O tradimos kolengo eftavardeši jene.
1 Pala kadea o Rai mai alosardea aver eftavardeši jene, thai tradea le dui po dui angla Peste, ande sal četăçi thai le thana kai avelas te nakhăl O.
2 Thai phendea lengă: „Baro sî o tidimos ta xançî sî ăl butitorea! Ta rudin le Raies le tidimahkărăs te ankalavel buterea ka Pehko tidimos.
3 Jeantar; tradau tume sar varesar bakrišoră ando maškar le ruwengo.
4 Te na len tumença tăšila, či straiça, či papučea, thai te na pušen khanikas sastimastar po drom.
5 Ande orsao khăr šona tume, te phenen anglal: „E pačea te avel poa khăr kadoa!”
6 Thai te avela oče khă šeau la pačeako, e pačea tumari te ašel pa leste; ta te na oi amboldelape tumende.
7 Te ašen ando khăr kodoa, thai te xan thai te pen so dela pe tumengă; kă vreniko sî o buteari anda pehko potindimos. Te na phirăn anda khăr khărăste.
8 Ande orsavi četatea kai šona tume thai kai primina tume le manuši, te xan so thola pe tumengă anglal;
9 te sastearăn le nasfalen kai avena oče, thai te phenen lengă: „O Thagarimos le Devllehko paši'lo tumendar.”
10 Ta ande orsavi četatea kai šona tume, thai či primina tume, te jean pe lakă uliçî, thai te phenen:
11 „Činosaras pa tumende, orta i e poši andai četatea tumari, kai astardili pe amară pînŕă; numai te jeanen kă o Thagarimos le Devllehko paši'lo tumendar.”
12 Me phenau tumengă kă, ando des la krisako avela mai lesne anda e Sodoma dă sar e četatea kodea.
13 Av tutar Horaznona! Av tutar Betsaido! Kă te avino kărde ando Tiro thai ando Sidono le butea le zuralimahkă kai sas kărdine ande tumende, dă but sahkă kăin pe bešlindoi ando gono thai ušar.
14 Anda kodea, ando des la krisako, avela mai lesne andoa Tiro thai Sidono sar anda tumende.
15 Thai tu, Kapernaumena, avesa vazdino ji ando čeri? Avesa ulisto ji ando Than le mullengo.
16 Kon ašunel tume tumen, Man ašunel Ma; kon či šolsamate pe tumende, pe Mande či šolsamate, či šolsamate Kukoles kai tradea Ma Man.”
O amboldimos kolengo eftavardeši.
17 Kola eftavardeši amboldile pherde baxtalimos, thai phendine: „Raia, orta i le beng našen angla amende anda o Anau Tiro.”
18 O Isus phendea lengă: „Dikhlem le Bengăs pelindo sar khă trăsnetoandoa čeri.
19 Dikta kă dem tume zor te ušteaven pal sap thai pal skorpionea: thai khanči našti dukhavela tume.
20 Orsa, te na bukurin tume kă le duxurea ašunen tumendar; ta bukurin tume kă tumară anava sî ramome andel čeruri.”
21 Ando čeaso kodoa, o Isus bukurisa'lo ando Sfînto Duxo, thai phendea: „Daddna, Raia le čerehko thai la phuweako; lăudiv Tu kă garadean kadala butea le xaranendar thai le sîkadendar, thai sîkadean le ăl çînorăngă. E, Daddna, anda kă kadea arakhlean le dromesa Tu.”
22 Sa kadala butea sas Mangă dine andel vast Mîŕă Daddestar; thai khonikh či jeanel kon sî o Šeau, avri andoa Dadd, čina kon sî o Dadd, avri andoa Čeau thai kolehkă kai kamel o Šeau te sîkavelehkă.”
23 Pala kodea amboldi'lo karing le jene, thai phendea lenga mai rigate: „Baxtale le iakha kai dikhăn le butea, kai tume dikhăn le!
24 Kă phenau tumengă kă but proorokurea tha thagarea kambline te dikhăn so dikhăn tume, thai či dikhle, te ašunen so ašunen tume, thai či ašunde.”
E paramiči le Samariteanosti.
25 Khă sîkaitorii la Krisako ušti'lo te zumavel le Isusos thai phendea Lehă: „Sîkaitorina, so te kărau kaste avel ma o mandimos la čivavako o vešniko.
