Amaro Dadd.
1 Andekh des, o Isus rudilas pe andekh varekai than. Kana isprăvisardea o rudimos, iekh anda Lehkă jene phendea Lehkă:
„Raia, sîkaua ame te rudisauas, sar sîkadea o Ioan pehkă jenen.”
2 O phendea lengă: „Kana rudin tume, te phenen: „Amaro Dadd kai san ande le čeruri! Sfinçol pe o Anau Tiro; avel o Thagarimos Tiro; kărdeol pe o kamimos Tiro, sar ando čeri, kadea i pe phuw.
3 Amaro manŕo kukoa sa le desăngo deamengă les amengă ande sako des;
4 thai iertisar amengă le bezexa amară, anda kă i ame iertisaras orkahkă same unjile; thai na nigăr ame ando zumaimos, ta skăpisar ame le jungalestar.”
O butmanglimos ando rudimos.
5 Palakodea mai phendea lengă: „Kana iekh anda tumende sî les khă prinjeando, thai jeal leste po maškar la reateako, thai phenel lehkă: „Muro amal, de ma unjile trin manŕă,
6 kă avilo mande poa drom Khă prinjeando mîrăstar, thai nai ma so thoau lehkă angal;”
7 thai kana andral anda pehko khăr, o amal kadoa deles anglal: „Na biujarma akana; o udar sî phandado, le šaoră sî mança ando than, našti te ušteau te dau tu manŕă,”
8 phenau tumengă: te na uštela te del lehkă le, anda kă sî lehko amal, barem andoa rudimos but xolearimahko, sa uštela thai dela les sa so trăbula les.
9 Anda kodea, i Me phenau tumengă: Mangăn, thai dela pe tumengă; roden thai arakhăna, marăn thai pîtărdeola tumengă.
10 Anda kă orkon mangăl, dela pe lehkă; kon rodel arakhăl; thai kukoa kai marăl, pîtărdela pe lehkă.
11 Kon sî o dadd kodoa anda tumende, kana, lehko šeau mangăl lehkă khă manŕo, te deles khă baŕ? Or, kana magăl khă mašo, te deles khă sap ando than le mašehko?
12 Or kana mangăl lehkă khă anŕo, te deles khă skorpiono?
13 Kadea, kana tume, kai san jungale, jeanen te den pativa laše tumară šeavengă, sode mai but o Dadd tumaro andoa čeri dela o Sfînto Duxo kolen kai mangăna lekă Les!”
O sastearimos khă bengailehko muto.
14 O Isus ankaladea anda khă nasfalo khă beng, kai sas muto.Pala so ankăsto o beng, o muto dea duma, thai le noroade mirisai le.
15 Ta iekh phenenas: „O ankalavel ăl beng le Beelzebulbosa, o rai le bengăngo.”
16 Aver, kaste zumaven Les, mangănas Lehkă khă sămno andoa čeri.
17 O Isus prinjeandea lengă gîndurea, thai phendea lengă: „Or sav thagarimos ulado thai phaŕado pa peste, sî pusto; thai khă khăr pharado pa leste, perăl iekh pa avrăste.
18 Kana, o Beng sî ulado pa peste, sar avela lehko thagarimos, anda kă phenen kă me ankalavau le beng le Beelzebulosa?
19 Thai kana Me ankalavau le beng le Beelzebulosa, le šeaven tumarăn sosa ankalavau le? Anda kodea on korkoŕo avena tumară krisînitorea.
20 Ta, kana me ankalavau le bengăn le naiesa le Devllhkărăsa, o Thagarimos le Devllehko arăslo ji tumende.
21 Kana o manuši o zuralo thai lašo thai mišto înarmome arakhăl pehko khăr, lehkă mandina sî garade.
22 Ta kana avel pa leste iekh mai zuralo sar leste thai marăles, atunčeara lelehkă la zorasa sa lehkă armrekai patealas pe ande lende, thai ulavel le butea kai lel lestar.
23 Kon nai mança, sî ande Mîŕî potriva; thai kon či tidel Mança, xasarăl.
O duxo o jungalo ankăsto andoa manuši.
24 O duxo o jungalo, kana anklel avri anda khă manuši, phirăl anda le thana bi paiehko, thai rodel te xodinil pe.Anda kă na arakhăla, phenel: „amboldaua parpale ande muŕo khăr, katar ankăstem.”
