Poa athaimos, e dar le manušenadar, o prasaimos poa Sfînto Duxo.
1 Ando čiro kodoa, kana tidesaspe le noroade le miença, kadea ka ušteavenaspe iekh avrănça, o Isus lea te mothol Pehkă jenengă: „Mai anglal anda sa arakhăn tume le xumerăstar le Fariseiengo, kai sî o athaimos.
2 Nai khanči garado, kai či avela dikhlino, či gardo, kai te na avela prinjeando.
3 Anda kodea, orso phenena koa tuneriko, avela ašundo kai lumina, thai orso phenena koa kan, ande odăiça, avela vestime opră pel khăra.
4 Phenau tumengă, Mîŕă prinjeande: Te na daran kolendar kai mudarăn o stato, thai pala kodea našti mai kărăn khanči.
5 Sî te sîkavau tumengă kastar te daran. Daran anda Kukoa ka, pala so mudardea, sî les e zor te šudel ande iag le iadosti; e, phenau tumengă, Lestar te daran.
6 Ta či bitindeon kadea panji čiriklea pe dui franči? Orta, či iekh anda lende nai bîstărdi angla o Dell.
7 Thai orta le firea andoa šero, sa sî tume dinde. Kadea kă te na daran: tume san mai kuči sar but čiriklea.
8 Me phenau tumengă: kă orkon mothola Ma angla le manuši, mothola les i o Šeau le manušehko angla le înjerea le Devllehkă;
9 ta kon šudela pe Mandar angla le manuši, avela i o šudino angla le înjerea le Devllehkă.
10 Thai orkon dela duma poa Šeau le manušehko, iertila pe lehkă; ta orkon prasala o Sfînto Duxo, či iertila pe lehkă.
11 Kana nigrăna tume angla le khăngărea, angla le guvernatorea, thai angla le barărai, te na lel tume e dar, so phenena anda tumaro čeačimos, či anda so dena duma;
12 kă o Sfînto Duxo sîkavela tume orta ando čeaso kodoa so trăbun te den duma.”
E pilda le bravalesti kai rodisardea lesti phuw.
13 Iekh anda o butimos phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, phen mîŕă phralehkă te ulavel mança o mandimos amaro.”
14 „Manuša”, dea les anglal o Isus, „kon thodea Ma Man krisînitori or xulaitorii pa tumende?”
15 Pala kodea phendea lengă: „Dikhăn thai arakhăn tume or saveatar xanjuvalimos lovengo; kă e čivava varekasti či bešel ando bravalimos lehkă mandimatăngo.”
16 Thai phendea lengă e pilda kadea: „E phuw khă manušesti bravalo andeasas but rodo.
17 Thai o delas pe godi ande peste, thai phenelas: „So kăraua? Anda kă manai ma than kai te tidau mîră roduri.”
18 „Dikta”, phendea o, „so kăraua: dau tele mîŕă divarea, thai vazdau aver mai bară; oče tidaua sa le roduri thai sa mîŕă lašimata;
19 thai phenaua mîŕă diiehkă: Sufletona, sî tu but lašimata tidine anda but bărši; čiio, xa, pi thai vesălisao!”
20 Ta o Dell phendea lehkă: „Dilea! Orta ande reat kadea mangăl pe tukă parpale teo sufleto; thai le butea, kai lašardean le, kahkă avena?”
21 Sa kadea sî i kukolesa kai tidel pehkă mandina anda leste, thai či bravaol angloa Dell.”
Le daraimata.
22 O Isus phendea pala kodea lehkă jenengă: „Anda kodea phenau tumengă: Na daran, dičimasa ka tumari čivava, dindoi tume godi so xana, či dičimasa ka tumaro stato, dindoi tume godi sosa xureaveana tume.
23 E čivava sî mai but sar o xabe, thai o stato mai but sar o xureaimos.
24 Dikhăn limasa sama kal korbea: on či thon ande phuw, či tiden, nai le či kămara, či divari: thai sa o Dell pravarăle. Sodença mai dă kuči san tume dă sar le čiriklea!
