O Isus sî nigărdo koa Pilato.
1 Kana kărdilo des, sa le raša le mai bară thai le phură le nordohkă dine pe duma andoa Isus, sar te mudarăn Les.
2 Pala so phangle Les, nigărde Les thai dine Les ando vast le guvernatorehko le Pilatohko andoa Ponto.
O kăimos thai o mullimos le Iudahko.
3 Atunčeara o Iuda, o bitinditorii, kana dikhlea kă o Isus sas krisînime mullimahko, kăisai'lo, nigărdea parpale ăl treanda bišarea, deale ăl rašangă le mai bară thai le phurăngă,
4 thai phendea: „Bezexardem, kă bitindem rat bidošalo. „So falamengă amengă?” phendine lehkă on. „Ti buti.”
5 O Iuda šudea le bišarea ando Templo, thai gălo ta ambladea pe.
6 Le rašea le mai bară tidine le bišarea, thai phende: „Nai mišto te thoas le ando mandimos le Templohko, anda kă sî potindimos ratehko.”
7 Thai pala so dinepe duma, tindine le lovença kodolença „E phuw le phuwearăsti,” sar than andoa prahomos le străinengo.
8 Dikta anda sosote e phuw kodea sas dini anau ji ando des dă adesara: „E phuw le ratesti.”
9 Atunčera pherdilea so sas vestime anda o prooroko o Ieremia, kai phenel: „line le treanda bišarea, o potindimos kolehko le potindimahko, saves potindine les iekh anda le šeave le Israelohkă;
10 thai dine le pe Phuw le phuwearăsti, pala sar mothodeasas o Rai.”
O Isus angla o Pilat.
11 O Isus sas andino angloa guvernatorii. O guvernatorii pušlea Les: „San Tu o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus, „sîm.”
12 Ta na dea anglal khanči ka o došalimos le raša le mai bară thai le phurăngo.
13 Atunčeara o Pilat phendea Lehkă: „Či ašunes sode buteandar došaven tu on?”
14 O Isus či dea les anglal či khă orba, kadea kă mirilas pe but dăsa o guvernatorii.
O zuralimos le phendimahko koa mullimos.
15 Ande sako prazniko la Patradeako, o guvernatorii sas les o năravo te mekăl avri le norodohkă khă phandades, sao kamenas les on.
16 Atunčeara sas le khă phandado but prinjeando, kai bušolas Baraba.
17 Kana sas tidine andekhthan, o Pilat phendea lengă: „Saven kamen te dau les avri? Le Barabas or le Isusos, kai bušol Kristoso?”
18 Kă jeanelas kă bidošako dinesas le Isusos ande lehkă vast.
19 Sar bešelas o Pilat pe pehko skamin la krisako, lesti romni trdea te phenen lehkă: „Te na avel tu khanči kărimasa le bibezexalesa kadalesa; kă ades mudardilem but ando suno anda leste.”
20 Le raša le mai bară thai le phură dine duma le noroadença te mangăn le Barabas, ta le Isusos te mudarăn Les.
21 O dregătorii lea o divano, thai phendea: Saves anda lidui kamen te dau les tumengă avri?” „Le Barabas”, dine anglal on.
22 O Pilat phendea lengă: „Ta so te kărau le Isusosa, kai bušol o Kristoso?” „Te avel mardo po trušul!”
23 O guvernatorii phendea lengă: „Ta so nasul kărdea?” On line te çîpin i mai zurales „Te avel mardo po trušul!”
24 Kana dikhlea o Pilat kă či arăsăl khanči, thai kărdeol pe mai but mui, lea pai, thai xaladea pehkă vast angloa norodo, thai phendea: „Me sîm bidošako andoa rat le bibezehalehko kadalehko. E buti tumari!”
25 Thai soa norodo dea anglal: „O rat Lehko te avel pa amende thai pa amară šeave.”
Le prasaimata le kătanengă.
26 Atunčeara o Pilat dea lengă drom le Barabas; ta le Isusos, pala so thodea te marăn Les le ŕaiança, dea Les ande lengă vast, kaste avel mardo po trušul.
27 Le kătanea le guvernatorehkă nigărde le Isusos ando pretorio, thai tidine angla Leste sa e čeata le kătănendi.
28 Nandearde Les lehkă çoalendar, thai xureade Les kha raxameasa lolleasa.
29 Akhuvde khă kununa andal kanŕă, savi thode Lehkăla po šero, thai thodine Lehkă khă trestia ando vast o čeačio. Pala kodea denas čeanga angla Leste marănas pehkă khălimos Lestar, thai phenenas: „Mekasame anagla tute, Thagarina le Iudeuengo!”
