Le spiče ando des le Savatohko.
1 Ando čiro kodoa, o Isus nakhălas anda le lanuri le divehkă, ande khă des Savatohko. Lehkă jene, kai sas bokhale, line te çîrden spikuri divehkă thai te xan le.
2 Le Fariseaia, kana dikhline e buti kadea, phendine Lehkă: „Dikta kă Te jene kărăn so nai lengă muklino te kărăn ando des le Savatohko.”
3 Ta o Isus dea le anglal: „Ta tume na drabardean so kărdea o Davido, kana bokhailo, o thai kukola kai sas andekhthan lesa?
4 Sar šutea pe ando Khăr le Devllehko, thai xalea le manŕă kai thonas pe angloa Rai, kai nas meklino te xale či o, či kukola kai sas lesa, numai le rašangă?
5 Or na drabardean ande Kris, kă ando des le Savatohko, le rašea ušteaven o Savato, thai sa kadea on nai došale?
6 Ta Me phenau tumengă kă koče sî Iekh mai baro sar o Templo.
7 Te jeanglino so ameal: „Mila kamau, ta na jertfe,” nahkă došaven varesar bidošalen.
8 Kă o Šeau le manušehko sî Rai i le Savatohko.”
O manuši le vastesa šuko.
9 O Isus gălotar oçal, thai šutea pe ande khă khăngări.
10 Thai dikta kă ande khăngări sas khă manuši kai sas les o vast šuko. On, kaste daštin te došarăn le Isusos, pušle Les: „„Sî mišto te sastearăs ando des le Savatohko?”
11 O dea le anglal: „Kon sî o manuši kodoa anda tumende kai, kana sî les khă bakri, thai perăl lehkă ande khă groapa, ando des le Savatohko, te na astarăl te ankalavel la avri?
12 Sodença mai kuči sî khă manuši sar khă bakri? Anda kodea sî meklino te kărdeol pe mišto ando des le Savatohko.”
13 Atunčeara phendea le manušehkă kodolehkă: „Tinzosar teo vast!” O tinzosardea les, thai o vast kărdi lo sastevesto sar i o kolaver.
14 Le Fariseia ankăste avri, thai dine pe duma sar te mudarăn le Isusos.
O Isus o robo le Raiehko.
15 Ta o Isus, sar iekh kai jeanelas e buti kadea, teleardea oçal. Pala Leste telearde but noroade. O sasteardea sa le nasfalen,
16 thai phendea lengă anda sea pehkodii te na kărăn Les prinjeando;
17 kaste pherdeol so sas phendino anda o prooroko o Isaia, kai phenel:
18 „Dikta o Robo Muŕo, kai alosardem Les, o But kamblino Muŕo, ande sao o sufleto Muŕo arakhăl o čeailimos. O Duxo Muŕo thoaua Les pa Leste, thai o vestila le Neamurengă e kris.
19 O či lela pe te xal pe, či va çîpila.Thai khonikh či ašunela Lehko mui pel uliçî.
20 Či phagăla khă papura phadi, čina či mudarăla khă fitilo kai thuwearăl, ji kana kărăla te avel e kris.
21 Thai le Neamuri pateana ando Anau Lehko.”
O bengailo muto thai koŕo. E bezex andoa Sfînto Duxo.
22 Atunčeara andine Lehkă khă bengailo koŕo thai muto; thai o Isus sasteardea les, kadea kă o muto delas duma thai dikhălas.
23 Sa le noroade, mirime, phenenas: „Na varesar kadoa sî o Šeau le Davidohko?”
24 Kana ašundine le Fariseia e buti kadea, phendine: „O manuši koadoa ankalavel le beng dăsar le Beelzebulosa, o rai le bengăngo!”
25 O Isus, kai prinjeanelas lendi godi, phendea lengă: „Orsavo thagarimos pharado ande leste, sî pustiime; thai orsavi četatea or khăr, pharado maškar leste, našti jeal angle.
26 Kana o Beng ankalavel avri le Bengăs, sî pharadimos; deči, sar dašti jeal angle lehko thagarimos?
27 Thai kana Me ankalavau avri le beng le Beelzebulosa, le šeaven tumarăn sosa ankalavau le? Anda kodea on avena tumară krisînitorea.
28 Ta kana Me ankalavau le bengăn le Duxosa le Devllehkărăsa, atunčeara o Thagarimos le Devllehko avilo pa tumende.
29 Or, sar dašti šolpe varekon ando khăr kolehko le zuralehko, thai te čiorăl anda lehkă butea, kana či phanglea mai anglal koles le zurales? Atunčeara dašti čiorăla anda lehko khăr.
30 Kon nai Mança, nai anda Mande, thai kon či tidel Mança, xasarăl.
31 Anda kodea phenau tumengă: Or savi bezex thai akušlimos avela iertime le manušengă; ta o prasaimos le Sfintone Duxohko či avela lengă ierto.