25 Thai pala kodea, ao anda tumende, orta avindoi lehkă dar, dactil te mai thol ăkh koto koa lunjimos pehka čivavako?
26 Kana, našti kărăn či mai xançorî buti, anda soste mai daran anda le kolaver?
27 Dikhăn barea samasa sar bareon le krinea: on či katen, čina či khuven: ta sa phenau tumengă kă či o Solomono, ande sa pesti slava nas xureado sar iekh anda lende.
28 Kana kadea xureavel o Dell e čear, kai adesea sî po kîmpo, ta texara avela šudini ando bou, sodença mai but xurevela tume O tumen, xançî pateindorilor?
29 Te na roden so xana thai so pena, thai na kovlearăn tumari godi.
30 Kă sa kadala butea le Neamuri la lumeakă roden le. Tumar o Dadd jeanel kă sî tume trăbuimos lendar.
31 Roden mai anglal o Thagarimos le Devllehko, thai sa kadala butea dena pe tumengă opral.
32 Na dara, çînorî turmă; anda kă o Dadd tumaro del tume drsagosa o Thagarimos.
33 Bitinen so sî tume thai den milostenia. Kărăn te aven tumengă tăšila kai či pureaol, khă mandin bistaxome andel čerurea, kai či pašol o čior, thai kai o termo či xalearăl.
34 Kă kai sî o mandin tumaro, oče sî i o illo tumaro.
Phendimos koa arakhaimos.
35 O maškar te avel tumengă phanglo, thai le ambral astarde.
36 Thai te aven sar varesar manuši, kai ajukrăn pehkă stăpînos te avel kata o abeau, kaste pîtrăn lehkă iekhatar, kana avela te marăl koa udar.
37 Baxtale le robendar kodolendar, kai o stăpîno arakhălale arakhaindoi ka pehko avimos! Čeačimasa phenau tumengă, kă o phandela pe, tholale te bešen kai skafidi, thai pašola te kandele.
38 Avela te avel kai duito straja andai reat, avela kă avel koa trito straja, baxtale le robendar kodolendar, te arakhălale arakhadindoi!
39 Te jeanen mišto kă, te jenelas o stăpîno le khărăhko ka sao čeaso avela o čior, arakhălas, thai nahkă mekăl te phaŕavel lehko khăr.
40 Thai i tume te aven gătime, kă o Šeau le manušehko avela ando česo ande sao na dena tume godi.”
O ispravniko o pateaimahko.
41 „Raia”, phendea Lehkă o Petro,” anda amende phenes e pilda kadea or anda sa?”
42 Thai o Rai phendea: „Kon sî o ispravniko pateaimahko thai xarano, kai thola les o stăpîno pa sa pehkă kanditorea lehkă, kaste dele e rig lendi le xamasti koa čiro kai trăbul?
43 Baxtalo le robostar kodolestar, kai o stăpîno ka lehko avimos, arakhăla les kărindoi kadea!
44 Čeačimasa phenau tumengă, kă thola les pa sa pehko mandin.
45 Ta kana o robo kodoa phenel ande pehko illo: „O stăpîno muŕo či avel akana; te lela te marăl le kandinatoren thai le kanditoarean, te xal, te pel, thai te mateol,
46 o stăpîno le robohko kodolehko avela ando des kai o či ajukrăl pe, thai ando čeaso kai či jeanel, thai šinela les andel kotora; thai lesti čivava avela e čivava kukolendi bipateaimahko andel butea dine lengă.
47 O robo kodoa, kai jeanglea o kamimos pehkă stăpînohko, thai či lašailo khančestar, thai na kărdea buti pala o kamimos lehko, avela mardo butivar maladimatănça.
48 Ta kon či jeanglea la, thai kărdea buti vreniko mardimatăngo, avela mardo mai xançî mardimatănça. Kahkă dea pe but, mangăla pe lehkă but; thai kahkă dea pe mai but, mangăla pe lehkă i mai but.
Iag andoa čeri.
