O juvindimos le Isusohko.
1 Ando des anglal le kurkăhko, le juwlea kadala, thai aver andekhthan lença, avile koa mormînto kana pharadeolas o des, thai andine le miresme, kai lašardesas le.
2 Arakhline o baŕ dinorigate poa mormînto,
3 šute pe andră, thai či arakhline o stato le Raiehko le Isusohko.
4 Anda kă či jeanenas so te patean, dikta kă sîkadi lengă dui murši, xureade andel çoale kai străfeanas.
5 Darardea, le juwlea mekle pehkă muia kai phuw. Ta on phende lengă: „Sostar roden maškar kola le mulle Kukoles kai sî juvindo?
6 Nai koče, ušti'lo. Anen tumengă godi so phendea tumengă kana sas ande Galilea,
7 kana phenelas kă o Šeau le manušehko trăbul te avel dino ando vast le bezexalengo, te avel karfome po trušul, thai o trito des te uštel.”
8 Thai on andine pehkă godi le divanurendar le Isusohkă.
O Petro jeal koa mormînto.
9 Koa amboldimos lengo katoa mormînto, phendine sa kadala butea kolengă dešuiekhăngă thai sa le kolavrăngă.
10 Kukola kai phendine kadala butea le apostolengă, sas: e Maria Magdalina, e Ioana, e Maria, e dei le Iakovosti, thai le kolaver, kai sas andekhthan lença.
11 Le divanuri kadala falas pe le apostolengă paramičea, thai či pateanas le.
12 Ta o Petro ušti'lo, thai našlo koa mormînto. Muklea pe tele, thai dikhlea andră, ta či dikhlea numai le făšii le poxtanehkă, kai bešenas pe phuw; pala kodea teleardea khără, mirime anda kola kai kărdilesas.
O Isus sîkadeol ka dui jene.
13 Ande kodoa des, dikta, dui jene jeanas ande khă gau, dinoanau Emaus, kai sas ka khă durearimos dă šovardeši stadii le Ierusalimostar;
14 thai denas duma maškar lende pa sa so kărdileasas.
15 Ta kana denas duma on thai pušenas pe, o Isus paši'lo, thai jealas po drom andekhthan lença.
16 Ta lengă iakha sas amblade te prinjeanen Les.
17 O phendea lengă: „So orbe sî kadala kai paruven le maškar tumende po drom?” Thai on atărdi le, dikhlindoi tristome.
18 Čeačio phendimos, iekh anda lende, dinoanau Kleopa, phendea Lehkă: „Tu san korkoro străino koče ando Ierusalimo, ta či jeanes so kărdilea ande leste andel des kadala?”
19 „So?” phendea lengă O. Thai on dine Les anglal: „So kărdileas le Isusosa andoa Nazareto, kai sas khă prooroko zuralo andel kărimata thai andel divanuri, angloa Dell thai angloa soa norodo.
20 Sar le raša le mai bară thai le mai bară amară dine Les te avel došalo koa mullimos, thai mardine Les po trušul?
21 Ame çîrdasas ajukărimos Kă O sî Kukoa, kai skăpila le Israelos; ta sa kadalença, dikta kă adesea sî o trito des dă kana kărdile kadala butea.
22 Ba varesar juwlea amareandar thodine ame ando mirazo: on găline kana pharadeol o des koa mormînto,
23 či arakhline Lehko stato, thai avile thai phendine kă dikhline i khă vedenia înjerendi, kai phenenas kă O sî juvindo.
24 Iekh anda kukola kai sas amença, găline koa mormînto, thai arakhline kadea sar phendinesas le juwlea, ta Les či dikle Les.”
25 Atunčeara o Isus phendea lengă: „O, bigodeavengo thai durearde le illesa, kana sî e orba te patean sa so phendine le prooročea!
26 Či trăbulas te kăsnil o Kristoso kadala butea, thai te šol pe ande Pesti slava?”
27 Thai lea kata o Moise, thai kata sal prooročea, thai sîkadea lengă, ande sal LillaleDevllehkă, so sas dičimasa Leste.
28 Kana pašile ăl gavestar kai jeanas, O kărdi'lo kă kamel te jeal mai angle.
29 Ta on rudisaile Lestar, thai phendine: „Aši amença, kă sî karing e reat, thai o des paše kă gălotar.” Thai šutea pe te ašel lença.
30 Ta kana bešelas kai skafidi lença lea o manŕo; thai, pala so phendea o dinodumadămišto, phaglea les, thai dea lengă les.
31 Atunčeara pîtărdile lengă iakha, thai prinjeande Les; ta O kărdi'lo bidikhlino angla lende.
32 Thai phendine iekh karing avrăste: „Či phabolas o illo ande amende, kana delas amengă duma po drom, thai pîtîrălas amengă o LillleDevllehko?”
