O šutimos le Isusohko ando Ierusalimo.
1 Kana pašile le Ierusalimostar thai arăsle aando Betfaghe, karing o baŕbaro le Zetinurengo, o Isus tradea duie jenen,
2 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende: ande leste arakhăna andakhdata khă čiušni phangli, thai khă khuroŕo andekhthan lasa; pîtărăn le thai anenle Mande.
3 Te pušlela tume varekon vareso, te mothon kă o Rai, sî les buti lença. Thai andakhdata tradelale.”
4 Ta sa kadala butea kărdile kaste pherdeol pe so sas vestime andoa prooroko, kai phenel:
5 „Phenen la šeakă le Sionohkăreakă: „Dikta, o Thagar tiro avel tute, bixoleariko thai ankăsto po čiuši, po khuroŕo, o grastoro kha čiušneako.”
6 Le jene găline, thai kărdine sar mothodeasas lengă o Isus.
7 Andine la čiušnea thai le khuroŕăs, thodine pehkă çoale pa lende, hai O bešlo opral.
8 Kodola le mai but andoa norodo lašarănas pehkă çoale po drom; aver šinenas ŕaia andal kašt, thai šudinasle po drom.
9 Le noroade kai jeanas angloa Isus thai kola kai avenas palal, çîpinas: „Osana Šeau le Davidohko! Dinodumadămišto sî Kukoa kai avel ando Anau le Raiehko! Osana andel čeruri opră!”
O našaimos le bitindorengo andoa Templo.
10 Kana šute pe ando Ierusalimo, sa e četatea thodea pe ando mištimos, thai sakogodi phenelas: „Kon sî kadoa?”
11 „Sî o Isus, o Prooroko, andoa Nazareto la Galeliako, denas anglal le noroade.
12 O Isus šutea pe ando Templo le Devllehko. Dea avri saorăn kai bitinenas thai tinenas ando Templo, deamuial le skafidea le paruglitorengă le lovengă thai le skamina kolengă kai bitinenas gulumbea,
13 thai phendea lengă: „Sî ramome: „O khăr Muŕo bušola khă khăr rudimahko.” Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
14 Varesar koŕă thai lang avile Leste ando Templo, thai O sasteardea le.
15 Ta le rašea le mai bară thai le zakonarea, kana dikhline le minuni kai kărălas le, thai le šaorăn çîpindoi ando Templo thai phendindoi: „Osana, Šeau le Davidohko!” pherdile xoleatar.
16 Thai phendine Lehkă: „Ašunes so phenen kadala?” „E”, dea le anglal o Isus.
„Ta na drabardean čiăkhdata le divanuri kadala: „Tu ankaladean lăudimata andoa mui le gloatengo thai andoa mui kolengo kai pen čiuči?”
17 Thai, meklindoi le, ankăsto avri anda e četatea, thai leala karing e Betania, thai ašilo oče.
O arman le smotinohko.
18 Dădroboitu, kana amboldelas pe anda e četatea, sas Lehkă bokh.
19 Dikhlea khă smoitino paša o drom, thai paši'lo lestar, ta či arakhlea numai patrea, thai phendea lehkă: „Dă akanara întea ando veako te na mai avel rodo ande tute!” Thai andakhdata o smoitino šuti'lo.
20 Le jene kana dikhline kadea buti, mirisaile, thai phendine: „Sar ta šuti'lo o smotino koadoa andekh leaka?
21 Čeačio phendimos, O Isus phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă te avela tume pateaimos thai te na denparpale, kărăna na numai so kărdileape kadale smoitinohkă kadalehkă; ta orta te phenena le baŕbarăhkă kadalehkă: „Vazde tu koçal, thai šude tu ande marea,” kărdeola pe.
22 Sa so mangăna pateaimasa, ando rudimos, dela tume.
E zor le Isusosti. E pilda kole duie šeavendi.
23 O Isus gălo ando Templo; thai, sar sîkavelas le norodos, avile Leste le raša le mai bară thai le phură le norodohkă, thai phende Lehkă: „Savea zorasa kărăs Tu le butea kadala, thai kon dea Tu e zor kadea?”
24 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Thoau tumengă i Me khă pušlimos; thai te dena Ma phendimos leste, phenaua tumengă i Me savea zorasa kărau kadala butea.
25 O Boldimos le Ioanohko katar avelas? Andoa čeri, or katal manuši?” Ta on denas duma maškar lende thai phenenas: „Te dasa anglal: „Andoa čeri”, phenela amengă: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
26 Thai kana dasa anglal: „Katal manuši”, daras le nodorstar, anda kă saoŕă dinenles ăl Ioanos orta prooroko.”
27 Atunčeara dine anglal le Isusos: „Či jeanas!” thai O, ka Pehko rîndo, phendea lengă: „Či Me či phenaua tumengă savea zorasa kărau kadea buti.
28 So patean? Khă manuši sas les dui šeave; thai gălo ka kukoa mai anglal, thai phendea lehkă: „Šeava, jea ades ta kăr buti ande mîŕî răz!”