49 Me avilem te šudau iag pe phuw. Thai so kamau te avel astardi orta akana!
50 Sî ma khă boldimos savesa trăbul te avau boldo, thai sode dă but kamau te pherdeol!
51 Patean kă avilem te anau pačea pe phuw? Me phenau tumengă: či; ta mai iekhatar pharaimos.
52 Kă, dă akanara angle, anda panji kai avena ande khă khăr, trin avena xoleariči pa dui, thai dui pa trin.
53 O dadd avela xoleariko po šeau, thoa šeau po dadd; e dei pai šei, thai šei pai dei; e sastri pa e bori, thai e bori pa e sastri.”
Le semnuri le čirohkă.
54 O mai phendea le noroadengă: „Kana dikhăn khă noro kă vazdel pe karing perăl o kham, iekhatar phene: „Avel o brîšind.” Thai kadea i avel.
55 Thai kana dikhăn kă phurdel e bravall katar avelodes, phenen: „Sî te avel nădušala.” Thai kadea sî te avel.
56 Athaditoreana, o mui la phuweako thai le čerehko jeanen te alosarăn les: o čiro kadoa sar ta či alosarăn les?
57 Thai anda soste na krisînin i tume korkoŕo so sî čeačio?
58 Kana jeas te pîrîtoresa angloa krisînitori, po drom rode te skăpis tu lestar, ta na varesar te çîrdel tu angloa krisînitorii, o krisînitorii te del tu po vaste le phandadehko, thai o phandaitori te šdel tu ando beči.
59 Phenau tukă kă či anklesa oçal ji kana či potinesa i mai palal o bišariç.”
Despre fățărnicie
1 Când s‑a adunat mulțimea cu miile, încât oamenii se călcau unii pe alții, Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Feriți‑vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia! 2 Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic tăinuit care nu va fi cunoscut. 3 De aceea, orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină; și orice ați vorbit la ureche în odăițe va fi vestit de pe acoperișuri.
Despre frică
(Matei 10:28‑31)4 Vă spun vouă, prietenii Mei, nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar după aceea nu mai pot face nimic! 5 Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: temeți‑vă de Acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. 6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi bani ? Totuși, niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7 Până și perii capului, toți vă sunt numărați. Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii.
Despre mărturisirea fără teamă a lui Hristos
(Matei 10:32‑33Matei 10:19‑20)8 Vă spun : pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9 Dar cine Mă va tăgădui înaintea oamenilor va fi tăgăduit și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Oricine va vorbi împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. 11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a dregătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde în apărarea voastră, nici ce veți vorbi, 12 fiindcă Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți!”
Pilda bogatului căruia i‑a rodit ogorul
13 Cineva din mulțime I‑a zis lui Isus : „Învățătorule, spune‑i fratelui meu să împartă cu mine moștenirea!” 14 „Omule ” , i‑a răspuns Isus , „cine M‑a pus judecător sau împărțitor peste voi?” 15 Apoi le‑a zis: „Luați seama și păziți‑vă de orice lăcomie, fiindcă oricât de bogat ar fi cineva, viața lui nu stă în averile lui!”
16 Și le‑a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat a dat recoltă îmbelșugată. 17 El se gândea în sinea lui, zicând: «Ce voi face, fiindcă nu mai am unde să‑mi adun roadele?» 18 Și a mai zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi zidi altele mai mari și acolo îmi voi strânge tot grâul și toate bunătățile mele; 19 și‑i voi zice sufletului meu: ‘Suflete , ai multe bunătăți, strânse pentru mulți ani. Odihnește‑te, mănâncă, bea și veselește‑te!’» 20 Dar Dumnezeu i‑a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ți se va cere sufletul ! Cele pe care le‑ai pregătit ale cui vor fi?» 21 La fel este și cel care adună comori pentru sine și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.”
