande e dei le Raiesti mîŕăsti?
44 Anda kă dikta, sar arăslo mande kal kan o phendimos tiro, mištisardea mangă e gloata ando păŕ baxtalimasa.
45 Baxtalimos anda kodea kai pateaia; anda sal butea, kai sas lakă phendine anda e rig le Raiesti, pherdeona.”
46 Thai e Maria phendea: „Muro sufleto barearăl le Raies,
47 thai bukuril pe mangă o duxo ando Dell, o Mîntuitorii muŕo,
48 anda kă dikhlea karing o limos smerime la roabako Lesti, Kă dikta kă dakanara întea, sa le neamuri mothona mangă baxtali,
49 anda kă Kukoa Sea Zuralo kărdea butea bară anda mande. O Anau Lehko sî Sfînto,
50 thai o lašimos Lehko tinzolpe neamo neamostar anda kukola kai daran Lestar.
51 O sîkadea zor Pehkă vastesa; dea rigate le godea, kai sas le kukolenbarăn ande lengo illo.
52 Deas muial le zuralen pa lengă skamina le bešlimahkă, thai vazdea kukolen telal.
53 Le bokhalen pravardeale lašimatănça, thai le bravalen ankaladea le avri le vastença nangă.
54 Avilo ando kandimos Pehka slugako, kă andea Pehkă godi anda Pehko lašimos, –
55 sar šinadeasas amară daddengă, – angloa Avraamo thai e sămînça lesti ando veako.”
56 E Maria ašileas andekthan la Elisavetasa kam trin šon. Pala kodea amboldili khără.
O kărdimos le Ioan Bolditorehko.
57 E Elisaveta pherdilo lako čiro te kărăl; thai sas la khă šeau.
58 Lakă neamurea thai le manuši paša late ašundine kă o Rai sîkadea khă baro lašimos anda late, thai baxtaleonas andekhthan lasa.
59 Ando oxtoto des, avile te šinen e gloata roata, thai kamenas te thon lehkă anau Zaxaria, pala o anau lehkă daddehko.
60 Ta lesti dei lea o divano thai phendea: „Na. Sî te bušol Ioan.”
61 On phendine lakă: „Khonikh anda ti viça nai les o anau kadoa.”
62 Thai line te kărăn semne lehkă daddehkă, kaste jeanel sar te thon lehkă anau.
63 O Zaxaria manglea khă tăbliça ramomasti, thai ramosardea, phendindoi: „Lehko anau sî Ioan.” Thai saoră mirisai le.
64 Ande leaka kodea, pîtărdilo lehko mui, thai dea pe drom lesti šib, thai o delas duma thai delasdumadămišto poa Dell.
65 Sa le manušen lea le e dar, thai sal phuwea anda kodoa than o baŕalo la Iudeiako denas duma pa kadala butea.
66 Sa kola kai ašunenas, garavenas le ande pehko illo, thai phenenas: „So va avela kadea gloata?” Thai o vast le Raiehko sas čeačimasa lesa.
E dili le Zaxariasti.
67 O Zaxaria, lehko dadd, pherdilo Sfînto Duxo, prooročisardea, thai phendea:
68 „Dinodumadămišto sî o Rai, o Dell le Israelohko, anda kă rodea thai tindeapale Pehkă poporos.
69 Thai vazdea amengă khă skăpimos zuralo, ando khăr pehka slugako o David,
70 sar mothodeasas andoa mui le sfinçăngo Pehkă prooročengă, kai sas mai dămult;
71 skăpimos le dušmaiendar amarăndar thai andoa vast saorăngo kai nadabadikhăn ame!
72 Kadeadar sîkavel o Pesko lašimos angla amară dadda, thai anel Pehkă godi anda o phanglimos Lehko kukoa o sfînto,
73 sar o solax anda sao O solaxadeas amară daddehkă le Avraamohkă,
74 kă, pala so skăpil ame andoa vast amară dušmaiengo, mekala ame te kandas Les bi darako,
75 te traisaras angla Leste ande sfinçenia thai bibezexalimos, ande sea le des amara čivavakă.
76 Thai tu, çînorea, avesa dinoanau prooroko Kolehko But Baro. Kă phirăsa angloa Rai, kaste lašarăs Lehkă droma,
77 thai te des le poporos Lehkărăs o prinjeandimos le skăpimahko, kai bešel ando iertimos le bezexăngo lehkă;
78 anda e bari mila le Devllesti amarăsti, pala sao rodeame o Kham kai anklel andoa učimos,
79 kaste străfeal pa kukola kai pašleon ando tuneriko thai ande ušal le mullimasti, thai te ortol amară pînŕă po drom la pačeako!”
80 Thai o çînoro bareolas thai zureaolas ando duxo. Thai bešlo andel thana le pustii ji ando des kana sîkadi'lo angloa Israelo.