26 O Isus phendea lehkă: „So sî ramome ande Kris? Sar drabarăs ande late?”
27 O dea anglal: „Te kames le Ras, le Devlles tirăs, sa te illesa, sa te diiesa, sa tea zorasa thai sa tea godeasa; thai te pašes sar orta tut.”
28 „Mišto dean anglal,” phendea lehkă o Isus; „kăr kadea, thai avela tu e čivava e vešniko.”
29 Ta o, kai kamelas te sîkavel pehko čeačimos, phendea le Isusohkă: „Thai kon sî o pašo muŕo?”
30 O Isus lea pale o divano, thai phendea lehkă: „Khă manuši ulelas ando Ierusalimo ando Ierixono. Pelo maškar varesar čioŕ, kai nandearde les, line sa so sas les, mardeles zurales, thai mukle les mai but mullo.
31 Andoa avilimos, sa oçal pa kodoa drom ulelas i khă rašai; thai kana dikhlea le manušes kadales, nakhlo mai angle paša leste.
32 Khă Levito nakhălas i o andoa than kodoa; thai kana dikhlea les, nakhlo angle paša leste.
33 Ta khă Samariteano, kai sas ando phirimos, avilo ando than kai sas o, thai kana dikhlea les, falea les nasul lestar.
34 Paši'lo ta phanglea lehkă dukha, šordea pa lende zetino thai moll; pala kodea thodea les pe pehko grast, nigărdea les ka khă birto, thai sas les kandimos lestar.
35 O duito des, kana teleardea koa drom, ankaladea dui franči, thai dea le birtašehkă, thai phendea lehkă: „Le sama lestar, thai so tu desa mai but, daua tukă parpale kana me amboldaua ma.”
36 Sao anda kadala trin fal pe tukă kă sas o pašo kukolehko kai pelosas maškar le čioŕ?”
37 „Kukoa kai falea les nasul lestar”, dea anglal o sîkaitorii la Krisako. „Jea ta kăr i tu sa kadea”, phendea lehkă o Isus.
E Marta thai e Maria.
38 Ta kana sas po drom, Pehkă jenença, o Isus arăslo ande khă gau. Thai khă juwli, kai bušolas Marta, primisardea Les ande lako khăr.
39 La sas la khă phei, kai bušolas Maria, kai thodea pe tele kal pînŕă le Raiehkă, thai ašunelas le divanuri Lehkă.
40 E Marta sas xuladi te kărăl but buti kandimasa, avili iekhatar Leste, thai phendea Lehkă: „Raia, či fal Tu kă mîŕî phei muklea ma korkoŕo te kandau? Phen lakă te kandel ma.”
41 Čeačio phendimos, o Isus phendea lakă: „Marto, Marto, anda but butea des tu dii thai kovlearăs tu,
42 ta khă buti korkoŕo trăbul. E Maria alosardea pehkă e rig e laši, kai či avela lini latar.”
Trimiterea celor șaptezeci
1 După aceea, Domnul a mai ales șaptezeci și i‑a trimis doi câte doi înaintea Lui, în toate cetățile și în toate locurile pe unde avea El să treacă. 2 Și le‑a zis: „De secerat este mult , dar lucrători puțini sunt! Rugați‑L deci pe Stăpânul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui. 3 Mergeți! Iată , vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor. 4 Să nu luați cu voi nici pungă, nici traistă, nici sandale și să nu salutați pe nimeni pe drum. 5 În orice casă veți intra, să ziceți întâi: «Pace casei acesteia!» 6 Și dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămâne peste el; altminteri, ea se va întoarce la voi. 7 Să rămâneți în casa aceea, să mâncați și să beți de la ei, căci vrednic este lucrătorul de plata lui. Să nu vă mutați din casă în casă. 8 În orice cetate veți intra și vă vor primi, să mâncați ce vi se va pune înainte, 9 să‑i vindecați pe bolnavii de acolo și să le ziceți: «Împărăția lui Dumnezeu s‑a apropiat de voi.» 10 Dar în orice cetate veți intra și nu vă vor primi, să ieșiți pe străzile ei și să ziceți: 11 «Chiar și praful din cetatea voastră, care s‑a prins pe picioarele noastre, îl scuturăm împotriva voastră. Să știți însă că Împărăția lui Dumnezeu s‑a apropiat de voi.» 12 Vă spun că, în ziua aceea, va fi mai ușor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea.