25 Thai kana avel, arakhăles šilado thai lašardo.
26 Atunčeara jealtar ta mai lel pesa efta duxuri, mai jungale sar peste; šol pe lenca ando khăr, lašarăl pe ando khăr, thai e starea le manušesti kodolesti arăsăl mai nasul sar dă anglal.”
Baxtale kolendar kai ašunen o Divano.
27 Ta kana phenelas o Isus kadala divanuri, khă juwli andoa norodo vazdea pehko glaso thai phendea: „Baxtalo le păŕăstar kai phiradea Tu, thai le čiučeandar kai pilean čiuči!”
28 Thai O deala anglal: „Baxtale mai iekhatar kolendar kai ašunen o Divano le Devllehko, thai arakhăn Les!”
E minunea le Ionasa.
29 Ta kana le noroade tidenas pe la gomilasa, O lea te phenel: „O neamo kadoa sî khă neamo čioŕ, o mangăl khă sămno; ta či dela pe lehkă aver sămno sar o sămno le proorokohko le Ioanahko.
30 Kă pala sar o Iona sas ăkh sămno anda le Ninitevea, sa kadea i o Šeau le manušehko avela khă sămno anda o neamo kadoa.
31 E Thagarni katar avelodes uštela, ando des la krisako, paša kadala murši anda kadoa neamo, thai došarăla le; anda kă oi avili katar o gor la phuweako kaste ašunel o xaraimos le Solomonohko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Solomono.
32 Le murši andal Ninive uštena, ando des la krisako, paša o neamo kadoa thai došarăna les, anda kă on kăisaile koa phendimos le Ionahko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Iona
E Lumina.
33 Khonikh na astarăl khă lumina, kaste thola ande khă than garado, or tala e balai; ta thola ande khă sfešniko, anda ka kukola kai aven andră, te dikhăn e lumina.
34 E iakh sî e lumina te statosti.Kana ti iakh sî sastevesti, sa teo stato sî pherdo lumina; ta kana ti iakh sî nasul, sa teo stato sî pherdo tuneriko.
35 Le sama kadea, ta e lumina kai sî ande tute te na avel tuneriko.
36 Kadea kă, kana sa teo stato sî pherdo lumina, bi te aveles vokh rig tuneričime, avela ande sa pherdo lumina, orta sar atunčeara kana luminila tu khă lampa la luminasa lati e bari”
O xolearimos le zakunarengo thai le Fariseiengo.
37 Ta kana delas duma o Isus, khă Fariseo rudisardea Les te xal leste. O šutea pe andră thai bešlo kai skafidi.
38 O Fariseo dikhle mirazosa kă o Isus či xaladeasas pe angla te xal.
39 Ta o Rai phendea lehkă: „Tume, le Fariseia, xalaven e rig avreal le taxtaiesti thai la pireati, ta tumaro andral sî pherdo jafo thai nasulimos.
40 Dilivanilor, ta Kukoa kai kărdea e rig dă avreal, či kărdea i kukola dă andral?
41 Den mai mišto milatar anda le butea dă andral, thai atunčeara sa avena tumengă ujearde.
42 Ta au tumendar, Fariseina! Anda kă tume den o dešumos anda e izma, anda e ruta sa le zălenimata, thai den bîstărimos o čeačimos thai o kamblimos le Devllehko: kadala trăbun te kărăn le, thai i le kolaver te na mekăn le bikărdine!
43 Ta vai tumendar, Fariseina! Anda kă tume phirăn pala le skamina dă anglal kal khăngărea, thai čeailol tume te kărăl tumengă e lumea meklimata andal piaçuri!
44 Au tumendar, Fariseiena athdaitorea! Anda kă tume san sar le mormînturea, kai či dičion pe, thai pa save le manuši phirăn bi te jeanen.
45 Iekh anda le sîkaitorea la Krisakă lea o divano, thai phendea Lehkă: „Sîkaitorina, phendindoi kadala butea des ame po lajeau i amen.”
46 Au i tumendar, sîkaitorea la Krisakă, dea angal o Isus.” Anda kă tume thon pel zăia le manušengă pharimata phară phiraimahkă, ta tume barem či khă naiesa či azban tume lendar.