30 Thai čiungardenas pe Leste, thai lenas e trăstia thai marănas Les ando šero.
31 Pala so marde pehkă khălimos Lestar, nandearde Les la raxameatar la lolleatar, thai xureadine Les Pehkă çoalença, thai nigărde Les te marăn Les po trušul.
O mardimos po trušul.
32 Kana anklenas avri anda e četatea, arakhline khă manuši andal Čirene kai bušolas Simon, thai thodine les zorasa te nigrăl o trušul le Isusohko.
33 Kana arăsle andekh than kai bušolas Golgota, kai fal: „O than le šerăhko”,
34 Dine Les te pel moll xamime fieareasa; ta, kana zumadea či kamblea te pel.
35 Pala so marde Les po trušul, xulade Lerhkă çoale maškar lende, çîrdindoi kai bax, anda kaste pherdeolpe so sas vestime andao prooroko, kai phenel: „Xulade pehkă Mîŕă çoale maškar lende, thai anda Muŕo gad çîrdine koa bax.”
36 Pala kodea bešle tele, thai arakhăna Les.
37 Thai ramosarde Lehkă opral poa šero e doši: Kadoa sî o Isus, o Thagar le Iudeiengo.”
38 Andekhthan Lesa, sas mardine po trušul i dui čior: iekh ande čeačirig thai o kolaver ande bičečirig Lesti.
Le prasaimata le nakhaitorengă.
39 Le nakhaitorea prasana Les thai denas andoa šero,
40 thai phenenas: „Tu, kai peraves o Templo, thai vazdes les ando than ande trin des, skăpisar Tu Tut akana! Kana san o Šeau le Devllehko, uli tele poa trušul!”
41 Le rašea le mai bară, andekhthan le zakunarença thai le phurănça, prasana Les, thai phenenas:
42 „Avrăn skăpisardea le ta Pes našti skăpilpe! Kana să o Thagar le Israelohko, te ulel akana poa trušul, thai pateasa ande Leste!
43 Pateaiape ando Dell: te skăpil Les akana o Dell, kana kamel Les! Kă phendea: „Me sîm o Šeau le Devllehko!”
44 Le čior kai sas mardine po trušul andekhthan Lesa, šudenas Lehkă sa kodola divanuri prasaimatahkă.
O tuneriko.
45 Kata o čeaso le šovengo ji koa čeaso le îniango kărdilo khă tuneriko pa soa čem.
46 Thai koa čeaso le îniango, O Isus çîpisardea muiesa zurales: „Eli, Eli, Lama Sabaktani?” avela: „Devlla Muŕo, Devla Muro, anda soste meklean Ma?”
47 Unii anda kukola kai bešenas oče, kana ašundine kadala orbe, phendine: „„Del mui po Ilia!”
48 Thai andakhdata, iekh anda lende prastaia ta lea khă bureto, kovleardea les šutesa, thodea les ande khă trestia, thai dea Les te pel,
49 Ta le kolaver phenenas: „Mekh, te dikas te avela o Ilia te skăpil Les.”
50 O Isus çîpisardea pale le muiesa zurales, thai dea Pehko duxo.
O pohtan
andoa Templo šindeol pe.
51 Thai andakhdata o poxtan andoa Templo šindi'lo ande donde, dă opral ji tele e phuw isdraia, le kotora le baŕăbarăhkă pîtărdile,
52 le mormînturi pîtărdile thai but staturi le sfinçăngă kai mullesas, uštile.
53 On ankăste anda le gropi, pala Lehko juvindimos, šute pe ande sfînto četatea, thai sîkadile butengă.
54 O sutašo, thai kukola kai arakhănas le Isusos andekthan lesa, kana dikhline o isdraimos la phuweako thai kukola so kărdile, daraile but zurales, thai phendine: „Čeačimasa kadoa sas o Šeau le Devllehko!”
55 Oče sas i but juwlea, kai dikhănas dă dural; on avileasa pala o Isus anda e Galilea, kaste kanden Lehkă.
56 Maškar lende sas e Maria Magdalina, e Maria, e dei le Iakovosti thai le Iosesti, thai e dei le šeavendi le Zebedeiohkă.
O praxomos le Isusohko.
57 Karing e reat, avilo khă manuši bravalo anda e Arimatea, kai bušolas Iosif, sao sas i o jeno le Isusohko.
58 O gălo koa Pilato, thai manglea o stato le Isusohko. O Pilat mothodea te den lehkă les.
59 O Iosif lea o stato, pateardeales andekh poxtan neo inohko,
60 thai thodeales andekh mormînto neo orta lehko, kai xunadeasas les ando kotorlebaŕăbarăhko. Pala kodea spidea khă bar baro koa udar le mormîntohko thai gălotar.