29 „Či kamau,” deales anglal o. Pala kodea, faleales nasul, thai gălo.
30 Gălo i koa kolaver, thai phendea lehkă sa kadea. Thai o šeau kadoa phendea lehkă: „Jeau, raia!” Thai či gălo.
31 Sao anda lidui kărdea e voia pehkă daddesti?” „Kukoa anglal”, phendine on. Thai o Isus phendea lengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă le tiditoreale lovengă thai le phiramnea jean angla tumende ando Thagarimos le Devllehko.
32 Anda kă o Ioan avilo tumende phirindoi po drom le bibezexalimahko, thai či pateaian les. Ta le tiditorea le lovengă thai le phiramnea pateaie les: thai, barem kă dikhlean e buti kadea, či kăisailean pala kodea te patean les.
E pilda le răzarendi.
33 Ašunen aver pilda. Sas khă manuši, kai thodea ande phuw khă răz. Lea thai phandadeala kha bareasa, xunadea khă teasko ande late, thai vazdea khă turno. Pala kodea dea la ka varesar răzarea, thai teleardea ande aver čem.
34 Kana avilo o čiro le rodurengo, tradea pehkă roben kal răzarea, kaste lel pesti rig andoa rodo.
35 Le răzarea thodine o vast pe lehkă robea, thai iekhăs mardeles, avrăs mudarde les, ta avrăs mudardineles baŕănça.
36 Mai tradea i avrăn roben, mai but dă sar kukola anglal; thai le răzarea primisarde le sa kadea.
37 Mai palal, tradea lende pehkă šeaves, phendindoi: „Avena te primin pativasa mîŕă šeaves!”
38 Ta le răzarea, kana dikhline le šeaves, phendine maškar lende: „Dikta o mandimatori; aven te mudarasles thai te thoas stăpînimos pe lehko mandimos.”
39 Thai thodine o vast pe leste, ankaladeles avri anda e răz thai mudarde les.
40 Akana, kana avela o stîpîno la răzako, so kărăla o le răzarengă kodolengă?
41 On dine Les anglal: „Le čiorîmatăn kodolen khă čirîmatahko xasarăla le, thai e răz delala ka aver răzarea, kai denales o rodo koa čiro lehko.”
42 O Isus phendea lengă: „Na drabardean čiăkhdata ando Lill le Devllehko kă: „O Baŕ, kai šudeles le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le unghiohko; o Rai kărdea kadea buti, thai sî but mišto angla amară iakha?”
43 Anda kodea, phenau tumengă kă o Thagarimos le Devllehko avela lino tumendar, thai avela dino avră neamohkă, kai anela le roade kaikărdeon pe.
44 Kon perăla pa kadoa baŕ, avela linčeardo lestar; ta kukoles pe sao perăla o, či mai arakhăna les.”
45 Pala so ašundine Lehkă pilde, le raša le mai bară thai le Fariseia atearde kă o Isus delas duma pa lende,
46 thai rodenas te astarăn Les; ta daranas le noroadendar, anda kă on dinenas Les čeačeo prooroko.
Intrarea lui Isus în Ierusalim
(Marcu 11:1‑11. Luca 19:28‑38. Ioan 12:12‑19)1 Când s‑au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici 2 și le‑a spus: „Mergeți în satul de dinainte și veți găsi îndată o măgăriță legată și un mânz împreună cu ea; dezlegați‑i și aduceți‑i la Mine! 3 Dacă vă întreabă cineva, să spuneți: «Domnul are nevoie de ei.» Și îi va trimite îndată.” 4 Aceasta s‑a petrecut ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice:
5 Spuneți fiicei Sionului:
„Iată, Regele tău vine la tine,
blând și călare pe un măgar,
pe un măgăruș, mânzul celei de sub jug.”
6 Ucenicii s‑au dus și au făcut după cum le poruncise Isus. 7 Au adus măgărița și măgărușul, și‑au pus hainele peste ei și El S‑a așezat deasupra. 8 Majoritatea oamenilor din mulțime își așterneau hainele pe drum; alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe drum. 9 Mulțimile care mergeau înaintea lui Isus și cele care‑L urmau strigau:
„Osana Fiului lui David!
Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!
Osana în înălțimi!”
10 Când a intrat Isus în Ierusalim, toată cetatea a început să freamăte și toți se întrebau: „Cine este acesta?” 11 „Este profetul Isus, din Nazaretul Galileei”, răspundeau mulțimile.
Izgonirea vânzătorilor din Templu
(Marcu 11:15‑19. Luca 19:45‑48. Ioan 2:13‑22)12 Isus a intrat în Templul [lui Dumnezeu], i‑a scos afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei 13 și le‑a zis: „Este scris:
Casa Mea se va numi o casă de rugăciune.
Dar voi faceți din ea o peșteră de tâlhari .”