32 Orkon dela duma le Šeavehkă le manušehkă, avela ierto; ta orkon dela duma dănasul anda o Sfinto Duxo, či avela ierto či ando veako kadoa, či ando kukoa kai avela.
33 Or kărăn o kašt lašo thai lehko rodo lašo, or kărăn o kašt bilašo thai lehko rodo bilašo: kă o kašt prinjeanel pe pala o rodo lehko.
34 Pui sapengă, sar daština tume te phenen butea laše, kana tume san jungale? Kă andoa pherdimos le illehko del duma o mui.
35 O manuši o lašo ankalavel butea laše anda o mandimos o lašo pehkă illehko; ta o manuši o jungalo ankalavel butea jungale andoa mandimos o jungalo pehkă illehko.
36 Phenau tumengă, kă ando des la krisako, le manuši dena dindimos anda orsao divano bikandimahko, kai mothodine les.
37 Kă anda te divanuri avesa ankalado bi došako, thai anda le divanuri tiră avesa došalo.”
E minunea le proorokosa le Ioanosa.
38 Atunčeara varekon anda le zakonarea thai anda le Farisea line o divano, thai phende Lehkă: „Sîkaitorona, kamas te dikhas khă sămno Tutar!”
39 Čeačio phendimos, O phendea lengă: „Khă neamo čiorikano thai butkurvari mangăl khă sămno; ta či dela pe lehkă aver sămno, sar o sămno le proorokohko le Ioanohko.
40 Kă, pala sar o Iona bešlo trin des thai trin reatea andel prašave le mašehkă, sa kadea i o Šeau le manušehko bešela trin des thai trin reatea ando illo la phuweako.
41 Le rom anda le Ninive uštena paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăna les, anda kă on kăisaile koa ašundimos le Ioanahko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Iona
42 E Thagar katar perălodes uštela paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăla les, anda kă oi avili kata o gor la phuweako, kaste ašunel o xaraimos le Solomonohko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Solomono.
43 O duxo o biujo, kana ankăsto anda khă manuši, phirăl anda le thana bipaiehkă, rodindoi xodinimos, thai či arakhăles.
44 Atunčeara phenel: „Amboldau ma ande muŕo khăr, katar ankăstem. Thai, kana avel ande leste, arakhăl les nango, šilado thai xureado.
45 Atunčeara jeal thai lel pesa aver efta duxuri mai jungale sar leste: šon pe ando khăr, bešen oče, thai e firea le manušesti kodolesti arăsăl mai jungali dă sar sas anglal. Orta kadea avela i kadale neamostar čiorikano.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
46 Ta sa kana delas duma o Isus le noroadengă, dikta kă lesti dei thai lehkă phral bešenas avri thai rodenas te den duma Lesa.
47 Atunčeara varekon phendea Lehkă: „Dikta, Ti dei thai Te phral bešen avri, thai roden te den duma Tusa.”
48 Ta o Isus dea anglal kolehkă kai andesas Lehkă o divano kadoa: „Kon sî Mîŕî dei, thai kon sî Miŕă phral?”
49 Pala kodea tinzosardea Pehko vast karing Pehkă jene, thai phendea: „Dikta Mîŕî dei thai Mîŕă phral!
50 Kă or kon kărăl o kamblimos Mîŕă Daddehko kai sî ando čeri, kodoa sî Mangă phral, phei thai dei.”
Isus, Domn al sabatului
(Marcu 2:23‑28. Luca 6:1‑5)1 În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grâu într‑o zi de sabat. Ucenicii Lui, care erau flămânzi, au început să smulgă spice și să mănânce. 2 Fariseii, văzând aceasta , I‑au zis: „Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să se facă în ziua sabatului!” 3 Dar Isus le‑a răspuns: „Oare n‑ați citit ce a făcut David când el și cei ce erau împreună cu el au flămânzit? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile pentru înfățișare , care nu s‑ar fi cuvenit să fie mâncate nici de el, nici de cei ce erau cu el, ci numai de preoți? 5 Sau n‑ați citit în Lege că în zilele de sabat preoții încalcă sabatul în Templu, și totuși sunt fără vină? 6 Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul. 7 Dacă ați fi știut ce înseamnă: Milă vreau, nu jertfe , n‑ați fi osândit niște nevinovați. 8 Căci Fiul Omului este Domn al sabatului.”