33 Thai uštile orta ando čeaso kodoa, amboldile ando Ierusalimo, thai arakhline kolen dešuiekh thai kolen kai sas lença, ande khă than,
34 thai phendindoi: „Uštilo o Rai čeačimasa, thai sîkadi'lo le Simonohkă.”
35 Thai phendinelengă so kărdileasas lengă po drom, thai sar prinjeande Les koa phagaimos le manŕăhko.
O Isus Sîkadeol kolengă dešuiekh thai le kolavrăngă.
36 Ta kana denas duma on kadea, orta o Isus bešlo ande lengo maškar, thai phendea lengă: „Pače tumengă!”
37 Pherde dar thai isdraimos, on pateanas kă dikhăn khă duxo.
38 Ta O phendea lengă: „Soste san biujearde? Thai sostar vazdel pe tumengă kadalendar gînduri ando illo?
39 Dikhăn kal wast thai le pînŕă Mîŕă, Me sîm; thon o vast pe Mande thai dikhăn: khă duxo nai les či mas či kokala, sar dikhăn kă Man sî Ma.”
40 (Thai pala so phendea kadala orbe, sîkadea lengă le vast thai le pînŕă Pehkă.)
41 Anda kă on, baxtalimastar, înkă na pateanas, thai mirinas pe, O phendea lengă: „Sî tume koče vareso xamahko?”
42 Dine Les khă kotor mašo peko thai khă faguro avdin.
43 O lea le, thai xalea angla lende.
44 Pala kodea phendea lengă: „Dikta so phenauas tumengă înkă kana sîmas tumença, kă trăbul te pherdeol sa so sî ramome pa Mande ande Kris le Moisasti, andel Prooročea thai andel Psalmea.”
45 Atunčeara pîtărdea lendi godi, kaste atearăn o LillleDevllehko.
46 Thai phendea lengă: „Kadea sî ramome, thai kadea trăbulas te kăsnil o Kristoso, thai te uštel ando trito des andal mulle.
47 Thai te delduma seal neamurengă, ando Anau Lehko, o kăimos thai o iertimos le bezexăngo, dă andoa Ierusalimo.
48 Tume san le martorea kadale buteangă.
49 Thai dikta kă tradaua pa tumende o šinaimos Mîŕă Daddehko; ta ašen ande četatea ji kana avena xureade zorasa opral.”
O vazdimos.
50 O nigărdea le avri ji karing e Betania.Vazdea Pehkă vast, thai dealedumadămišto.
51 Ta kana delasledumadămišto, xuladi'lo lendar, thai sas vazdino ando čeri.
52 Pala so rudisile Lehkă, on amboldile ando Ierusalimo khă bară baxtalimasa.
53 Thai soa čiro bešenas ando Templo, thai lăudinas thai denasdumadămišto le Devlles. Amin.
Învierea lui Isus
(Matei 28:1‑10. Marcu 16:1‑8. Ioan 20:1‑10)
1 În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea [și altele împreună cu ele] au venit la mormânt dis‑de‑dimineață și au adus miresmele pe care le pregătiseră. 2 Au găsit piatra de la mormânt rostogolită, 3 au intrat , dar n‑au găsit trupul Domnului Isus. 4 Și pe când erau nedumerite de lucrul acesta, iată că s‑au ivit înaintea lor doi bărbați în haine strălucitoare. 5 Înspăimântate, ele s‑au plecat cu fața la pământ, dar ei le‑au zis: „De ce‑L căutați pe Cel Viu între cei morți? 6 Nu este aici, a înviat. Amintiți‑vă ce v‑a spus pe când era încă în Galileea, 7 când zicea că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, să fie răstignit și a treia zi să învie!” 8 Atunci, ele și‑au amintit de cuvintele lui Isus .
9 Când s‑au întors de la mormânt, le‑au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece și tuturor celorlalți. 10 Femeile acestea erau: Maria Magdalena, Ioana , Maria lui Iacov și celelalte care erau împreună cu ele. Le spuneau apostolilor toate acestea, 11 însă lor cuvintele femeilor li se păreau aiureli și nu le credeau. 12 Dar Petru s‑a ridicat și a alergat la mormânt, s‑a aplecat și a văzut doar fâșiile de pânză pe jos; apoi a plecat acasă uimit de cele petrecute.