14 Au venit la El în Templu niște orbi și șchiopi, iar El i‑a vindecat. 15 Însă preoții de seamă și cărturarii, văzând minunile pe care le făcea, precum și pe copii strigând în Templu și zicând: „Osana Fiului lui David!”, s‑au mâniat 16 și I‑au zis: „Auzi ce zic aceștia?” Isus le‑a răspuns: „Da. Oare n‑ați citit niciodată: Din gura pruncilor și a sugarilor Ți‑ai scos laudă ?” 17 El i‑a lăsat, a ieșit din cetate spre Betania și a înnoptat acolo.
Blestemarea smochinului
(Marcu 11:12‑14Marcu 20‑24)18 Dimineața , pe când Se întorcea în cetate, I s‑a făcut foame. 19 Văzând un smochin lângă drum, S‑a apropiat de el, dar nu a găsit nimic decât frunze și i‑a zis: „În veac să nu mai dea rod din tine!” Și smochinul s‑a uscat pe loc. 20 Când au văzut lucrul acesta , ucenicii au rămas uimiți și au zis: „Cum de s‑a uscat smochinul pe loc?” 21 Isus le‑a răspuns: „Adevărat vă spun că, dacă veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți face nu numai ce am făcut Eu smochinului, ci îi veți zice acestui munte: «Ridică‑te și aruncă‑te în mare!» și se va face. 22 Tot ce veți cere prin rugăciune, cu credință, veți primi.”
Autoritatea lui Isus
(Marcu 11:27‑33. Luca 20:1‑8)23 Isus a mers în Templu și, pe când îi învăța pe oameni , au venit la El preoții de seamă și bătrânii poporului și I‑au zis : „Cu ce autoritate faci tu aceste lucruri și cine ți‑a dat această autoritate?” 24 Isus le‑a răspuns zicând: „Vă voi întreba și Eu un lucru, iar dacă‑Mi veți răspunde, vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac toate acestea: 25 botezul lui Ioan de unde era – din cer sau de la oameni?” Ei însă vorbeau între ei și ziceau: „Dacă spunem: «Din cer», ne va zice: «Atunci de ce n‑ați crezut în el?» 26 Dacă vom spune: «De la oameni», ne temem de mulțime, pentru că toți îl consideră pe Ioan profet.” 27 Așa că I‑au răspuns lui Isus: „Nu știm!” Atunci și El le‑a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Pilda celor doi fii
28 Ce credeți? Un om avea doi fii. Venind la cel dintâi, i‑a zis: «Fiule, du‑te și lucrează astăzi la vie!» 29 El i‑a răspuns: «Nu vreau», dar mai târziu i‑a părut rău și s‑a dus. 30 A venit și la celălalt și i‑a spus la fel. Acesta a răspuns: «Mă duc , stăpâne», și nu s‑a dus. 31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui?” „Cel dintâi”, au răspuns ei. Iar Isus le‑a zis: „Adevărat vă spun că vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu. 32 Fiindcă Ioan a venit la voi pe calea dreptății, și nu i‑ați dat crezare, dar vameșii și desfrânatele l‑au crezut. Voi însă, deși ați văzut lucrul acesta , nu v‑ați căit mai târziu ca să‑l credeți.
Pilda lucrătorilor viei
(Marcu 12:1‑12. Luca 20:9‑19)33 Ascultați o altă pildă! Era odată un gospodar care a sădit o vie, a împrejmuit‑o cu un gard, a săpat un teasc în ea și a zidit un turn , apoi a arendat‑o unor lucrători și a plecat în călătorie. 34 Când s‑a apropiat vremea roadelor, Și‑a trimis robii la lucrători, ca să ia roadele. 35 Dar lucrătorii i‑au luat pe robi și pe unul l‑au bătut, pe altul l‑au omorât, iar pe altul l‑au ucis cu pietre. 36 A trimis apoi alți robi, mai mulți decât cei dintâi, dar lucrătorii le‑au făcut la fel. 37 În cele din urmă, l‑a trimis la ei pe fiul său, zicându‑și: «De fiul meu se vor rușina!» 38 Dar lucrătorii, văzându‑l pe fiu, au zis între ei: «Iată‑l pe moștenitor; haideți să‑l omorâm și să punem mâna pe moștenirea lui!» 39 Și prinzându‑l, l‑au scos afară din vie și l‑au omorât. 40 Acum , când va veni stăpânul viei, ce le va face lucrătorilor acelora?” 41 Ei I‑au răspuns : „Pe ticăloșii aceia ticălos îi va pierde , iar via o va da altor lucrători, care‑i vor da roadele la vreme.” 42 Isus le‑a zis: „Oare n‑ați citit niciodată în Scripturi:
Piatra pe care au lepădat‑o zidarii,
tocmai ea a ajuns în capul unghiului;
de la Domnul s‑a făcut lucrul acesta
și este minunat în ochii noștri ?
43 De aceea vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care va aduce roade. 44 Cine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea, iar pe acela peste care va cădea ea îl va spulbera.” 45 Când au auzit pildele Lui, preoții de seamă și fariseii au priceput că despre ei vorbea 46 și căutau să‑L prindă, dar se temeau de mulțimi, pentru că ele Îl considerau profet.