61 E Maria Magdalina thai e kolaver Maria sas oče, thai bešenas angloa mormînto.
E pečetluirea le mormîntosti.
62 O duito des kai avel pala o des le Lašarimahko, le rašea le mai bară thai le Fariseia, găline andekhthan koa Pilato,
63 thai phende lehkă: „Raia, andeam amengă godi kă o athaitorii kodoa, kana sas ande čivava, phendea: „Pala trin des ušteaua.”
64 Ta motho koa mormînto te avel arakhado mišto ji ando trito des, ka na varesar te aven le jene Lehkă reate te čiorăn Lehko stato, thai te phenen le norodohkă: „Ušti'lo andal mulle!” Atunčeara o arthaimos kadoa mai palal sahkă avel mai nasul sar kukoa dă anglal.”
65 O Pilat phendea lengă: „Sî tume khă straja; jean ta arakhăn sar daštin.”
66 On găletar, thai zurearde o mormînto, pečetluisardindoi o bar thai thodindoi straja.”
Isus, înaintea lui Pilat
(Marcu 15:1. Luca 23:1‑2. Ioan 18:28‑32)1 Când s‑a făcut dimineață, toți preoții de seamă și bătrânii poporului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să‑L omoare. 2 După ce L‑au legat, L‑au dus și L‑au dat în mâna dregătorului [Ponțiu] Pilat .
Moartea lui Iuda
(Fapte 1:18‑19)3 Atunci, Iuda , cel care L‑a vândut, văzând că Isus a fost osândit, s‑a căit, le‑a înapoiat cei treizeci de arginți preoților de seamă și bătrânilor 4 și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat!” „Ce ne pasă nouă? E treaba ta”, i‑au răspuns ei. 5 Iuda a aruncat arginții în Templu, apoi a ieșit, s‑a dus și s‑a spânzurat. 6 Preoții de seamă au luat arginții și au zis: „Nu este îngăduit să‑i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.” 7 Și după ce s‑au sfătuit, au cumpărat cu ei Ogorul Olarului, pentru înmormântarea străinilor. 8 De aceea ogorul acela se numește până astăzi Ogorul Sângelui. 9 Atunci s‑a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia , care zice: „Am luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care îl hotărâseră unii dintre fiii lui Israel, 10 și i‑am dat pe Ogorul Olarului, după cum mi‑a poruncit Domnul.”
Isus, judecat de Pilat
(Marcu 15:2‑5. Luca 23:3‑5. Ioan 18:33‑38)11 Isus a fost adus înaintea dregătorului, care L‑a întrebat: „Ești tu Regele iudeilor?” „Tu însuți o spui ” , i‑a răspuns Isus. 12 Dar la învinuirile preoților de seamă și ale bătrânilor nu a răspuns nimic . 13 Atunci, Pilat I‑a zis: „Nu auzi câte mărturisesc ei împotriva ta?” 14 Isus nu i‑a răspuns la niciun cuvânt, așa că dregătorul se mira foarte mult.
Osândirea la moarte
(Marcu 15:6‑15. Luca 23:13‑25. Ioan 18:39–19:16)15 La fiecare sărbătoare, dregătorul obișnuia să elibereze mulțimii un întemnițat pe care‑l cerea ea. 16 Pe atunci aveau un întemnițat vestit, pe nume Isus Barabba. 17 Când s‑au adunat, Pilat le‑a zis: „Pe cine vreți să vi‑l eliberez: pe Isus Barabba sau pe Isus numit Hristos?” 18 Căci știa că din invidie Îl dăduseră în mâna lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaunul de judecată, soția lui a trimis să‑i spună: „Să n‑ai nimic de‑a face cu dreptul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui.” 20 Însă preoții de seamă și bătrânii au înduplecat mulțimile să‑l ceară pe Barabba, iar pe Isus să‑L dea pieirii. 21 Dregătorul le‑a răspuns: „Pe care dintre cei doi vreți să vi‑l eliberez?” „Pe Barabba”, au răspuns ei. 22 Pilat le‑a zis: „Dar ce să fac cu Isus care se numește Hristos?” „Să fie răstignit”, i‑au răspuns cu toții. 23 Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie răstignit!” 24 Văzând că nu o scoate la capăt, ci mai degrabă se face tulburare, Pilat a luat apă, s‑a spălat pe mâini înaintea mulțimii și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele [dreptului] acestuia. E treaba voastră.” 25 Și tot poporul a răspuns: „Sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri!” 26 Atunci, Pilat l‑a eliberat pe Barabba, iar pe Isus, după ce a pus să‑L biciuiască , L‑a dat să fie răstignit.