Mustrarea cetăților nepocăite
(Matei 11:20‑24)13 Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci , dacă s‑ar fi făcut în Tir și în Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s‑ar fi pocăit în sac și cenușă. 14 De aceea, la judecată, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi. 15 Și tu, Capernaume, vei fi oare înălțat până la cer ? Nu, ci până în Locuința Morților vei fi coborât ! 16 Cine vă ascultă pe voi Mă ascultă pe Mine și cine vă respinge pe voi Mă respinge pe Mine; iar cine Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel care M‑a trimis.”
Întoarcerea celor șaptezeci
17 Cei șaptezeci s‑au întors cu bucurie și au zis: „Doamne, chiar și demonii ni se supun în Numele Tău!” 18 Isus le‑a zis: „L‑am văzut pe Satana căzând din cer ca un fulger. 19 Iată, v‑am dat putere să călcați peste șerpi și scorpioni și peste toată puterea vrăjmașului; și de nimic nu veți fi vătămați. 20 Totuși, să nu vă bucurați de faptul că duhurile vi se supun, ci bucurați‑vă că numele voastre sunt scrise în ceruri!”
Bucuria lui Isus pentru ucenicii Săi
(Matei 11:25‑27Matei 13:16‑17)21 În ceasul acela, Isus S‑a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: „Te laud, Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le‑ai descoperit pruncilor! Da, Tată, pentru că așa ai găsit Tu cu cale. 22 Toate Mi‑au fost încredințate de Tatăl Meu; și nimeni nu știe cine este Fiul în afară de Tatăl și nici cine este Tatăl în afară de Fiul și de cel căruia vrea Fiul să i‑L descopere.” 23 Apoi S‑a întors către ucenici și le‑a spus deoparte: „Ferice de ochii care văd ce vedeți voi! 24 Căci vă spun că mulți profeți și regi au vrut să vadă ce vedeți voi, și nu au văzut, și să audă ce auziți voi, și nu au auzit.”
Pilda samariteanului
25 Și, iată, un învățător al Legii s‑a ridicat să‑L ispitească pe Isus și I‑a zis: „Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” 26 Isus i‑a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?” 27 El a răspuns, zicând: „Să‑L iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău și pe aproapele tău ca pe tine însuți.” 28 „Drept ai răspuns” , i‑a zis Isus; „fă așa și vei trăi!” 29 Dar el, vrând să se îndreptățească, I‑a zis lui Isus: „Și cine este aproapele meu?” 30 Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Un om se cobora din Ierusalim spre Ierihon și a căzut între tâlhari. Aceștia l‑au dezbrăcat, l‑au bătut zdravăn și au plecat, lăsându‑l aproape mort. 31 Din întâmplare, se cobora pe acel drum un preot, care, văzându‑l, a trecut pe partea cealaltă. 32 La fel și un levit care mergea pe acolo, când l‑a văzut, a trecut pe partea cealaltă. 33 Dar un samaritean aflat în călătorie a venit spre el și, văzându‑l, i s‑a făcut milă. 34 S‑a apropiat, i‑a legat rănile și a turnat pe ele untdelemn și vin. Apoi l‑a pus pe animalul lui de povară, l‑a dus la un han și l‑a îngrijit. 35 A doua zi, [când a plecat,] a scos doi dinari, i‑a dat hangiului și i‑a zis: «Să‑l îngrijești, iar ce vei cheltui în plus îți voi da eu, la întoarcere.» 36 Care dintre aceștia trei ți se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari?” 37 „Cel care și‑a făcut milă de el”, a răspuns acela. Isus i‑a zis: „Du‑te și fă și tu la fel!”
Marta și Maria
38 Pe când erau pe drum, Isus a intrat într‑un sat. O femeie pe nume Marta L‑a primit în casa ei . 39 Ea avea o soră numită Maria, care s‑a așezat la picioarele Domnului și asculta cuvântul Lui. 40 Marta era împărțită cu multă slujire. Ea a venit repede la Isus și I‑a zis: „Doamne, nu‑Ți pasă că sora mea m‑a lăsat să slujesc singură? Zi‑i deci să mă ajute!” 41 Domnul i‑a răspuns, zicând: „Marto, Marto, te îngrijorezi și te frămânți pentru multe, 42 dar de un singur lucru este nevoie. Maria a ales partea cea bună, care nu i se va lua.”