47 Au tumendar! Anda kă tume vazden le mormînturea le prooročengă, kai mudarde le tumară dadda.
48 Anda kadala phenen kă kărdine mišto tumară dadda; kă on mudarde le prooročen, ta tume vazden lengă le mormînturea.
49 Anda kodea o Xaraimos le Devllehko phendea: „Tradaua lengă nprooročea thai apostolea; unen anda lende mudarăna le, ta unen našavena le,
50 kaste mangăl pe kata kadoa neamo o rat sa le prooročengo, kai sas šordo dă kana kărdilea e lumea:
51 kata o rat le Abelohko ji koa rat le Zaxariahko, mudardo mackar o altari thai o Templo; e, phenau tumengă, mangăla pe kata o neamo kadoa!
52 Au tumendar, sîkaitorea la Krisakă! Anda kă tume thodean o vast pe teia le prinjeandimasti: či tume či šutean tume, ta kukolen kai kamenas te šon pe, ambladean le kaste šon pe.”
53 Pala so ankăsteas oçal, le zakonarea thai le Fariseia line te thon Les koa tidimos, thai te kărăn Les te del duma pa but butea;
54 Tinzosarde lehkă kadea zumaimata, kaste astarăn vokh vorba anda Lehko mui, kai te daštin te došarăn Les.
Despre rugăciune
(Matei 6:9‑15Matei 7:7‑11)1 Isus Se ruga într‑un anumit loc, iar când a încetat, unul dintre ucenicii Lui I‑a zis: „Doamne, învață‑ne să ne rugăm, cum i‑a învățat și Ioan pe ucenicii lui!”
2 El le‑a zis: „Când vă rugați, să ziceți:
«Tatăl [nostru care ești în ceruri],
sfințească‑se Numele Tău,
vie Împărăția Ta,
[facă‑se voia Ta precum în cer, așa și pe pământ]!
3 Pâinea noastră cea de toate zilele dă‑ne‑o nouă în fiecare zi
4 și ne iartă nouă păcatele noastre
fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator;
și nu ne duce în ispită,
[ci ne izbăvește de Cel Rău]!»”
5 El le‑a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten și merge la el în miez de noapte și‑i zice: «Prietene, împrumută‑mi trei pâini, 6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu și n‑am ce să‑i pun înainte» 7 și dacă dinăuntru prietenul îi răspunde: «Nu mă tulbura! Acum ușa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat: nu pot să mă ridic să‑ți dau», 8 vă spun: chiar dacă nu se va ridica să‑i dea fiindcă‑i este prieten, totuși pentru îndrăzneala lui se va ridica să‑i dea ce‑i trebuie. 9 De aceea și Eu vă spun: cereți, și vi se va da; căutați, și veți găsi; bateți, și vi se va deschide! 10 Căci oricine cere primește; cine caută găsește, iar celui ce bate i se deschide. 11 Cine dintre voi este tatăl care, [dacă‑i cere fiul său pâine, să‑i dea o piatră,] dacă‑i cere fiul un pește, să‑i dea un șarpe în loc de pește 12 sau, dacă‑i cere un ou, să‑i dea un scorpion? 13 Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să le dați daruri bune copiilor voștri, cu atât mai mult Tatăl [vostru] din cer le va da Duh Sfânt celor care I‑L cer!”
Demonizatul mut și orb
(Matei 12:22‑30. Marcu 3:20‑27)14 Isus a scos dintr‑un om un duh de muțenie . După ce a ieșit demonul, mutul a vorbit, iar mulțimile au rămas uimite. 15 Unii dintre ei ziceau: „Cu Beelzebul, căpetenia demonilor, scoate El demonii.” 16 Alții, ca să‑L ispitească, Îi cereau un semn din cer. 17 Dar El , cunoscându‑le gândurile, le‑a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este pustiită și casă peste casă va cădea. 18 Deci, dacă Satana este dezbinat împotriva lui însuși, cum va dăinui împărăția lui? Fiindcă ziceți că Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul. 19 Și dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu cine‑i scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri. 20 Dar, dacă Eu scot demonii cu degetul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a ajuns la voi. 21 Când cel puternic și bine înarmat își păzește curtea, avutul lui este în siguranță. 22 Dar , dacă vine unul mai puternic decât el și‑l răpune, atunci îi ia toate armele în care se încredea și împarte prăzile. 23 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește.
Lucrarea duhului necurat
(Matei 12:43‑45)24 Când a ieșit din om, duhul necurat umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă. Fiindcă n‑o găsește, zice: «Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.» 25 Și când ajunge, o găsește măturată și împodobită. 26 Atunci se duce, ia alte șapte duhuri, mai rele decât el, intră în casă și își fac locuința acolo; iar starea din urmă a acelui om devine mai rea decât cea dintâi.”