Prolog
1 Fiindcă mulți au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele petrecute printre noi, 2 după cum ni le‑au încredințat cei care le‑au văzut de la început cu ochii lor și au ajuns slujitori ai Cuvântului, 3 am socotit și eu nimerit ca, după ce le‑am urmărit pe toate cu migală de la început, să ți le scriu pe rând , preaalesule Teofile, 4 ca să fii încredințat de temeinicia învățăturilor pe care le‑ai primit.
Anunțarea nașterii lui Ioan Botezătorul
5 În zilele lui Irod, regele Iudeei, era un preot pe nume Zaharia, din ceata preoțească a lui Abia, iar soția lui era dintre fetele lui Aaron și se numea Elisabeta. 6 Amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, trăind fără prihană, după toate poruncile și rânduielile Domnului. 7 Dar nu aveau copii, pentru că Elisabeta era stearpă; și amândoi erau înaintați în vârstă.
8 Pe când slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rândul cetei lui, 9 după obiceiul preoției, a ieșit la sorți să intre să tămâieze în Templul Domnului. 10 Și o mulțime de popor se ruga afară la ceasul tămâierii. 11 Atunci, i s‑a arătat un înger al Domnului, care stătea în picioare în partea dreaptă a altarului tămâierii. 12 Când l‑a văzut, Zaharia s‑a tulburat și a fost cuprins de spaimă. 13 Dar îngerul i‑a spus:
„Nu te teme, Zaharia,
căci rugăciunea ta a fost ascultată,
și soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu,
căruia îi vei pune numele Ioan!
14 El îți va fi bucurie și veselie,
și mulți se vor bucura de nașterea lui.
15 Va fi mare înaintea Domnului,
vin și băutură amețitoare nu va bea ,
ci va fi plin de Duhul Sfânt
încă din pântecele mamei lui,
16 și pe mulți dintre fiii lui Israel îi va întoarce
la Domnul, Dumnezeul lor.
17 El va merge înaintea Lui,
în duhul și puterea lui Ilie,
ca să întoarcă inimile părinților spre copii
și pe cei neascultători la înțelepciunea celor drepți,
ca să‑I rânduiască Domnului un popor pregătit.”
18 Zaharia i‑a zis îngerului: „După ce voi cunoaște lucrul acesta, căci eu sunt bătrân și soția mea este înaintată în vârstă?” 19 Drept răspuns, îngerul i‑a zis: „Eu sunt Gabriel , cel care stă înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să‑ți vorbesc și să‑ți aduc această veste bună. 20 Iată, vei fi mut și nu vei putea vorbi până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că n‑ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor.”
21 Poporul îl aștepta pe Zaharia și se mira că el zăbovește în Templu. 22 Când a ieșit, nu putea să le vorbească, iar ei au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le tot făcea semne căci rămăsese mut. 23 Când i s‑au împlinit zilele de slujbă, a plecat acasă. 24 După un timp, Elisabeta, soția lui, a rămas însărcinată și s‑a ascuns vreme de cinci luni, căci zicea: 25 „Aceasta a făcut‑o Domnul pentru mine, în zilele când Și‑a aruncat privirea asupra mea, ca să‑mi șteargă ocara dintre oameni.”
Anunțarea nașterii lui Isus Hristos
(Matei 1:18‑25)26 În luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într‑o cetate din Galileea numită Nazaret, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat pe nume Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. 28 [Îngerul] a intrat la ea și i‑a zis: „Plecăciune ție , căreia ți s‑a făcut har! Domnul este cu tine! [Binecuvântată ești tu între femei!]” 29 Tulburată foarte mult de cuvântul acesta, ea se întreba ce fel de salut este acesta. 30 Îngerul i‑a zis:
„Nu te teme, Maria, căci ai găsit har înaintea lui Dumnezeu!
31 Iată , vei zămisli și vei naște un Fiu,
căruia Îi vei pune numele Isus.
32 El va fi mare și va fi numit Fiul Celui Preaînalt;
și Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său.
33 El va domni peste casa lui Iacov în veci,
și împărăția Lui nu va avea sfârșit.”
34 Maria i‑a zis îngerului: „Cum se va întâmpla asta, fiindcă eu nu știu de bărbat?” 35 Îngerul i‑a răspuns zicând:
„Duhul Sfânt Se va coborî peste tine,
și puterea Celui Preaînalt te va umbri.
De aceea, copilul sfânt care se va naște va fi numit Fiul lui Dumnezeu.
36 Iată, Elisabeta, ruda ta, a zămislit și ea un fiu la bătrânețe și este în a șasea lună, ea, care era numită stearpă. 37 Căci la Dumnezeu niciun lucru nu este cu neputință .” 38 Maria a zis: „Iată roaba Domnului; facă‑mi‑se după cuvântul tău!” Și îngerul a plecat de la ea.
