O meklimos le romehko la romneatar.
1 Pala so isprăvisardea o Isus kadala divanuri, teleardea anda e Galilea, thai avilo pe phuw la Iudeiati, dăînteal o Iordano.
2 Pala leste găline but noroade; thai oče sasteardea but nasfalen.
3 Le Fariseia avile Leste, kaste zumaven Les, phendine Lehkă: „Barem sî meklino khă romehkă te mekăl pehka romnea anda orsavi doši?”
4 Čeačio phendimos, O phendea lengă: „Barem na drabardean kă o Vazditorii, dă anglal kărdea rig muršani thai rig juwlikani,
5 thai phendea: „Anda kodea mukăla o manuši pehkă daddes thai pehka deia, thai astardeola pehka romneatar, thai kukola le dui avena khă korkoŕo stato?”
6 Kadea kă manai dui, ta khă korkoŕo stato. Kadea, so phanglea o Dell, o manuši te na pîtărăl.”
7 „Anda soste”, phendine Lehkă on, „mothodea o Moise o murši te del pehka romnea khă lill meklimahko, thai te mekăla?”
8 O Isus phendea lengă: „Anda e doši tumară illengă le baŕunengă phendea o Moise te mekăn tumară romnean; ta dă anglal nas kadea.
9 Me phenau tumengă kă orkon mekăl pehka romnea, avri anda e doši kă dea les po lajau, thai lel avrea romnea, preakurvăril; thai orkon lel dă romni kukola mekli le romestar, preakurvăril.”
10 Lehkă jene phende Lehkă: „Kana kadea bešel e buti le romesa thai lehka romneasa, nai či khă valoso te însuril pe.”
11 O deale anglal: „Na sa dašti len o divano kadoa, ta numai kodola kai sî lengă dino.
12 Anda kă sî famenea, kai kărdile kadea ando păŕ lenga deiako; sî famenea, kai sas kărde famenea le manušendar; thai sî famenea, kai korkoŕo kărdile famenea anda o Thagarimos le čerurengo. Kon daštil te lel e buti kadea, te lel la.”
O Isus thai le šeaoŕă.
13 Atunčeara andine Lehkă varesar šeaoŕă, kaste thol Pehko vast pa lende, thai te rudil Pe anda lende. Ta le jene denas lengă duma.
14 O Isus phendea lengă: „Mekăn le šeaoŕăn te aven Mande, thai na atărdearăn le, kă o Thagarimos le čerurengo sî kolengo sar lende.”
15 Pala so thodea Pehkă vast pa lende, teleardea oçal.
O bravalo tărno.
16 Atunčeara paši'lo paša o Isus khă manuši, thai phendea Lehkă: „Sîkaitorina, so mišto te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?”
17 O dea les anglal: „Sostar pušes ma: „So mišto?” O mišto sî iekh korkoro. Ta kana kames te šos tu ande čivava, arakh le mothodimata.”
18 „Save?” phendea Lehkă o. Thai o Isus dea les anglal: „Te na mudarăs: te na preakurvis; te na čiorăs; te na phenes khă phendimos xoxamno;
19 te des pativ te daddes thai tea deia”; thai: „Te kames te pašes sar orta tut.”
20 O tărno phendea Lehkă: „Sa kadala mothodimata arakhlem le arakhaimasa dă anda muŕo tărnimos; so manai ma?”
21 „Kana kames te aves bidošimahko”, phendea lehkă o Isus, „jea thai bitin so sî tu, de kal čioŕă, thai avela tu khă mandin ando čeri! Pala kodea, av, thai phir Mança.”
22 Kana ašundea o tărno e orba kadea, teleardea but xoleariko; anda kă sas les but bravalimata.
23 O Isus phendea Pehkă jenengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă pharăs šola pe khă bravalo ando Tgagarimos le čerurengo.
24 Mai phenau tumengă pale kă sî mai lesne te nakhăl khă kămila anda o kan la suveako, dă sar te šol pe khă bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
25 Le jene kana ašundine e buti kadea, ašile mirime dă sa, thai phendine: „Kon daštil atunčeara te avel skăpime?”
26 O Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea lengă: „Kal manuši e buti kadea sî bikărdimasti, ta koa Dell sa le butea sî daštimasa.”
O mandimos la čivavako vešniko.
27 Atunčeara o Petro lea o divano, hai phendea Lehkă: „Dikta kă ame mekleam sa, thai avileam pala Tute; so potindimos avela ame?”
28 O Isus dea le anglal: „čeačes phenau tumengă kă, atunčeara kana bešela o Šeau le manušehko po skamin le raimahko thai le barimahko Pehko, koa nevimos sa le buteango, tume, kai avilean pala Mande, avela tume i tumen dešudui skamina raimahkă, thai krisînina le dešuduien semençiien le Israelohkărăn.