Ferice de cei ce ascultă Cuvântul!
27 Pe când spunea El aceste cuvinte , o femeie din mulțime și‑a ridicat glasul și I‑a zis: „Ferice de pântecele care Te‑a purtat și de sânul care te‑a alăptat!” 28 Iar El a răspuns: „Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și‑L păzesc!”
Semnul profetului Iona
(Matei 12:38‑42. Marcu 8:12)29 Când mulțimile se înghesuiau în jurul Lui , Isus a început să vorbească: „Generația aceasta este o generație rea; ea cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul [profetului] Iona. 30 Căci, după cum Iona a fost un semn pentru cei din Ninive, tot așa Fiul Omului va fi un semn pentru generația aceasta. 31 Regina de la miazăzi se va ridica la judecată împotriva bărbaților din generația aceasta și‑i va osândi; pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon. 32 Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată împotriva generației acesteia și o vor osândi, pentru că ei s‑au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că aici este Unul mai mare decât Iona.
Lumina trupului
(Matei 5:15Matei 6:22‑23)33 Nimeni , după ce a aprins o candelă, n‑o pune într‑un loc ascuns sau sub obroc, ci o pune în sfeșnic, pentru ca cei care intră să vadă lumina. 34 Ochiul tău este candela trupului. Când ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este luminat; dar când ochiul tău este rău, și trupul tău este întunecat. 35 Ia seama deci ca nu cumva lumina din tine să fie întuneric! 36 Dacă trupul tău este luminat în întregime, neavând nicio parte întunecată, va fi la fel de plin de lumină ca atunci când te luminează o candelă cu lumina ei.”
Cărturarii și fariseii, condamnați de Isus
(Matei 23:1‑36. Marcu 12:38‑40. Luca 20:45‑47)37 Pe când vorbea Isus , un fariseu L‑a rugat să prânzească la el. El a intrat și S‑a așezat la masă. 38 Fariseul s‑a mirat văzând că Isus nu S‑a spălat înainte de masă. 39 Dar Domnul i‑a zis: „Voi, fariseii, curățați partea de afară a paharului și a vasului, dar interiorul vostru este plin de lăcomie și răutate. 40 Nesăbuiților, oare Acela care a făcut partea din afară n‑a făcut‑o și pe cea dinăuntru? 41 Dați milostenie din cele dinăuntru, și atunci toate vă vor fi curate!
42 Dar vai de voi, fariseilor, pentru că voi dați zeciuială din mentă, din rută și din toate legumele, dar lăsați deoparte dreptatea și dragostea de Dumnezeu! Pe acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați deoparte.
43 Vai de voi, fariseilor, pentru că vă plac scaunele dintâi în sinagogi și saluturile prin piețe!
44 Vai de voi, [cărturari și farisei fățarnici,] pentru că sunteți ca mormintele care nu se văd și pe care oamenii pășesc fără să știe!”
45 Unul dintre învățătorii Legii I‑a răspuns, zicând: „Învățătorule, spunând aceste lucruri, ne jignești și pe noi!”
46 „Vai și de voi, învățători ai Legii” , a răspuns Isus , „pentru că puneți pe oameni poveri grele, iar voi nici măcar cu un deget nu le atingeți!
47 Vai de voi, pentru că zidiți mormintele profeților pe care i‑au ucis părinții voștri! 48 Prin aceasta mărturisiți că încuviințați faptele părinților voștri, căci ei i‑au ucis pe profeți , iar voi le zidiți [mormintele]. 49 De aceea și înțelepciunea lui Dumnezeu a zis: «Le voi trimite profeți și apostoli; pe unii dintre ei îi vor ucide și îi vor prigoni, 50 ca să se ceară de la generația aceasta sângele tuturor profeților care a fost vărsat de la întemeierea lumii: 51 de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, ucis între altar și sanctuar.» Da, vă spun, se va cere de la această generație.
52 Vai de voi, învățători ai Legii, pentru că ați pus mâna pe cheia cunoștinței; nu doar că voi înșivă n‑ați intrat, ci i‑ați și împiedicat pe cei care voiau să intre!”
53 După ce a ieșit de acolo, cărturarii și fariseii au început să‑L dușmănească înverșunat, cu gând să‑L iscodească în multe feluri; 54 I‑au întins astfel curse, ca să‑L prindă cu vreo vorbă [și să‑L poată învinui].