Maria o vizitează pe Elisabeta
39 În zilele acelea, Maria s‑a sculat și a plecat în grabă spre ținutul muntos, într‑o cetate din Iuda. 40 A intrat în casa lui Zaharia și a salutat‑o pe Elisabeta. 41 De îndată ce a auzit Elisabeta salutul Mariei, i‑a tresăltat pruncul în pântec, iar Elisabeta s‑a umplut de Duhul Sfânt. 42 Ea a strigat cu glas tare și a zis:
„Binecuvântată ești tu între femei
și binecuvântat este rodul pântecelui tău!
43 Cum de mi‑a fost dat să vină la mine mama Domnului meu? 44 Fiindcă, iată, cum a ajuns salutul tău la urechile mele, mi‑a tresăltat pruncul în pântec de bucurie. 45 Ferice de cea care a crezut că se vor împlini cele ce i‑au fost spuse de Domnul!”
Cântarea de laudă a Mariei
46 Și Maria a zis:
„Sufletul meu Îl preamărește pe Domnul
47 și mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 pentru că a privit către starea umilă a roabei Sale .
Iată, de acum toate generațiile mă vor ferici,
49 pentru că Cel Puternic a făcut lucruri mărețe pentru mine .
Numele Lui este sfânt
50 și îndurarea Lui rămâne din generație în generație peste cei ce se tem de El.
51 El a făcut lucrări puternice cu brațul Lui:
i‑a risipit pe cei ce se mândreau în cugetul inimii lor,
52 i‑a răsturnat pe cei puternici de pe tronurile lor
și i‑a înălțat pe cei smeriți;
53 pe cei flămânzi i‑a umplut de bunătăți,
iar pe cei bogați i‑a dat afară cu mâinile goale;
54 a venit în ajutorul robului Său Israel,
căci Și‑a amintit de mila Sa –
55 după cum le‑a vorbit părinților noștri –
față de Avraam și urmașii lui în veac.”
56 Maria a rămas împreună cu Elisabeta cam trei luni, apoi s‑a întors acasă.
Nașterea lui Ioan Botezătorul
57 Elisabetei i s‑a împlinit vremea să nască și a născut un fiu. 58 Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul Și‑a arătat marea Lui îndurare față de ea și se bucurau împreună cu ea. 59 În ziua a opta, au venit să‑l circumcidă pe prunc și voiau să‑i pună numele Zaharia, după numele tatălui său. 60 Dar mama lui a răspuns zicând: „Nu , ci se va numi Ioan!” 61 Ei i‑au zis: „Nimeni dintre rudele tale nu poartă acest nume!” 62 Atunci l‑au întrebat pe tatăl său prin semne cum ar vrea să‑i pună numele. 63 Zaharia a cerut o tăbliță și a scris astfel: „Numele lui este Ioan .” Și toți s‑au mirat. 64 Dintr‑odată , i s‑a deschis gura și i s‑a dezlegat limba și a început să vorbească, binecuvântându‑L pe Dumnezeu. 65 Pe toți vecinii lui i‑a cuprins teama și în tot ținutul muntos al Iudeei se vorbea despre toate lucrurile acestea. 66 Toți cei ce le auzeau le păstrau în inima lor și ziceau: „Oare ce va fi copilul acesta?” Și mâna Domnului era cu el.
Profeția lui Zaharia
67 Zaharia, tatăl lui, s‑a umplut de Duhul Sfânt, a profețit și a zis:
68 „Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel,
pentru că Și‑a cercetat și Și‑a răscumpărat poporul
69 și pentru că ne‑a ridicat un Mântuitor puternic
în casa robului Său David,
70 după cum vestise prin gura sfinților Săi profeți din vechime:
71 mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc!
72 Astfel Se îndură El de părinții noștri
și Își aduce aminte de legământul Său cel sfânt:
73 jurământul cu care S‑a jurat părintelui nostru Avraam
că, 74 după ce ne va izbăvi din mâna vrăjmașilor,
ne va lăsa să‑I slujim fără frică 75 în sfințenie și dreptate,
înaintea Lui, în toate zilele noastre.
76 Și tu, copile, vei fi numit profet al Celui Preaînalt,
căci vei merge înaintea Domnului ca să‑I pregătești căile
77 și să‑i dai poporului Său cunoștința mântuirii,
spre iertarea păcatelor lui.
78 Prin mila cea mare a Dumnezeului nostru,
ne va cerceta Soarele din înălțime,
79 ca să‑i lumineze pe cei ce zac în întuneric și în umbra morții ,
și să ne îndrume pașii pe calea păcii!”
80 Iar copilul creștea și se întărea în duh, și a stat în pustiu până în ziua arătării sale înaintea lui Israel.