29 Thai orkon muklea khăra, or phral, or pheia, or dadd, or dei, or romni, or tărnăxarea, or phuwea, anda Muro Anau, lela ăkh šelatar, thai avela les o mandimos la čivavako vešniko.
30 Ta but anda kola anglal avena mai palal, thai but anda kukola mai palal avena mai anglal.
Desfacerea căsătoriei
(Marcu 10:1‑12)1 După ce a terminat Isus de zis cuvintele acestea, a plecat din Galileea și a venit în ținuturile Iudeei, dincolo de Iordan. 2 Mulțimi mari de oameni mergeau după El; și i‑a vindecat acolo.
3 Niște farisei au venit la El ca să‑L ispitească și I‑au zis: „Îi este îngăduit unui bărbat să‑și lase soția din orice pricină?” 4 El le‑a răspuns zicând: „N‑ați citit că, de la început , Ziditorul i‑a creat bărbat și femeie 5 și a zis: De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și cei doi vor fi un singur trup ? 6 Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Așadar, ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă!” 7 Ei I‑au zis: „De ce a poruncit Moise să‑i dea un act de despărțire și s‑o lase ?” 8 [Isus] le‑a răspuns: „Din pricina împietririi inimii voastre a îngăduit Moise să vă lăsați soțiile, dar de la început n‑a fost așa. 9 Eu însă vă spun că oricine își lasă soția din alt motiv decât desfrâul și se căsătorește cu alta săvârșește adulter; [și cine se căsătorește cu cea lăsată de bărbat săvârșește adulter] .”
10 Ucenicii Lui I‑au zis: „Dacă așa stau lucrurile cu bărbatul și femeia, nu‑i de niciun folos să se căsătorească.” 11 El le‑a răspuns: „Nu toți pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12 Fiindcă sunt eunuci care din pântecele mamei lor s‑au născut așa, sunt eunuci care au fost făcuți așa de oameni și sunt eunuci care s‑au făcut ei înșiși eunuci pentru Împărăția cerurilor. Cine poate primi să primească.”
Isus și copiii
(Marcu 10:13‑16. Luca 18:15‑17)13 Atunci I‑au adus niște copii ca să‑Și pună mâinile peste ei și să Se roage, dar ucenicii i‑au certat. 14 Însă Isus le‑a zis: „Lăsați copiii și nu‑i opriți să vină la Mine, căci Împărăția cerurilor este a celor ca ei!” 15 După ce Și‑a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.
Tânărul bogat
(Marcu 10:17‑31. Luca 18:18‑30)16 Și iată că un om s‑a apropiat de El și I‑a zis: „Învățătorule , ce lucru bun să fac ca să am viață veșnică?” 17 El i‑a răspuns: „De ce Mă întrebi ce lucru bun să faci ? Unul singur este Cel Bun. Deci dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile !” 18 „Care?”, I‑a zis el. Și Isus i‑a răspuns: „Să nu ucizi; să nu săvârșești adulter; să nu furi; să nu depui mărturie mincinoasă; 19 să‑i cinstești pe tatăl tău și pe mama ta și să‑l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți .” 20 Tânărul i‑a zis: „Pe toate acestea le‑am păzit [din tinerețea mea] . Ce‑mi mai lipsește?” 21 Isus i‑a zis: „Dacă vrei să fii desăvârșit, du‑te , vinde‑ți averile, dă‑le săracilor banii și vei avea o comoară în ceruri! Apoi vino și urmează‑Mă!” 22 Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat întristat, pentru că avea multe averi.
23 Atunci Isus le‑a spus ucenicilor Săi: „Adevărat vă spun că foarte greu va intra un bogat în Împărăția cerurilor. 24 Vă mai spun iarăși că este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu.” 25 Auzind, ucenicii se mirau foarte mult și ziceau: „Atunci cine poate să fie mântuit?” 26 Isus i‑a țintuit cu privirea și le‑a zis: „La oameni acest lucru este cu neputință, dar la Dumnezeu toate sunt cu putință.”
27 Atunci Petru I‑a răspuns: „Iată, noi am lăsat totul și Te‑am urmat. Care ne va fi răsplata ?” 28 Isus le‑a zis: „Adevărat vă spun că, la înnoirea lumii , când va sta Fiul Omului pe tronul slavei Sale, voi care M‑ați urmat veți sta pe douăsprezece tronuri și veți judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29 Și oricine a lăsat case, frați, surori, tată, mamă, [soție,] copii sau ogoare pentru Numele Meu va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30 Mulți dintre cei dintâi vor fi cei de pe urmă și mulți dintre cei de pe urmă vor fi cei dintâi.