Despre îngrijorări
(Matei 6:19‑21Matei 25‑34)22 Isus le‑a zis ucenicilor săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijorați cu privire la viață (ce veți mânca), nici cu privire la trup (cu ce vă veți îmbrăca). 23 Viața este mai mult decât hrana, și trupul – mai mult decât îmbrăcămintea. 24 Uitați‑vă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n‑au nici cămară, nici hambar, și totuși Dumnezeu îi hrănește! Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările! 25 Cine dintre voi, chiar îngrijorându‑se, poate să adauge un cot la statura lui? 26 Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru , de ce vă îngrijorați de celelalte? 27 Uitați‑vă cum cresc crinii: ei nu trudesc, nici nu torc. Vă spun însă că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul dintre ei. 28 Iar dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor! 29 Voi să nu căutați și să nu vă frământați cu privire la ce veți mânca și ce veți bea! 30 Pe toate acestea neamurile lumii le râvnesc. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de ele. 31 Căutați mai întâi Împărăția lui [Dumnezeu], și [toate] acestea vi se vor da pe deasupra! 32 Nu te teme, turmă mică, fiindcă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăția! 33 Vindeți ce aveți și dați milostenie! Faceți‑vă rost de pungi care nu se învechesc, comoară nesfârșită în ceruri, unde hoțul nu se apropie și molia nu roade! 34 Pentru că, unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Robi credincioși
(Matei 24:45‑51)35 Mijlocul să vă fie încins și făcliile , aprinse. 36 Să fiți ca niște oameni care‑l așteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să‑i deschidă îndată când va veni și va bate la ușă . 37 Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind când va veni! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va așeza la masă și va veni să‑i servească. 38 Fie că vine la a doua strajă din noapte , fie că vine la a treia strajă, dacă‑i va găsi așa, ferice de [robii] aceia! 39 Să știți că, dacă ar ști stăpânul casei la ce ceas vine hoțul, [ar veghea și] n‑ar îngădui să‑i fie spartă casa. 40 Și voi fiți gata, căci Fiul Omului vine în ceasul în care nici nu vă gândiți!”
41 „Doamne”, I‑a zis Petru, „pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?” 42 Și Domnul a zis: „Cine este ispravnicul credincios și chibzuit pe care‑l va pune stăpânul său peste slujitorii din casa lui, ca să le dea partea de hrană la vremea cuvenită? 43 Ferice de robul acela pe care stăpânul său, când va veni, îl va găsi făcând astfel! 44 Adevărat vă spun că îl va pune peste toate avuțiile sale. 45 Dar , dacă robul acela zice în inima lui: «Stăpânul meu întârzie să vină» și începe să‑i bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46 stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul pe care nu‑l știe; îl va tăia în bucăți, și soarta lui va fi soarta necredincioșilor . 47 Robul acela care a știut voia stăpânului său și nu s‑a pregătit, nici n‑a lucrat după voia lui va primi multe lovituri. 48 Dar cel care n‑a știut‑o și a făcut lucruri ce merită lovituri va primi puține lovituri. Oricui i s‑a dat mult, mult i se va cere, și cui i s‑a încredințat mult, mai mult i se va cere.
Dezbinări din pricina credinței
(Matei 10:34‑36)49 Am venit să arunc foc pe pământ, și cât aș vrea să fie aprins deja! 50 Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât sunt de apăsat până se va împlini! 51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun: nu, ci mai degrabă dezbinare. 52 De acum înainte , cinci dacă vor fi într‑o casă, vor fi dezbinați: trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului,
și fiul împotriva tatălui;
mama, împotriva fiicei,
și fiica, împotriva mamei;
soacra, împotriva nurorii sale,
și nora, împotriva soacrei .”
Semnele vremurilor
(Matei 16:2‑3Matei 5:25‑26)54 El le‑a mai zis mulțimilor: „Când vedeți un nor ridicându‑se la apus, îndată ziceți: «Vine ploaia.» Și așa se întâmplă. 55 Și când vântul suflă de la miazăzi, ziceți: «Va fi arșiță.» Și așa se întâmplă. 56 Fățarnicilor, fața pământului și a cerului o puteți recunoaște, dar vremea aceasta cum de nu puteți s‑o înțelegeți?
57 Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58 Când mergi cu potrivnicul tău înaintea stăpânitorului, pe drum dă‑ți silința să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna aprodului, iar aprodul să te arunce în temniță! 59 Îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei da înapoi și ultimul bănuț .”