Batjocurile soldaților
(Marcu 15:16‑20. Ioan 19:2‑3)27 Soldații dregătorului L‑au dus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată cohorta. 28 L‑au dezbrăcat și L‑au acoperit cu o mantie stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini, I‑au pus‑o pe cap și I‑au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui și își băteau joc de El zicând: „Plecăciune, rege al iudeilor!” 30 Îl scuipau , îi luau trestia și‑L loveau peste cap. 31 După ce și‑au bătut joc de El, L‑au dezbrăcat de mantie, L‑au îmbrăcat în hainele Lui și L‑au dus să‑L răstignească.
Răstignirea
(Marcu 15:21‑32. Luca 23:26‑43. Ioan 19:17‑27)32 Pe când ieșeau, au găsit un om din Cirene, numit Simon, pe care l‑au silit să‑I poarte crucea. 33 Când au ajuns la locul numit Golgota, care înseamnă „Locul căpățânii”, 34 I‑au dat să bea vin amestecat cu fiere ; dar când l‑a gustat, n‑a vrut să bea. 35 După ce L‑au răstignit, au împărțit între ei hainele Lui, trăgând la sorți, [ca să se împlinească ce fusese spus prin profet: Și‑au împărțit hainele Mele între ei, și pentru veșmântul Meu au tras la sorți ]. 36 Apoi s‑au așezat și‑L păzeau acolo. 37 Și I‑au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, regele iudeilor.” 38 Împreună cu El au mai fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta și altul la stânga.
39 Trecătorii Îi aruncau blasfemii, clătinau din cap 40 și ziceau: „Tu , care dărâmi Templul și‑l zidești la loc în trei zile, izbăvește‑te pe tine, dacă ești Fiul lui Dumnezeu, și coboară de pe cruce!” 41 Preoții de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, Îl luau în râs și ziceau: 42 „Pe alții i‑a izbăvit, dar pe sine nu se poate izbăvi! Este regele lui Israel, să coboare acum de pe cruce și vom crede în el! 43 S‑a încrezut în Dumnezeu, să‑l scape acum, dacă găsește plăcere în el. Doar a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!» ” 44 La fel Îl ocărau și tâlharii răstigniți împreună cu El.
Moartea lui Isus
(Marcu 15:33‑41. Luca 23:44‑49. Ioan 19:28‑30)45 De la ceasul al șaselea s‑a făcut întuneric în toată țara până la ceasul al nouălea. 46 Pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare:
„Elí, Elí, lemá sabahtáni? ” ,
care înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M‑ai părăsit?” 47 Unii din cei ce stăteau acolo, când L‑au auzit, au zis: „Îl cheamă pe Ilie!” 48 Și îndată, unul dintre ei a alergat, a luat un burete, l‑a umplut cu oțet , l‑a pus într‑o trestie și I l‑a dat să bea . 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să‑l izbăvească!” 50 Isus a strigat din nou cu glas tare, apoi Și‑a dat duhul.
51 Și iată, catapeteasma Templului s‑a despicat în două, de sus până jos, pământul s‑a cutremurat, stâncile s‑au despicat, 52 mormintele s‑au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au înviat. 53 Ei au ieșit din morminte după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și li s‑au arătat multora.
54 Centurionul și cei care‑L păzeau pe Isus împreună cu el, văzând cutremurul și cele petrecute, s‑au înspăimântat foarte tare și au zis: „Cu adevărat, Acesta era Fiul lui Dumnezeu!” 55 Erau acolo și multe femei, care priveau de departe; ele Îl urmaseră pe Isus din Galileea, slujindu‑I. 56 Între ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iosif, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
(Marcu 15:42‑47. Luca 23:50‑56. Ioan 19:38‑42)57 Când s‑a înserat, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 El s‑a dus la Pilat și i‑a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să‑i fie dat. 59 Și luând trupul, Iosif l‑a înfășurat într‑un giulgiu curat 60 și l‑a pus într‑un mormânt nou, al lui însuși, pe care‑l săpase în stâncă. Apoi a rostogolit o piatră mare la intrarea mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo, stând jos în fața mormântului.
Păzirea mormântului
62 În ziua care urmează după ziua pregătirii, preoții de seamă și fariseii s‑au adunat la Pilat 63 și i‑au zis: „Stăpâne, ne‑am amintit că înșelătorul acela, pe când trăia încă, a zis: «După trei zile voi învia.» 64 Poruncește, așadar, ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii lui [noaptea] să‑l fure și să spună poporului: «A înviat din morți!» Înșelătoria de pe urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le‑a zis: „Aveți strajă; mergeți și păziți cum știți!” 66 Ei au plecat și au întărit mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.