Vindecarea omului cu mâna uscată
(Marcu 3:1‑6. Luca 6:6‑11)9 Isus a plecat de acolo și a mers în sinagoga lor. 10 Și iată că acolo era un om care avea o mână uscată. Ca să‑L poată învinui pe Isus , ei L‑au întrebat și I‑au zis: „Este îngăduit să vindeci în sabat?” 11 El le‑a răspuns: „Cine din voi, dacă are o oaie și îi cade într‑o groapă în ziua sabatului, n‑o apucă și n‑o scoate afară? 12 Cu cât mai de preț este un om decât o oaie! De aceea este îngăduit să faci bine în sabat.” 13 Atunci i‑a zis omului: „Întinde‑ți mâna!” El a întins‑o și mâna s‑a făcut sănătoasă ca și cealaltă. 14 Fariseii au ieșit afară și s‑au sfătuit cum să‑L omoare pe Isus .
Isus, Robul Domnului
15 Dar Isus, știind aceasta , a plecat de acolo. După El a mers o mulțime numeroasă, iar El i‑a vindecat pe toți bolnavii 16 și le‑a poruncit să nu răspândească veste despre El, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
18 Iată Slujitorul Meu, pe care L‑am ales,
Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu își găsește plăcerea.
Voi pune Duhul Meu peste El
și va vesti neamurilor judecata.
19 El nu Se va certa, nici nu va striga,
și nimeni nu‑I va auzi glasul pe ulițe.
20 Trestia îndoită nu o va frânge
și fitilul fumegând nu‑l va stinge,
până când nu va duce la biruință judecata.
21 Și neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.
Demonizatul mut și orb. Păcatul împotriva Duhului Sfânt
(Marcu 3:20‑30. Luca 11:14‑23Luca 12:10)22 Atunci I‑au adus un demonizat orb și mut, și Isus l‑a vindecat, așa că mutul vorbea și vedea. 23 Mulțimile toate, uimite, ziceau: „Nu cumva acesta este Fiul lui David?” 24 Fariseii, auzind , au zis: „Acesta nu scoate demonii decât cu Beelzebul, căpetenia demonilor!” 25 Isus, care le cunoștea gândurile, le‑a zis: „Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este pustiită, și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei înseși nu poate dăinui. 26 Dacă Satana îl scoate afară pe Satana, este dezbinat împotriva lui însuși; deci cum va dăinui împărăția lui? 27 Și dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu ajutorul cui îi scot? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri. 28 Dar dacă Eu scot demonii prin Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a ajuns la voi. 29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să‑l jefuiască de bunuri dacă nu l‑a legat mai întâi pe cel puternic? Numai atunci îi va jefui casa. 30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește. 31 De aceea vă spun: toate păcatele și blasfemiile li se vor ierta oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu li se va ierta. 32 Cine va vorbi împotriva Fiului Omului va fi iertat , dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.
Pomul se cunoaște după rod
(Luca 6:43‑45)33 Ori ziceți că pomul e bun și rodul lui e bun, ori ziceți că pomul e rău și rodul lui e rău; căci pomul se cunoaște după rod. 34 Pui de vipere, cum puteți voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună [a inimii lui], dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea [a inimii lui]. 36 Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nesăbuit pe care‑l vor fi rostit. 37 Căci din cuvintele tale vei fi îndreptățit și din cuvintele tale vei fi osândit.”
Semnul profetului Iona
(Marcu 8:11‑12. Luca 11:29‑32)38 Atunci , unii dintre cărturari și farisei I‑au răspuns zicând: „Învățătorule, vrem să vedem un semn de la tine!” 39 Isus le‑a răspuns și le‑a zis: „O generație rea și adulteră cere un semn , dar nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona. 40 Căci, după cum Iona a fost trei zile și trei nopți în pântecele unui pește mare , la fel și Fiul Omului va fi trei zile și trei nopți în inima pământului. 41 Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată împotriva generației acesteia și o vor osândi, pentru că ei s‑au pocăit la propovăduirea lui Iona, și iată că aici este Unul mai mare decât Iona. 42 Regina de la miazăzi se va ridica la judecată împotriva generației acesteia și o va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.
Lucrarea duhului necurat
(Luca 11:24‑26)43 Când a ieșit din om, duhul necurat umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, și n‑o găsește. 44 Atunci zice: «Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit.» Și când ajunge, o găsește nelocuită, măturată și împodobită. 45 Atunci se duce, ia cu sine alte șapte duhuri mai rele decât el, intră în casă , își fac locuința acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi. La fel va fi și cu generația aceasta rea.”
Mama și frații lui Isus
(Marcu 3:21Marcu 31‑35. Luca 8:19‑21)46 Pe când încă le vorbea El mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară și căutau să‑I vorbească. 47 Atunci cineva I‑a zis: „Iată, mama Ta și frații Tăi sunt afară și vor să stea de vorbă cu Tine!” 48 Dar Isus i‑a răspuns celui ce‑I vorbise: „Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?” 49 Și întinzându‑Și mâna spre ucenicii Săi, a zis: „Iată‑i pe mama Mea și pe frații Mei! 50 Căci oricine face voia Tatălui Meu din ceruri, acela Îmi este frate și soră și mamă.”