Isus Se arată pe drumul către Emaus
13 Și iată că, în aceeași zi, doi dintre ucenici mergeau într‑un sat numit Emaus, aflat la o depărtare de șaizeci de stadii de Ierusalim, 14 și vorbeau despre tot ce se petrecuse. 15 Pe când vorbeau ei și discutau, Isus Însuși S‑a apropiat și mergea împreună cu ei, 16 dar ochii lor erau împiedicați să‑L recunoască. 17 El le‑a zis: „Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbați între voi pe drum?” Și ei s‑au oprit triști. 18 Drept răspuns, unul dintre ei, numit Cleopa, I‑a zis: „Tu ești singurul străin în Ierusalim, de nu știi ce s‑a întâmplat în el zilele acestea?” 19 „Ce?” , i‑a întrebat El. Și ei I‑au răspuns: „Ce s‑a întâmplat cu Isus din Nazaret, care a fost un profet puternic în faptă și cuvânt, înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor. 20 Cum preoții de seamă și mai‑marii noștri L‑au dat să fie osândit la moarte și L‑au răstignit. 21 Noi nădăjduiam că El este Cel care îl va izbăvi pe Israel; totuși, este a treia zi de când s‑au petrecut toate acestea. 22 Ba încă niște femei de‑ale noastre ne‑au și tulburat: au mers dis‑de‑dimineață la mormânt, 23 nu I‑au găsit trupul și au venit spunând că ar fi avut o vedenie cu îngeri, care ziceau că El este viu. 24 Unii dintre cei ce erau cu noi au mers la mormânt și au găsit așa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L‑au văzut.” 25 Atunci Isus le‑a zis: „O, nepricepuți și greoi la inimă când e vorba să credeți tot ce au spus profeții! 26 Oare nu trebuia să îndure Hristosul aceste lucruri și să intre în slava Sa?” 27 Și a început de la Moise și de la toți profeții și le‑a tâlcuit din toate Scripturile cele privitoare la El.
28 Când s‑au apropiat de satul unde mergeau, El S‑a făcut că vrea să meargă mai departe. 29 Dar ei au stăruit, zicând: „Rămâi cu noi, căci se înserează și ziua este pe sfârșite!” Și a intrat să rămână cu ei. 30 Pe când stătea la masă cu ei, a luat pâinea, a rostit binecuvântarea și, după ce a frânt‑o, le‑a dat‑o. 31 Atunci li s‑au deschis ochii și L‑au recunoscut, dar El S‑a făcut nevăzut dinaintea lor. 32 Ei au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne deslușea Scripturile?” 33 S‑au ridicat chiar în ceasul acela și s‑au întors la Ierusalim. I‑au găsit pe cei unsprezece și pe cei ce erau cu ei adunați 34 și zicând: „A înviat Domnul cu adevărat și i S‑a arătat lui Simon !” 35 Au povestit și ei cele petrecute pe drum și cum li S‑a făcut cunoscut la frângerea pâinii.
Isus li Se arată ucenicilor
(Matei 28:16‑20. Marcu 16:14‑18. Ioan 20:19‑23. Fapte 1:6‑8)
36 Pe când vorbeau ei astfel, [Isus Însuși] a stat în mijlocul lor și le‑a zis: „Pace vouă!” 37 Speriați și cuprinși de frică, ei credeau că văd un duh . 38 Dar El le‑a zis: „De ce sunteți tulburați și de ce vi se ridică îndoieli în inimă? 39 Priviți‑Mi mâinile și picioarele: Eu sunt; atingeți‑Mă și vedeți: un duh nu are carne și oase, așa cum vedeți că am Eu.” 40 Și după ce a zis aceste vorbe , le‑a arătat mâinile și picioarele Sale . 41 Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau și se mirau, El le‑a zis: „Aveți ceva de mâncare aici?” 42 I‑au dat o bucată de pește fript [și un fagure de miere]. 43 El le‑a luat și a mâncat înaintea lor.
44 Apoi le‑a zis: „Acestea sunt cuvintele pe care vi le‑am spus pe când încă eram cu voi: trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Profeți și în Psalmi.” 45 Atunci le‑a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile. 46 Și le‑a zis: „Așa este scris [și așa trebuia să fie ]: Hristos să pătimească și să învie din morți a treia zi 47 și să fie propovăduite , în Numele Lui, pocăința și iertarea păcatelor printre toate neamurile , începând din Ierusalim. 48 Voi sunteți martori ai acestor lucruri . 49 Și, iată , Eu voi trimite peste voi făgăduința Tatălui Meu, dar voi rămâneți în cetate până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus!”
Înălțarea lui Isus
(Marcu 16:19‑20. Fapte 1:9‑11)
50 El i‑a dus până aproape de Betania și, ridicându‑Și mâinile, i‑a binecuvântat. 51 Pe când îi binecuvânta, S‑a despărțit de ei și a fost înălțat la cer. 52 După ce I s‑au închinat, s‑au întors în Ierusalim cu mare bucurie 53 și tot timpul erau în Templu, [lăudându‑L și] binecuvântându‑L pe Dumnezeu. [Amin!]